754 matches
-
suferea de 7 ani de o formă rară de leucemie . La 18 mai Guvernul Republicii Moldova a decis acordarea Teatrului de Operă și Balet numele Mariei Bieșu. Primadona Operei Naționale a fost înmormântată la 19 mai 2012 la cimitirul de pe strada Armenească din Chișinău . În scuarul Teatrului de Operă și Balet a avut loc un miting în memoria artistei . Ziua de 19 mai a fost declarată zi de doliu național în Republica Moldova . Elena Vdovina, muzicolog din Republica Moldova, afirmă că ""vocea Mariei Bieșu
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
compozitor comunist și dirijor român, membru corespondent al Academiei Române din anul 1952. s-a născut la data de 15 septembrie 1908 în orașul Iași, ca fiu al cunoscutului ziarist Emanoil Socor (1881-1951), descendent al unei familii cu rădăcini în comunitatea armenească. A urmat cursurile primare și liceale în Iași, efectuând apoi studii la Conservatorul din București (1927-1929), având ca profesori pe Gheorghe Cucu, Alfonso Castaldi și Constantin Brăiloiu. Urmează, apoi, studii de perfecționare la Conservatorul din Leipzig cu maeștri ai compoziției
Matei Socor () [Corola-website/Science/307156_a_308485]
-
citim dogmatic istoria ciziei ca redactorii enciclopediilor menționate mai sus, Baladuri descrie și el cucerirea Advin-ului, menționând, cum ne-a obișnuit, tratatul de protecție. Au fost luați sclavi și s-a făcut prăpăd în aceste condiții, așa cum ne indică cronica armenească și cum o confirmă cea siriacă (Zuqnin)? Explicația stă poate în faptul că localitatea a fost atacată de armatele musulmane în două rânduri, deși cu greu și acest detaliu poate constitui o explicație clarificatoare... Avem, cum s-a amintit mai
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
este un complex medieval fortificat care a avut anterior rol de mănăstire armenească, fiind considerat în prezent cel mai important edificiu religios construit de comunitatea armenească din orașul Suceava. Complexul medieval Zamca a fost construit în anul 1606 de armenii refugiați în Moldova încă din secolul al XIV-lea. Ridicată pe un platou
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
este un complex medieval fortificat care a avut anterior rol de mănăstire armenească, fiind considerat în prezent cel mai important edificiu religios construit de comunitatea armenească din orașul Suceava. Complexul medieval Zamca a fost construit în anul 1606 de armenii refugiați în Moldova încă din secolul al XIV-lea. Ridicată pe un platou din partea de vest a orașului, construcția ocupă o bună poziție strategică. Complexul este
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
clădire cu paraclis la etaj pe latura de vest, unde se află intrarea în incinta mănăstirii). a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul . Ansamblul este format din 7 obiective: O comunitate armenească s-a stabilit pe teritoriul Sucevei încă de la începutul secolului al XIV-lea. Numărul armenilor din Moldova a crescut numeric în acel secol, ei ocupându-se cu comerțul și meșteșugurile. Armenii și-au construit case în zona care poartă astăzi
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
pe teritoriul Sucevei încă de la începutul secolului al XIV-lea. Numărul armenilor din Moldova a crescut numeric în acel secol, ei ocupându-se cu comerțul și meșteșugurile. Armenii și-au construit case în zona care poartă astăzi numele de Strada Armenească, care se întinde între Biserica „Sf. Cruce” (de lângă Autogara Suceava) și Biserica „Sf. Simion”. Tot atunci au început să-și organizeze și viața religioasă. Ei și-au construit biserici și mănăstiri cu specificul caracteristic tradițiilor și credinței poporului armean. Într-
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
scaunului episcopal de Liov. Printr-un hrisov domnesc din 30 iulie 1401, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a consfințit înființarea primei Episcopii armene din Moldova, cu reședința la Suceava, în fruntea acestei eparhii fiind instalat episcopul armean Hovhannes. Astfel, bisericile armenești din Moldova au fost scoase de sub jurisdicția episcopului armean din Liov. Cu toate acestea, abia în primii ani ai secolului al XVI-lea, sub episcopul Simion (1506) și succesorii săi, s-a întemeiat o episcopie armenească la Suceava, separată de
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
armean Hovhannes. Astfel, bisericile armenești din Moldova au fost scoase de sub jurisdicția episcopului armean din Liov. Cu toate acestea, abia în primii ani ai secolului al XVI-lea, sub episcopul Simion (1506) și succesorii săi, s-a întemeiat o episcopie armenească la Suceava, separată de episcopia armenească din Liov. Nu se știe câți episcopi și-au avut reședința aici și nici unde au locuit aceștia. După mutarea capitalei Moldovei la Iași, episcopii armeni au locuit atât la Suceava, cât și la
