2,819 matches
-
precum și la prematuri sau nou născuți la termen. Apneile centrale care produc desaturări importante ale oxigenului și episoade de aritmie cardiacă par a fi implicate în sindromul morții subite a sugarului. De asemenea, apneile centrale sunt implicate în episoadele de aritmie cardiacă severă survenite în timpul somnului la persoanele în vârstă. 3. Apneea mixtă începe ca apnee centrală, fără mișcări respiratorii, urmată de o componentă obstructivă. Succesiunea evenimentelor poate fi stabilită prin înregistrare polisomnografică. Cele două componente ale apneii mixte realizează un
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
un efect favorabil mai pronunțat în somnul paradoxal REM decât în cel lent. CPAP reduce incidența mai ales a accidentelor cardiovasculare și cerebrovasculare. b- Tulburările de ritm cardiac La pacienții cu sindromul apneii obstructive de somn pot apare în timpul somnului aritmii cardiace și tulburări de conducere cardiacă (blocuri sino-atriale și atrio-ventriculare). Cel mai frecvent, episoadele de apnee sunt însoțite de bradi-tahicardie. Bradicardia apare în timpul apneii și alternează cu tahicardia din timpul reluării ventilației. Nu există o corelație directă între gravitatea tulburării
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Hipoxia intermitentă alterează contractilitatea miocardică și induce scăderea debitului cardiac și vasoconstricție la nivelul arterei pulmonare însoțită de creșterea presiunii arteriale sistemice la reluarea ventilației. Creșterea tensională este mai importantă după apneile din somnul REM. Tratamentul cu CPAP îmbunătățește evoluția aritmiilor cardiace la pacienții cu SAOS. În afara modificărilor cardiace acute și subacute, SAOS se însoțește de importante reacții cronice generate de descărcările simpatico-adrenergice produse de stimularea hipoxică repetată din timpul apneilor. Acestea dezvoltă o sensibilitate cardiovasculară excesivă la stimulii simpatici datorită
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
boala coronariană, prin măsurarea tensiunii arteriale (eventual timp de 24 ore prin aplicarea unui holter), efectuarea unei electrocardiograme și, dacă este necesar, a unei ecocardiografii. Determinarea continuă a frecvenței cardiace prin metoda Holter la pacienții cu SAOS va înregistra eventualele aritmii, dar și alternanța de bradicardie din timpul apneilor cu tahicardie post-apnee la reluarea respirației. Explorarea funcțională respiratorie are drept scop depistarea unei disfuncții ventilatorii care poate fi: - de tip restrictiv, la pacienții cu obezitate importantă; - de tip obstructiv, la cei
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cronic cu presiune pozitivă continuă nazală determină scăderea tensiunii arteriale sistolice, diastolice și a frecvenței cardiace. Efectele ar putea fi legate de scăderea secreției de catecolamine prin reducerea activității sistemului nervos autonom simpatic. Tratamentul cu CPAP îmbunătățește, de asemenea, controlul aritmiilor cardiace asociate cu SAOS moderat sau sever. În ceea ce privește efectul CPAP asupra sindromului metabolic la bolnavii cu SAOS, s-a constatat că sensibilitatea la insulină crește semnificativ după numai 2 zile de tratament și rămâne stabilă după câteva luni de folosire
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
în medie, pe la vârsta de 51 de ani (Myers, 2000). Schimbarea majoră ce afectează femeia este pierderea capacității reproductive, cauzată de sistarea de către ovare a producției de estrogen și progesteron. Alături de suita consecințelor neurovegetative (bufeuri, transpirații nocturne, dureri de cap, aritmii, hipertensiune etc.), apar și efecte psihologice (iritabilitate, stări anxioase, depresie, labilitate emoțională, o ușoară alterare a memoriei etc.). Ulterior, se adaugă și simptome adiționale: uscăciunea vaginală (ce cauzează disconfort în timpul actului sexual), osteoporoză, incontinență urinară sau urinare frecventă, creșterea în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în medie, pe la vârsta de 51 de ani (Myers, 2000). Schimbarea majoră ce afectează femeia este pierderea capacității reproductive, cauzată de sistarea de către ovare a producției de estrogen și progesteron. Alături