752 matches
-
Selenice, Albania, a participat cu alți colegi la taberele de vacanță și simpozioanele panromâne organizate în fiecare an la Iași. În luările sale de cuvânt și în scrisorile adresate apreciază calitățile confraților din țară și toleranța autorităților albaneze față de minoritatea aromână. Deplânge opoziția prelaților greci ca în biserică serviciul divin să se oficieze în limba aromână chiar pe teritoriul Albaniei. Exodul albanezilor spre Grecia în căutarea unui loc de muncă se rezolvă favorabil în cazul că aromânii se declară greci, condiție
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în fiecare an la Iași. În luările sale de cuvânt și în scrisorile adresate apreciază calitățile confraților din țară și toleranța autorităților albaneze față de minoritatea aromână. Deplânge opoziția prelaților greci ca în biserică serviciul divin să se oficieze în limba aromână chiar pe teritoriul Albaniei. Exodul albanezilor spre Grecia în căutarea unui loc de muncă se rezolvă favorabil în cazul că aromânii se declară greci, condiție ce nu se pune în cazul albanezilor. Prof. Vasile Tega - Canada. O susținută corespondență și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
prins să se estompeze pe măsură ce așteptările s-au confruntat cu realitățile. Nici oficialitățile române, nici avalanșa de recomandări ale Consiliului Europei nu au răspuns speranțelor și nu au adus dreptate. Într-o scrisoare adresată nouă de către Uniunea Limba și Cultura Aromână din 11.08.1991 sub semnătura dl. Octavian Duma se spune: „recent, în iunie, uniunea noastră a trimis o delegație la “Conferința Experților” pentru problemele minorităților care s-a ținut la Geneva ... Am fost surprinși și chiar indignați că minoritatea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Carajanev, Bulgaria. Sofia președintele Asociației Aromânilor din Bulgaria. Asociația noastră este nonguvernamentală și nonpolitică. In conformitate cu Constituția Statului bulgar și Carta Europeană a drepturilor omului noi contribuim la păstrarea obiceiurilor noastre moștenite din bătrâni, a conștiinței etnice a neamului aromân, a culturii și limbii materne. Apreciez demersurile societăților nonguvernamentale din România pentru obținerea drepturilor românilor de peste hotare. Sunt necesare reglementări oficiale stipulate în tratate europene cu valabilitate reciprocă. Este o sărbătoare pentru aromânii din Bulgaria când au prilejul să viziteze
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cultivarea dansului tradițional. O descriere a obiceiurilor, portului, cântului, dansului, a particularităților dialectale a prezentat Constantin Hogea în publicația „Dimăndarea” (nr. 4 1995). Grupul cel mai însemnat din nordul Greciei este în totală izolare. Despre cei din Macedonia, președintele Asociației aromânilor din această republică ing. Mitko Kostov Populi ne informează că megleno românii din cele 3 sate au format o asociație care printre alte drepturi au o emisiune periodică la postul local de radio. Profesorul Viorel Coman după o vizită în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
grupuri izolate unele contopindu-se în masa noilor popoare devenite majoritare, altele se mai mențin și în zilele noastre. Dovezi arheologice sau documente istorice permit identificarea unor formațiuni din lumea traco-romană, demult dispărute. Altele se mențin cu denumirea de români, aromâni, vlahi, fărșeroți, cuțovlahi, rumeri, etc. Cucerirea romană (în Dalmația, Macedonia, Tesalia, Achaia) a însemnat romanizarea dar și colonizarea. Istoricii afirmă că la începutul năvălirilor barbare (550-640 d. H.) erau romanizate sau își păstrau fondul daco-trac Dacia, Moesia, Dalmația, Epir dar
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula la omagierea luptătorului pentru Unire, preot Eremia Ursu. 24.11.Vizită la muzeul „M. Eminescu” din Copou, împreună cu studenți aromâni din Albania, aflați la studii universitare în lași. 01.12. La Marea Sarbatoare Natională a României, cercetașii naturii au depus flori la Monumentul din Piața națiunii, în prezența personalităților politice locale și din București. 08.12. Întâlnire cu studenții aromâni
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
aromâni din Albania, aflați la studii universitare în lași. 01.12. La Marea Sarbatoare Natională a României, cercetașii naturii au depus flori la Monumentul din Piața națiunii, în prezența personalităților politice locale și din București. 08.12. Întâlnire cu studenții aromâni din Albania, care studiază în lași li s- au înmânat cărți și reviste din biblioteca Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.12. Înmânarea „Diplomei de membru de onoare” a Societății Culturale „Ginta latină”, prof. univ. dr. Petre Andrei. 16.12. Participare