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
Moldova au fost scoase de sub jurisdicția episcopului armean din Liov. Cu toate acestea, abia în primii ani ai secolului al XVI-lea, sub episcopul Simion (1506) și succesorii săi, s-a întemeiat o episcopie armenească la Suceava, separată de episcopia armenească din Liov. Nu se știe câți episcopi și-au avut reședința aici și nici unde au locuit aceștia. După mutarea capitalei Moldovei la Iași, episcopii armeni au locuit atât la Suceava, cât și la Iași. H.Dj. Siruni susținea că
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
pentru a treia oară Moldova, jefuind multe orașe și sate. În toamna anului 1691, la întoarcerea din invazia în Moldova, el a lăsat garnizoane poloneze în mai multe complexe fortificate: Cetatea Neamțului, Cetatea Sucevei, Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Secu și mănăstirea armenească. El și-a stabilit tabăra în jurul acestui așezământ religios. Acest eveniment este consemnat de cronicarul Ion Neculce în letopisețul său: "„În al șesălea anu a domniei lui Cantemir-vodă coborâtu-s-au craiul Sobețichii cu oștii grele iar în Țara Moldovei
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
și pen Cotnarii pân’ la Târgul Frumos, și de la Târgul Frumos iar s-au întorsu la țara lui, că era vreme de toamnă. Și atuncea, întorcându-să, au lăsat oaste cu bucate în cetate, în Neamțu, și-n Sucevi, în mănăstirea armenească, și-n Agapie în mănăstire, și-n Săcul, și-n Câmpul Lungu, și-n Hangu.”" De atunci datează și unele grafite aflate pe pereții paraclisului din clădirea vestică. Cu acest prilej, mănăstirea a fost înconjurată cu un zid de incintă
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
de armeni prin procese. În secolul al XIX-lea, în biserica fostei mănăstiri se slujea liturghia de două ori pe an: de Sfântul Gheorghe și de Sfântul Auxentie. În plus, în ziua de Sfântul Auxentie, era obiceiul ca membrii comunității armenești din Suceava să organizeze o colectă; cu banii strânși se cumpărau vite cornute, care erau tăiate, iar carnea lor era împărțită săracilor în curtea Mănăstirii Zamca. Acest obicei, numit Madach, era o jertfă adusă zeiței păgâne Anahit, înainte de convertirea armenilor
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
care penetrează în pământ și alunecă pe sub mănăstire în prăpastia dinspre Șcheia. Specialiștii afirmă că dacă se mai produce o alunecare de teren, aceea va atrage după ea jumătate din mănăstire, paraclisul și jumătate din incintă, până aproape de biserică. Biserica armenească „Sf. Auxentie” a Mănăstirii Zamca din Suceava a fost resfințită la 14 august 2004. Sfântul lăcaș a fost supus în ultimii zece ani unor ample lucrări de restaurare, finanțate de Ministerul Culturii și Cultelor cu peste 6 miliarde de lei
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
are două ferestre, de o parte și de alta a ușii. Boltirea naosului este specific moldovenească. Din pictura originală a bisericii se mai păstrează niște urme pe peretele drept al naosului. Se remarcă prezența celor trei altare, după topografia bisericilor armenești, cu un altar central în absida centrală și cu două altare secundare, amplasate în două nișe din perete și prevăzute cu mese de piatră. Catapeteasma a fost înlocuită cu o draperie simplă suspendată de o bârnă transversală. Începând din anul
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
păstrat, totodată, propriile tradiții aduse de pe meleagurile de baștină și pe care, parțial, le-au împrumutat noilor lor concetățeni. Sunt, pe de o parte, datini folclorice, apoi credințe religioase în special de Crăciun și de Paște, dar și unele specific armenești, iar pe de altă parte, obiceiuri laice, legate în principal de practicarea comerțului și a meșteșugurilor, precum și de conviețuirea socială. Nu a existat o delimitare ca în această enumerare, toate acestea se îngemănau în curgerea firească a existenței comunității. Trebuie
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
separate a Învierii Domnului, au cerut și au obținut de la Patriarhul Suprem al armenilor această derogare, de atunci încoace respectată. De Crăciun, armenii au cîteva colinde religioase, numite Avedis (Bunavestire), cîntate și în liturghie. În sec. XVIII-XIX, tinerii din coloniile armenești colindau cîntînd aceste colinde, ba chiar, membrii breslelor meșteșugărești aveau obligația, stipulată în statut, de a colinda organizat și disciplinat, iar enoriașilor colindați li se impunea să-i primească, în caz contrar riscînd să fie amendați. Merită consemnată inițiativa coloniei