de suita consecințelor neurovegetative (bufeuri, transpirații nocturne, dureri de cap, aritmii, hipertensiune etc.), apar și efecte psihologice (iritabilitate, stări anxioase, depresie, labilitate emoțională, o ușoară alterare a memoriei etc.). Ulterior, se adaugă și simptome adiționale: uscăciunea vaginală (ce cauzează disconfort în timpul actului sexual), osteoporoză, incontinență urinară sau urinare frecventă, creșterea în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și în hipertensiune. Magneziu prezintă proprietăți similare calciului, și are un rol important în automatismul cardiac, cazurile deficitului de Mg crește riscul de morbiditate a noi născuților și a crizelor hipertonice. Calciu are rol deosebit, scăderea concentrației lui conduce la aritmii, dereglări în procesele de coagulare a sângelui, agravarea rahitismului . MECANISMUL LOR DE ACȚIUNE? Doar o anumită concentrație electrolitică asigură funcționarea normală a diverselor organe, ca inima. Perturbarea provocată de un nivel mineral neobișnuit al apei mai crescut sau mai scăzut
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cardiomiopatii primare și secundareă. Tratamentul este imediat în departamentul de urgență, de stabilizare/optimizare în spital și tratament de lungă durată. Obiectivele terapeutice imediate în insuficiența cardiacă la copil sunt: ameliorarea oxigenării, reducerea presarcinii, creșterea contractilității miocardice, reducerea postsarcinii, tratamentul aritmiilor. Tratamentul este medicamentos, intervențional și chirurgical. Medicamentele utilizate și avizate în insuficiența cardiacă la copil sunt: diuretice de ansă (furosemidă, glicozizi cardiaci (digoxină, inhibibitorii enzimei de conversie (captopril, enalaprilă, antialdosteronice (spironolactonaă, betablocante (propranolol, metoprololă, inotrope (catecolamine dopamina, dobutamina, inhibitori de
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL INSUFICIENTEI CARDIACE LA COPIL. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Daniela Mitrofan, Ioana Bența, Dan Nour, Daniela Dreghiciu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1028]
-
ei este asemănătoare cu cea a stricninei, suprimând efectul inhibitor asupra neuronului motor central cu creșterea răspunsului reflex la stimulii externi rezultând spasme și convulsii. Sistemul simpatic, neurocirculator și neuroendocrin, este de asemenea afectat astfel încât vasoconstricția periferică, hipertensiunea, tahicardia și aritmiile pot fi întâlnite. 9.1.4. ANATOMIE PATOLOGICA Nu există modificări anatomopatologice macroscopice, ci doar microscopic pot fi evidențiate leziuni degenerative (citoliza, cromatoliza) la nivelul celulelor nervoase. 9.1.5. TABLOUL CLINIC: Cel mai frecvent tetanosul apare după o incubație
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
trei ori mai puternic decât cel continuu la tensiuni egale. Curenții de joasă frecvență și cu intensitate mare au putere lezantă mare . Trecerea curentului electric prin corpul uman are consecințe grave producând imediat desincronizarea pacemakerului cardiac manifeste prin extrasistole, diverse aritmii până la fibrilația ventriculara și uneori chiar stop cardiac. În teritoriul microvascular se produce necroza pereților cu hemoragie secundară, tromboza, coagulare intravasculara, ischemierea teritoriului distal. Coagularea proteinelor în trunchiurile nervoase. cu pierderea completă a funcției sau numai cu modificări funcționale. Leziunile
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
de manifestări locale sau generale. Manifestările loco-regionale sunt reprezentate de durere, congestie eritematoasă și edem. Manifestările generale se datoresc creșterii permeabilității, modificărilor de coagulare, hemolizei și acțiunii neurotoxice; ca urmare, bolnavul va prezenta greață, vărsături, amețeli, obnubilare, hipotensiune, hematemeză, hematurie, aritmii cardiace, uneori edem pulmonar acut, comă și moarte. 12.3.3. EVOLUTIA ANATOMICA A UNEI PLAGI Indiferent de etiologia și mecanismul de producere, o plagă evoluează către cicatrizare, prin care se înțelege „acoperirea unei pierderi de substanță cu un țesut
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
