754 matches
-
au și ei origini rome. Doar că printre cei nominalizați, jurnaliștii britanici l-au amintit și Gheorghe Hagi, alături de Eric Cantona, Ricardo Quaresma, Andrea Pirlo, Freddy Eastwood. Eroarea este uriașă, întrucât celebrul fotbalist român nu este "țigan" ci are origini aromâne. "Quaresma este unul dintre cei mai cunoscuți jucători cu origini rome, incluzându-i pe Eric Cantona, Andrea Pirlo, Kristo Stoichkov, Gheorghe Hagi sau fostul jucător al celor de la Southend United și Coventry City, Freddy Eastwood. În orice caz, realizările lor
Gafă de proporții la BBC la adresa lui Gheorghe Hagi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/73880_a_75205]
-
deși literatura științifică generală, istorică, etnografică și lingvistică despre aromâni este foarte bogată, nu s-a ajuns pînă astăzi la un consens asupra numelui acestui neam". în limbajul științific și în cel oficial lucrurile sînt destul de clare: e preferat termenul aromân, care are, împreună cu derivații săi, avantajul lipsei de ambiguitate; continuă totuși să se folosească și compusul macedo-român, cu oarecare tradiție, dar e în genere respins macedonean, care poate trimite la realități etnice, geografice sau lingvistice diferite (chiar cu implicațiile politice
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
respins macedonean, care poate trimite la realități etnice, geografice sau lingvistice diferite (chiar cu implicațiile politice nedorite). O prezentare detaliată a problemei se găsește chiar la începutul studiului "O minoritate uitată: aromânii (macedoromânii)", cuprins în volumul prof. Gheorghe Caragiani, Studii aromâne (București, Editura Fundației Culturale Române, 1999), unde sînt urmărite atît denumirile date aromânilor de către alții - vlahi, țințari, cuțovlahi -, cît și termenii de autodefinire: cel mai frecvent e armân, dar adesea vorbitorii se identifică prin denumiri formate de la zona sau localitatea
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
de la zona sau localitatea de origine. în funcție de tradiția cercetării, în diferite limbi s-au impus reflexe ale unuia sau altuia din termenii citați. Varietatea termenilor de desemnare a grupului etnic se poate urmări foarte bine în primul volum al Dicționarului aromân (macedo-vlah)/Diaro, A-D, al prof. Matilda Caragiu Marioțeanu (București, Editura Enciclopedică, 1997); la cuvîntul aromân, se oferă o întreagă serie de echivalente, cu citate care lămuresc uzul lor contextual: armânu (popular), aromânu (cult), macedo-vlahu (preferat de autoare), vlahu (utilizat
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
ale unuia sau altuia din termenii citați. Varietatea termenilor de desemnare a grupului etnic se poate urmări foarte bine în primul volum al Dicționarului aromân (macedo-vlah)/Diaro, A-D, al prof. Matilda Caragiu Marioțeanu (București, Editura Enciclopedică, 1997); la cuvîntul aromân, se oferă o întreagă serie de echivalente, cu citate care lămuresc uzul lor contextual: armânu (popular), aromânu (cult), macedo-vlahu (preferat de autoare), vlahu (utilizat de vecini); e delimitată o categorie de porecle (Cuțo-vlahu, țințaru, Gogâ, garagunu) și este înregistrat un
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
11); "Machidonul liniștit" (AC 36, 1999, 15) ș.a.m.d. Mi se pare că succesul cuvîntului are o explicație evidentă: machidon e o formă pitorească, popular-familiară, cu mai multă încărcătură afectivă. în plus, în măsura în care cuvîntul popular se specializează pentru sensul "aromân" - sau, poate mai exact, "aromân din România"-, iar cel cult, macedonean, rămîne cu sensul "originar din Macedonia, locuitor al Macedoniei", posibilitatea de confuzie se reduce mult.
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
împușcare, la 21 mai 1991, în WC-ul din clădirea Universității din Chicago, după ce primise cartea verde și urma să fie angajat ca profesor asociat la Divinity School (apud.Ted Anton). Crima nu a fost elucidată. Familia Culianu are rădăcini aromâne, venind din Macedonia (provincie a Imperiului Otoman) în Moldova pe la 1700. Străbunicul patern al lui , matematicianul Neculai Culianu, junimist, apropiat al lui Titu Maiorescu, a fost rector al Universității din Iași [(1880-1898]). La începutul sec. XX, boierii Culianu erau universitari
Ioan Petru Culianu () [Corola-website/Science/298281_a_299610]
-
românilor și ale altor grupuri etnice. Începând cu anul 2000 se trece la producția pe CD, primele zece din colecție fiind distinse cu premiul „Coups de Coeur“, din partea Academiei „Charles Cros“ din Franța. În 2006, unul dintre discuri, conținând muzici aromâne, primește Premiul Criticii Germane a Discului. A scris numeroase cărți, articole, studii de muzicologie, publicate în țară și în străinătate. În prezent este profesor asociat la Universitatea Națională de Muzică și cercetător principal la Muzeul Țăranului Român, în calitate de etnomuzicolog.