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
colindau cîntînd aceste colinde, ba chiar, membrii breslelor meșteșugărești aveau obligația, stipulată în statut, de a colinda organizat și disciplinat, iar enoriașilor colindați li se impunea să-i primească, în caz contrar riscînd să fie amendați. Merită consemnată inițiativa coloniei armenești din Constanța, unde, în 1990, tinerii au reînviat tradiția, colindînd de atunci la fiecare Crăciun cu Avedis-uri pe la casele enoriașilor. În regulamentele breslelor din Moldova, Bucovina și Transilvania se prevedea, de asemenea, ca membrii "frăției" respective să-i felicite de
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
populară este cel al basmului, cu precădere în Transilvania. De altfel, o selecție din basmele coloniei locale, unele povestite în armeană, iar altele în română, a fost publicată, în românește de Ion Apostol Popescu, în două ediții de Basme populare armenești din Transilvania. În sfîrșit, paremiologia a fost și ea intens practicată de armeni, lucru de înțeles pentru eficiența și atractivitatea acestui gen sapiențial, ca și pentru spiritul ascuțit prin definiție genetică al armeanului. Din nou armenii transilvăneni au fost prolifici
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
argentinieni au luptat în cadrul forțelor aeriene britanice, sud-africane sau canadiene, în special în Escadrila nr. 164 RAF, care a luptat în Franța și Belgia. În timpul celui de-al doilea război mondial, Armenia era parte a URSS ca republică sovietică (RSS Armenească). Peste jumătate de milion de armeni au luptat în rândurile Armatei Roșii, mulți dintre ei căzâd în luptă, (83.700 după Krivoșeev). Au fost formate cinci divizii de infanterie. Din rândurile armenilor s-au ridicat 4 mareșali și 60 de
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
de milion de armeni au luptat în rândurile Armatei Roșii, mulți dintre ei căzâd în luptă, (83.700 după Krivoșeev). Au fost formate cinci divizii de infanterie. Din rândurile armenilor s-au ridicat 4 mareșali și 60 de generali. Biserica armenească și armenii din diaspora au donat mari sume de bani pentru victoria în războiul antigerman. După încheierea războiului, Armenia și Georgia sovietice au avut pretenții teritoriale față de Turcia. După o vreme Uniunea Sovietică a anunțat renunțarea la orice pretenție teritorială
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
cadre al Ministerului Serviciilor Municipale al RSS Moldovenești (noiembrie 1955 - noiembrie 1956). Generalul Mordoveț a fost trecut în rezervă în noiembrie 1956, stabilindu-se la Chișinău. A încetat din viață în februarie 1976 în orașul Chișinău, fiind înmormântat în cimitirul armenesc din același oraș.
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
XVII-lea, în 1654 călugării franciscani au înființat aici un han, în apropierea locului unde se află acum mănăstirea Sf. Petru. Cu timpul, s-au reconstruit unele biserici, s-a ridicat o moschee și s-a deschis și un han armenesc. La sfârșitul veacului al XVII - lea Yaffa este încă o așezare mică de 400 de case ,lipsită de ziduri exterioare. La mijlocul secolului al XVIII-lea guvernatorul Gazei, Hussein ben Radwan inițiază lucrări de refacere a Yaffei și în speranța unor
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
atunci când urmăritoarea rămâne încurcată între plante. Un alt astfel de episod prezintă drumul băiatului la marginea satului, trimis să ducă mâncare zilierilor romi angajați de Ștefan și Smaranda. Acest episod este ocazia întâlnirii băiatului cu pupăza din sat (numită „cuc armenesc”). Nefericit pentru că trebuie să se trezească dimineața la cântecul păsării, Nică se răzbună prinzând-o în cuibul ei, proces îndelungat care îi duce la exasperare pe muncitorii care-l așteptau. Întâmpinat cu ostilitate de angajații tatălui când ajunge în cele
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
din Adapazar și a murit în cursul genocidului căruia i-au căzut victimă armenii din Turcia începând cu anul 1915. Mampré Biberian a absolvit studiile elementare la Școala “Armenian” din orașul natal, după care a studiat la Liceul Central ("Ghentronagan") Armenesc din Constantinopol, pe care l-a absolvit în anul 1912. În anul următor, se înscrie la Facultatea de Medicină din Constantinopol, cu intenția de a deveni medic. În anul 1915, întreaga populație armeană din Adapazar este fie masacrată ori deportată
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]