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
des Instituts für Rumänische Sprache” (1894-1921). Academia Română îl primește în 1892 membru corespondent străin. W. publică o gramatică a limbii române (Rumänische Grammatik, 1903), primul atlas lingvistic român (Linguistischer Atlas des dacorumänischen Sprachgebietes, 1909), câte o monografie etnografico-filologică despre dialectele aromân, meglenoromân și istroromân, studii despre dacoromână (graiurile bănățean, crișan, moldovean și muntean), precum și numeroase alte studii solide, incluse în anuarul institutului din Leipzig, unde valorifică și rezultatele anchetelor. A cercetat mai mult de șapte sute douăzeci de localități, textele de folclor
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
cu vitele achiziționate la târgurile săptămânale din Bucovina sau din Moldova, în Transilvania sau chiar mai departe, în provinciile din interiorul imperiului sau în Prusia, cu scopul de a le revinde în mod profitabil. Unii negustori, în special armeni și aromâni, au desfășurat în epocă un intens comerț cu vite și alte mărfuri în Moldova, acum fiind protejați, în calitatea lor de supuși austrieci, de autoritatea consulară austriacă de la Iași, cât și de Curtea de la Viena, care va interveni în folosul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
locali, apți să facă comerț în Orient, în provinciile mărginașe și de curând anexate, aflate la granița Imperiului otoman, precum a fost și Bucovina atât prin sprijinirea negustorilor băștinași, cât și prin favorizarea așezării și naturalizării în acestea a negustorilor aromâni, armeni sau greci, supuși otomani. Negustorii din Bucovina au întreținut, în toată perioada, un comerț activ între Viena, provinciile imperiale și Țările Române sau Turcia. Prin intermediul efortului lor, conjugat cu cel al negustorilor din Transilvania sau Banat 178, Imperiul habsburgic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Cernovschi, spre a face cunoscut tuturor celor interesați vestea despre vânzare 258. La aflarea știrii că statul austriac, în calitate de factor disponent al Fondului bisericesc ortodox al Bucovinei, avea intenția de a vinde moșiile clerului bucovinean situate în Moldova, marele negustor aromân Teodor Musteață (Mustață), stabilit de scurtă vreme în Bucovina, a înființat o tovărășie cu boierii moldoveni Nicolai și Iordachi Russet, Iordachi Balș, Panaioti Casimir și Constantin Carp, în vederea cumpărării moșiilor în bloc și apoi a revinderii profitabile la bucată 259
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sale vechi în diferite zone de influență, fiecare identificându-se cu un reper anume. De pildă, cartierul nostru se numise inițial Izlaz, ulterior schimbându-și numele în Nedelcu Chercea la inițiativa autorităților locale. Familia Chercea descindea dintr-o prosperă ramură aromână și ridicase aici între anii ’30 -’40 câteva obiective însemnate pentru membrii comunității, între care: Biserica „Sfântul Mina”, „Școala de fete”, „Școala de băieți” și „Dispensarul medical”. Destinația acestora a rămas neschimbată, iar cele două corpuri de școală au căpătat
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Nevoia de modele, Revista Perspective, nr. 1/2004, [Cluj], p.30-32. [12] BUDEI, RADU, Citire rapidă, Iasi, Editura Casa de Editură Venus, 2004, 118 p. [13] CÂNDROVEANU, EUGENIA; CÂNDROVEANU, HRISTU, Abecedar românaromân. Ilustrații de Laurențiu Sârbu. București, Editura Fundației Culturale Aromâne Dimandarea Părintească, 2004, 205 p. [14] CĂTRUNĂ, LILIANA, Teste de evaluare, clasa I, Abecedar și matematică / Liliana Cătrună, Gheorghe Mandizu Cătrună, - Ed, a 2-a, - București, Editura Coresi, 2004 [15] CEUCA, LETIȚIA, învăț să scriu și să citesc, povestea literelor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Editura Didactica Nova. Craiova. EDP = Editura Didactică și Pedagogică. București. EEN = Editura Europa Nova. București. EGCA = Editura “Gheorghe Cârțu Alexandru”. Craiova. EGJ = Editura Garamond Junior. București. EGT = Editura Grigore Tăbăcaru. Bacău. EFB = Editura “Faber Bonifaciu”. Târgoviște. EFCADP = Editura Fundației Culturale Aromâne “Dimândarea Părintească”. București. ECR = Editura Fundației Culturale Române. București. EFRM = Editura Fundației “România de Mâine”. București. EIC = Editura “Ion Creangă”. București. EIV = Editura Imprimeria de Vest. Timișoara. Eî = Educație - învățămînt. Predarea limbii materne și a limbilor străine. București. EL = Educație