Speranța Rădulescu () [Corola-website/Science/331806_a_333135]
-
blănuri de urs ca să-l ținem la căldură. Erina nu Înțelese nimic, dar Își dădu seama că se vorbește despre niște schimbări. O Întrebă din priviri pe Jovanka. Femeia crescuse Într-un sat din Valea Timocului, unde se vorbea limba aromână, aproape identică cu limba română vorbită la nordul Dunării, În Țara Românească, Moldova și Transilvania. - Spuneam că trebuie să plecăm spre satele de haiduci din Serbia, unde avem ce ne trebuie ca să Îngrijim rănile... - Da... șopti Erina, pierdută. Apoi tresări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
din străinătate, precum „Zborlu a nostru” din Germania și „Fenix” din Macedonia iugoslavă. După 1990 a colaborat la „Deșteptarea”, „Dimândarea”, „Cuvântul românesc”. A transpus în aromână din versurile lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga ș.a., a îngrijit o antologie de poezie aromână în trei volume (2001), panoramând perioada clasică (de la Zicu Araia la Petru Vulcan), modernă și contemporană. Prima carte al lui Z., Căntitsi tră armănami - Cântece pentru aromâni, apărută în 1992, deși autorul încredințase unei edituri încă din 1965 manuscrisul intitulat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
modernă și contemporană. Prima carte al lui Z., Căntitsi tră armănami - Cântece pentru aromâni, apărută în 1992, deși autorul încredințase unei edituri încă din 1965 manuscrisul intitulat Flueara-a Pindului (Cavalul Pindului), adună poeme scrise de-a lungul vieții în dialectul aromân, dar și cu multe versiuni proprii în româna literară. Cu o vizibilă ușurință a versificării, variind ritmurile, poetul evocă locurile natale, vatra aromânilor de la sudul Dunării (Doleani, satul meu frumos, Crușova, sat minunat), istoria tracă (Frumoasă, neuitată Macedonie), pe Alexandru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
cele ale istoricilor români până la cele ale lingviștilor germani, cu mențiunea însă că au fost realizate cu peste 30, chiar 50 de ani înainte. În momentul în care Enver Hodja a început construirea unui stat național albanez omogen etnic, comunitatea aromână (pentru care statul român sprijinise edificarea Albaniei) a început să dispară din istorie. Aromânii din sudul Albaniei, din Saranda, mi-au arătat cu emoție actele de identitate din anii '50, în care la "etnie" scria: "rumân". În cazul istroromânilor, un
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
balade sau cântece bătrânești, doine, cântece de lume, hore sau cântece de joc, satire și cimilituri, descântece. Masiva culegere intitulată Materialuri folkloristice (1900), din care au apărut două volume, în trei părți (al doilea tom cuprinde o culegere de folclor aromân adunat de Pericle Papahagi), trebuia să fie, potrivit intenției folcloristului, un „corpus al literaturii populare”. Pentru adunarea materialului au fost trimiși pe teren numeroși culegători, în același scop T. alcătuind în 1898 un Chestionar folkloristic, adresat învățătorilor, referitor la cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
pe vremea aceea, Serbia și Muntenegru făceau parte din Imperiul Austro-Ungar, din care mai făceau parte Banatul și o bună parte din Transilvania. Încît se poate presupune - și este cît se poate de evident - că bunicii săi erau de origine română. Sau aromână. Sau meglenoromână. Oricum, ceva În legătură cu românii. Nu e lipsit de importanță să remarcăm că În județul Caraș Severin, aflat la granița cu Serbia, trăiesc și astăzi numeroase familii cu numele Tesla sau Teaslă. Mai mult decît atît, documente scoase recent
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Lumina”, „Calendarul aromânesc”, „Lilicea Pindului”, „Flambura”, „Peninsula Balcanică”, „Almanahul aromânesc «Frăția»”, „Revista aromânească”, o altă „Lumină” (1936-1937), precum și în „Dimândarea”, „organ de luptă românească”, A. își publică poemele evocatoare pentru existența zbuciumată, asediată de potrivnicii, a fraților săi „de ginte aromână”. Această frântură de români trăind sub zări întunecate, căci „Ș’chirirea-așteaptă un popor / când dulțea-l’i limbă cheare” ( S-a dus bucuria de la noi...). În dispoziție elegiacă, melancolia găsindu-și un spațiu de rezonanță în decorul autumnal, samarineanul cântă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
combativă nu i se prea potrivește. Samarineanul rămâne un poet strict dialectal. SCRIERI: [Poezii], în Antologie aromânească, îngr. Tache Papahagi, București, 1922, 155-166, 170-172, în Tache Papahagi, Poeții Z. A. Araia și T. Caciona, București, 1932, 2-97, în Antologie lirică aromână, îngr. și pref. Hristu Cândroveanu, București, 1975, 174-183, în UVPA, 178-188. Traduceri: Alfred Tennyson, Enoh Arden, Monastir, 1911, reed. fragm. în Antologie aromânească, îngr. Tache Papahagi, București, 1922, 167-169. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Zicu A. Araia, în Antologie aromânească, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