hipotermie sau malnutriție, administrare de catecholamine sau insulină), * precipitare sau chelare tisulară (pancreatită, rhabdomioliză), * pierderi gastro-intestinale (malabsorbție, diaree, fistule, aspirație gastrică) * pierderi renale (diuretice, aminoglicozide). Manifestări clinice: neuromusculare (slăbiciune musculară, insuficiență respiratorie, spasme, tremor, tetanie, convulsii, apatie, obnubilare, comă), cardiovasculare (aritmii, spasm vascular, angină pectorală), anorexie, greață; se asociază frecvent cu hipopotasemia, hipocalcemia și hipofosfatemia. Tratament: * în cazuri cu simptomatologie severă se administrează 1-2 g sulfat de magneziu intra-venos în 3-5 minute, urmat de sulfat de magneziu în perfuzie 1-2
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
clinic sau nu, conduc la hipoxie tisulară. La bolnavul critic trebuie corectată orice alcaloză severă, cu pH > 7,55 [10]. Printre efectele alcalozei se numără: plămân: bronhoconstricție, scăderea complianței, vasodilatație care poate anula vasoconstricția pulmonară hipoxică; aparat cardiovascular: vasoconstricție coronariană, aritmii severe care nu răspund la terapii convenționale ci doar la corectarea alcalozei; creșterea consumului de O2 la nivel tisular prin stimularea fosfofructokinazei; vasoconstricție cerebrală; modificări ale echilibrelor ionice: hipopotasemie, scăderea fracției ionizate a calciului cu afectarea funcției cardiovasculare și neuromusculare
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
mineralocorticoizi, dacă nu se poate îndepărta cauza, se va recurge la restricția de sare, asociată cu administrare de potasiu și, eventual, de spironolactonă sau amilorid. În cazurile rare când alcaloza este severă (de obicei la pH > 7,6) sau apar aritmii cardiace, se poate recurge la administrare de agenți acidifianți: clorură de amoniu, clorhidrat de arginină (ambele sunt metabolizate în acid clorhidric și uree), acid clorhidric (soluție 0,1-0,2 N administrată pe venă centrală 10-20 mEq/oră, sub controlul orar
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
au schimbat atitudinea fiind mai afectuoși, înțelegători și acordând mai mult timp nevoilor acestuia. Concluzii: Urmărind evoluția acestui caz cu însemnate tulburări de ritm și fluență a vorbirii putem afirma: bâlbâiala este o tulburare complexă care este caracterizată printr-o aritmie generală; în corectarea bâlbâielii este absolut necesară corectarea, optimizarea ritmicității și fluenței vorbirii logopatului; datorită deficienței mintale, munca cu acești copii este destul de anevoioasă, solicită multă răbdare, o etapizare a metodelor și procedeelor în funcție de nevoile și evoluția fiecărui caz în
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
mucoaselor (cianoza, paliditatea etc.), temperatura extremităților, sistemul venos (varice membre inferioare, turgescența jugularelor), prezența semnului Harzer (insuficiență ventriculară dreaptă), edeme, ateroscleroza. Palparea va constata bătaia vârfului cordului șocul apexian (normal spațiul V intercostal stâng pe linia medio claviculară), pulsul periferic (aritmii, fibrilație atrială), freamăt sistolic (stenoză aortică), etc. Pulsul la pedioasă și tibiala posterioară poate fi redus ca amplitudine sau absent în arteriopatii periferice, boala Burger. Percuția va preciza matitatea cardiacă, iar ascultația cordului se va face sistematic, pe focarele aortei
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
diagnosticat în momentul internării pentru boala chirurgicală. După American College of Cardiology (ACC) și American Heart Association (AHA), identificăm [21,23]: 1. Factori de risc major: Sdr. coronariene instabile; Infarct miocardic recent; Angină pectorală severă/ instabilă; Insuficiență cardiacă cronică decompensată; Aritmie (BAV grd II-III, TDR simptomatice, TDR supraventriculare); Valvulopatii severe. 2. Factori de risc mediu: Angină pectorală stabilă; Infarct miocardic în antecedentele patologice personale la distanță; Diabet zaharat; Insuficiență cardiacă cronică compensată; 3. Factori de risc minori: vârstă înaintată; EKG anormală
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