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Nicu Țanu din Fălticeni, frate cu tatăl profesorului George Țanu. 314 Lila Țanu, soția avocatului, pictoriță amatoare, care a organizat multe expoziții, fie acasă, fie la instituțiile culturale din oraș. 315 E vorba de poetul clujean Teohar Mihădaș, la origine aromân. 258 UGLEA, Vasile 1 Fălticeni, 27 ianuarie 1975 Mult Stimate Domnule Profesor Uglea, Am dorit mai demult să vă cunosc, dar împrejurările nu m-au adus prin Iașii atâtor amintiri și tradiții culturale glorioase. Vă scriu de la „Galeria oamenilor de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
F.S.N. ist și mândru că a dat mâna cu Roman și Iliescu, ca consilier fără salar bugetar al prefectului, căruia i-a adus numirea de la Roman. Nu-l mai interesează cultura și l-am rugat să-mi aducă un ziar aromân și „Caiete critice” cu M. Eliade ce-am auzit la televizor că apar - poate le poți procura mata - dar el n-are timp că-i tare ocupat și vine la noi la 2-3 săptămâni, o îndoctrinează pe soția la bucătărie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
locuit de slavi și albanezi, care erau deosebit de nemulțumiți de pretențiile italienilor. A oferit în cartea sa cîteva mostre elocvente ale "zigzagurilor", naivității și visurilor sale. Îi sfătuia pe albanezi ca, "dată fiind lipsa populației, să se inspire din vitalitatea aromânilor vecini cu ei" și "să opteze pentru protectoratul Italiei", care nu avea să fie atît de abuziv ca (fostul) protectorat austriac. Mai mult, protectoratul italian asupra Albaniei "nu va duce la înrobire sau deznaționalizare"228. Trist era faptul că Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
HOTĂRÂREA nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din
HOTĂRÂRE nr. 34 din 21 ianuarie 1999 (*actualizată*) privind înfiinţarea Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122831_a_124160]
-
alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
rețea"); rom. stamboală "baniță, chilă constantinopolitană" < tc. Stambol [kilesi] "idem" (Stambol "Istanbul, Constantinopol", kile "chilă, baniță" + suf. de apartenență -si); rom. stambol "veche monedă turcească de aur" < tc. Stambol [altını] "idem" (altın "monedă de aur" + suf. de apartenență -ı) 128. * Aromână < turcă: arom. căpak'e "pleoapă" < tc. [göz] kapağ[ı] "idem" (göz "ochi", kapak "capac, acoperitoare" + suf. de apartenență -ı); arom. căpak'e "oblon" < tc. [pencere] kapağ[ı] "idem" (pencere "fereastră", kapak "capac, acoperitoare" + suf. de apartenență -ı). * Franceză < arabă: fr.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
școlar 2006/2007), pe www.chass.utoronto.ca/~wulfric/fre272/notes 11.htm. Semne grafice ~ = urmează o variantă < = provine din... > = a devenit, a evoluat la... Abrevieri de cuvinte adj. = adjectiv; adjectival adv. = adverb alb. = albanez(ă) ar. = arabă, arăbesc arom. = aromână, aromânesc art. = articulat bg. = bulgar(ă), bulgăresc bol. = bolognez brus. = belarus(ă) cal. = calabrez cap. = capitol cat. = catalan(ă) ceh. = ceh(ă) cf. = confer (= compară cu...) dan. = danez(ă) der. = derivat dial. = dialect(al) drom. = dacoromân engl. = englez(ă) esp
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
radio, 31, 39, 44, 64, 103, 147, 163, 204, 205 retro, 148 scopie, 147 stereo, 162, 204 taxi, 38, 39, 77, 103, 147, 163, 205 techno, 102 tele, 25, 38, 39, 76, 77, 103, 104, 177, 205 zoo, 44, 163 Aromână albastru (nalbastru), 145 alvină (alg'ină), 171 căpak'e, 86, 127, 189, 191, 197 ver, veară, 168 Bulgară kibrit, 131 Catalană germà, 169, 177, 203 Cehă notes, 161 Engleză beano, 77, 205 bedder, 77, 205 beer, 131 bitter, 162 blading
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și educației, olimpismul se vrea creatorul unui stil de viață bazat pe bucuria aflată în efort, pe valoarea educativă a bunului exemplu și respectului principiilor fundamentale universale". Pierre de Coubertin Evanghelie Zappa (1800-1865) -cetățean român de origine greacă (mai exact aromân), a contribuit la fondarea Academiei Române și la redactarea unei gramatici a limbii române; -precursor al renașterii olimpice - a organizat la Atena Jocuri Olimpice grecești 1859, 1870, 1875, 1888 și 1889. Pierre de Coubertin (1863-1937) -Pierre de Fredi, baron de Coubertin
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
din aceste memorii, pasajele în care se relatează diferite ipostaze în care l-au cunoscut în închisoare, pe cel care a fost medicul-chirurg dr. Petre Topa. Primul articol este semnat de Hagi Constantin: Odiseea unui deținut politic. Hagi Constantin era aromân, cu studii medicale la Facultatea de medicină din București (1940-1946). A fost arestat în 1949, condamnat la 5 ani și încarcerat la Aiud. „Închisoarea avea și o infirmerie. Erau și 12 paturi - își amintește dr. Constantin Hagi. La infirmerie lucrau
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]