Versuri în dialect, „Peninsula Balcanică”, 1924, 6; Scrima Ioan, Poetul Zicu Araia, „Lumina”, 1936, 1; N. Chiriac-Dimancea, Câțiva dintre scriitorii macedoneni. Contribuția lor la literatura cultă românească, „Revista noastră” (Ploiești), 1938, 49-50; Hristu Cândroveanu, Zicu A. Araia, în Antologie lirică aromână, București, 1975, 173; Hristu Cândroveanu, Zicu A. Araia, UVPA, 176-177. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Nevoia de modele, Revista Perspective, nr. 1/2004, [Cluj], p.30-32. [12] BUDEI, RADU, Citire rapidă, Iasi, Editura Casa de Editură Venus, 2004, 118 p. [13] CÂNDROVEANU, EUGENIA; CÂNDROVEANU, HRISTU, Abecedar românaromân. Ilustrații de Laurențiu Sârbu. București, Editura Fundației Culturale Aromâne Dimandarea Părintească, 2004, 205 p. [14] CĂTRUNĂ, LILIANA, Teste de evaluare, clasa I, Abecedar și matematică / Liliana Cătrună, Gheorghe Mandizu Cătrună, - Ed, a 2-a, - București, Editura Coresi, 2004 [15] CEUCA, LETIȚIA, învăț să scriu și să citesc, povestea literelor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Editura Didactica Nova. Craiova. EDP = Editura Didactică și Pedagogică. București. EEN = Editura Europa Nova. București. EGCA = Editura “Gheorghe Cârțu Alexandru”. Craiova. EGJ = Editura Garamond Junior. București. EGT = Editura Grigore Tăbăcaru. Bacău. EFB = Editura “Faber Bonifaciu”. Târgoviște. EFCADP = Editura Fundației Culturale Aromâne “Dimândarea Părintească”. București. ECR = Editura Fundației Culturale Române. București. EFRM = Editura Fundației “România de Mâine”. București. EIC = Editura “Ion Creangă”. București. EIV = Editura Imprimeria de Vest. Timișoara. Eî = Educație - învățămînt. Predarea limbii materne și a limbilor străine. București. EL = Educație
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
case pentru sătenii din Vadu Roșca, Rast și Arbone după inundațiile catastrofale din 2005. Biografia sa include aspecte care îl plasează cu predilecție în extrema dreaptă a axei politice. Originar din comuna Zagna (jud. Brăila), este fiu al unei familii aromâne, deportate în Bărăgan în tipul regimului comunist din cauza afilierii ei la Mișcarea Legionară. Cunoscut pentru religiozitatea afișată inclusiv printr-un crucifix amplasat în fața casei sale (fostul sediu al ambasadei Argentinei), prin venerarea icoanelor și confesiunile publice, este ctitorul multor biserici
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
, Nicolae C. (1882, Mulóviște, azi în Republica Macedonia - 1924, București), poet și prozator. Începe să învețe carte în comuna natală, apoi trece la liceul românesc din Bitolia, adevărată pepinieră de scriitori și cărturari aromâni. Tot aici debutează în 1906 în paginile revistei „Lumina” cu poezia Fântâna Vrearelei. Redacția îl menționează și într-o listă a colaboratorilor tipărită în 1907, deși nu mai publicase altceva. Mai figurează în calendarul aromânesc „Grai bun”, la „Frățil’ia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
izbândă au împotrivindu-se lui Ali Pașa, tiran ce dispunea de o adevărată armată. Baladele, „cântări de vitejie, povestiri care preamăresc faptele eroice ale neamului român din Macedonia” (George Coșbuc), sunt scrise fluent, chiar frumos, într-o sinteză a graiurilor aromâne pe care poetul le-a cunoscut bine și pe care știe să le facă expresive în literatura sa epico-lirică. Dar la un moment dat, V., îmbătat de succes, ajunge să producă versuri în serie, ca un manufacturier. SCRIERI: Di-t
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
succes, ajunge să producă versuri în serie, ca un manufacturier. SCRIERI: Di-t bana armânului, pref. Nuși Tulliu, București, 1903; Cântițe junești, pref. George Coșbuc, București, 1905; [Poezii], în Antologie aromânească, îngr. Tache Papahagi, București, 1922, 317-329, în Antologie lirică aromână, îngr. și pref. Hristu Cândroveanu, București, 1975, 193-201, în UVPA, 227-235; Shana shi ardirea-a Gramostil’ei, îngr. Tiberius Cunia, New York, 1991; ed. (Șana și arderea-a Gramostilei), pref. Hristu Cândroveau, Constanța, 1991. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, O nouă „Antologie lirică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
îngr. și pref. Hristu Cândroveanu, București, 1975, 193-201, în UVPA, 227-235; Shana shi ardirea-a Gramostil’ei, îngr. Tiberius Cunia, New York, 1991; ed. (Șana și arderea-a Gramostilei), pref. Hristu Cândroveau, Constanța, 1991. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, O nouă „Antologie lirică aromână”, RL, 1975, 42; Scarlat, Ist. poeziei, II, 201; Cândroveanu, Aromânii, 80-82. Hr. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]