aspectul urinei, mucoasei linguale, pliul cutanat abdominal; astfel în deshidratare urina este în cantitate redusă (sub 500ml/zi), concentrată, hipercromă, axilele sunt uscate, pliul cutanat „leneș” ori persistent, globii oculari hipotoni. Examenul aparatului respirator și cardio-vascular poate evidenția infecții bronho-pulmonare, aritmii, hipotensiune etc. Drenurile pleurale, instalate pentru evacuarea unui hemo-, pneumotorace post traumatic sau postoperator trebuie aspirate ori montate la un drenaj sub acvatic tip BȘclère. Monitorizarea lichidului drenat trebuie să fie strictă; astfel o cantitate de sânge mai mare de
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
fie 10 (tabelul 4.11): Modificările patologice cuantificate sunt: stare generală mediocră/gravă, febră mai mult de 38°C, deshidratare (pliu cutanat leneș sau persistent, limbă prăjită, globi oculari hipotoni), dispnee, cianoză, polipnee, tuse cu expectorație muco-purulentă, raluri bronșice umede, aritmii cardiace, semne EKG de infarct miocardic recent, tahicardie paroxistică supraventiculară, puls filiform, hipotensiune arterială (TAS sub 80 mmHg), hipertensiune arterială (TAS mai mare de 180 mmHg, TAD peste 110 mmHg), abdomen meteorizat, destins, fără reluarea tranzitului intestinal, ascită, infecția, dehiscența
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
etapa anterioară acestuia (McBrearty & Brooks 2000; Straus 2009), paleoliticul superior este, oricum, asociat unei profunde restructurări tehnologice, economice și, ca atare, sociale. Este indubitabil că, pe continentul european cel puțin, această epocă frânge aparenta monotonie musteriană, însă procesul cunoaște propriile aritmii. Deși inextricabil legat de pătrunderea omului de anatomie modernă în Europa (Mellars 2006), emergența paleoliticului superior nu rezidă în traversarea vreunui Rubicon psihosomatic, dat fiind intervalul uriaș ce îl separă de primii reprezentanți ai lui Homo sapiens sapiens<footnote În
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
2007 femeile care beneficiat de un transplant cardiac de la un donator de sex masculin au un risc de mortalitate la 1 an de 1,75 ori mai mare în comparație cu bărbații care au avut ca donator tot un bărbat [56]. Bibliografie Aritmiile cardiace la femei Dana POP, Adela SITAR-TĂUT, Dumitru ZDRENGHEA Diferențele electrofiziologice între femei și bărbați au fost descrise inițial în 1919 de către Lombard și Cope, care au demonstrat că durata sistolei la femei este mai lungă decât la bărbați [1
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Parametrii electrofiziologici SNRTc, AH, HV, PRENAV sunt mai scăzuți la femei. Astfel, din punct de vedere patologic, la femei predomină boala de nod sinusal, tahicardia supraventriculară, tahicardiile prin reintrare în nodul atrioventricular, sindromul de tahicardie ortostatică, sindromul de QT prelungit Aritmiile cardiace la femei 125 (congenital sau dobândit) și tahicardia ventriculară idiopatică a ventriculului drept [4, 5]. Se pare că tahicardia prin reintrare este cea mai comună formă de tahicardie supraventriculară la femei, fiind de două ori mai frecventă decât la
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
pare că tahicardia prin reintrare este cea mai comună formă de tahicardie supraventriculară la femei, fiind de două ori mai frecventă decât la bărbați, cu o tendință a debutului spre vârste mai tinere [14]. Fibrilația atrială reprezintă cea mai comună aritmie, prevalența sa aproape dublându-se cu fiecare decadă [15] și, în același timp, este un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral și moartea prematură. Studiul Framingham a arătat că bărbații dezvoltă de 1,5 ori mai frecvent fibrilație atrială
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
după un tratament cu mai multe tipuri de medicamente antiaritmice. Incidența sindromului WPW este mai frecventă la bărbați, iar moartea subită (ca o complicație a sindromului WPW) apare de asemenea mai frecvent la sexul masculin [4]. Extrasistolele ventriculare și alte aritmii ventriculare. Nu au fost efectuate studii pe scară largă care să compare incidența aritmiilor ventriculare la cele două sexe. Fibrilația și tahicardia ventriculară sunt rar întâlnite la femei [4]. Rezultatele sunt similare în ceea ce privește sexul pacienților, dacă se iau în considerare
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]