529 matches
-
Club, din Automobile Club de France, din Interaliată sau din Cercul Bois de Boulougne reunesc o elită mondenă. Ele locuiesc într-un spațiu foarte limitat: arondismentele 7 și 8, partea de nord a arondismentului 16 și partea de sud a arondismentului 17, precum și Neuilly și cîteva rare comune din vest. Locurile de reședință ale membrilor Cercului Uniunii Interaliate Creat în 1917, Cercul Uniunii Interaliate avea drept vocație găzduirea ofițerilor de rang înalt aflați în trecere prin Paris. După război, a devenit
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
cu ceva mai mulți membri străini. Consiliul său de administrație avea în componență, în 2003, personalități din domeniul afacerilor (Michel David-Weil, bancher, sau François Ceyrac, fost președinte al patronatului), politicii (Édouard Balladur, fost prim-ministru, sau Pierre-Christian Taittinger, primar al arondismentului 16 și fost ministru), membri ai Institutului (Édouard Bonnefous sau prințul Gabriel de Broglie). Lista ar putea continua. Domiciliile membrilor acestei auguste adunări sînt pe potriva poziției lor sociale. Evoluția domiciliilor membrilor Uniunii Interaliate în Île-de-France, între 1923-2002 Aceștia locuiesc în
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
cartierele selecte, manifestînd un instinct gregar rezidențial constrîns doar de determinările sociologice, de vreme ce nivelul veniturilor lor le-ar permite să trăiască oriunde în altă parte. Dar cartierele selecte s-au deplasat. În 1923, cîțiva membri ai Uniunii locuiau încă în arondismentul 1, care era foarte șic: aici se aflau atelierele și magazinele marilor creatori de modă. Bijutierii ocupă în continuare piața Vendôme. Arondismentul 8, important în 1923, a cunoscut un declin provocat de instalarea masivă a comercianților de lux și a
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
în altă parte. Dar cartierele selecte s-au deplasat. În 1923, cîțiva membri ai Uniunii locuiau încă în arondismentul 1, care era foarte șic: aici se aflau atelierele și magazinele marilor creatori de modă. Bijutierii ocupă în continuare piața Vendôme. Arondismentul 8, important în 1923, a cunoscut un declin provocat de instalarea masivă a comercianților de lux și a birourilor. Această evoluție s-a petrecut în profitul arondismentului 16 și al zonei Neuilly. Arondismentul 7 a cunoscut între 1987-2002 un succes
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
atelierele și magazinele marilor creatori de modă. Bijutierii ocupă în continuare piața Vendôme. Arondismentul 8, important în 1923, a cunoscut un declin provocat de instalarea masivă a comercianților de lux și a birourilor. Această evoluție s-a petrecut în profitul arondismentului 16 și al zonei Neuilly. Arondismentul 7 a cunoscut între 1987-2002 un succes care îl apropie de arondismentul 16. Dincolo de unele fluctuații, acest mediu izolat este constant, iar atracția pe care o exercită a condus la crearea unor cercuri în
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
modă. Bijutierii ocupă în continuare piața Vendôme. Arondismentul 8, important în 1923, a cunoscut un declin provocat de instalarea masivă a comercianților de lux și a birourilor. Această evoluție s-a petrecut în profitul arondismentului 16 și al zonei Neuilly. Arondismentul 7 a cunoscut între 1987-2002 un succes care îl apropie de arondismentul 16. Dincolo de unele fluctuații, acest mediu izolat este constant, iar atracția pe care o exercită a condus la crearea unor cercuri în care este desăvîrșit. Melanjul social nu
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
a cunoscut un declin provocat de instalarea masivă a comercianților de lux și a birourilor. Această evoluție s-a petrecut în profitul arondismentului 16 și al zonei Neuilly. Arondismentul 7 a cunoscut între 1987-2002 un succes care îl apropie de arondismentul 16. Dincolo de unele fluctuații, acest mediu izolat este constant, iar atracția pe care o exercită a condus la crearea unor cercuri în care este desăvîrșit. Melanjul social nu este așadar un obiectiv urmărit în mod universal. Proximitatea spațială joacă un
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
școlară și de problema pe care o ridică școala în familiile care își datorează poziția socială studiilor. În cartierul Goutte d'Or, încă de la învățămîntul primar, părinții din clasele mijlocii își înscriu copiii în instituțiile de acest fel din vestul arondismentului 18 sau din arondismentul 9. Ei caută astfel să adapteze mediul școlar al copiilor lor la mediul lor familial, și în același timp la speranțele pe care și le pun în școală. Plasîndu-și copiii în aceste școli localizate în cartiere
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
pe care o ridică școala în familiile care își datorează poziția socială studiilor. În cartierul Goutte d'Or, încă de la învățămîntul primar, părinții din clasele mijlocii își înscriu copiii în instituțiile de acest fel din vestul arondismentului 18 sau din arondismentul 9. Ei caută astfel să adapteze mediul școlar al copiilor lor la mediul lor familial, și în același timp la speranțele pe care și le pun în școală. Plasîndu-și copiii în aceste școli localizate în cartiere mic-burgheze, ei consideră că
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
bine, ei constatînd procese de segregare pînă și în interiorul spațiului de locuințe cu chirii mici (HLM). Astfel, puținele locuințe sociale din cartierele selecte ale Parisului erau ocupate, în 1968, de categorii mai înstărite decît acelea care domiciliau în locuințele din arondismentele periferice din est. Familiile care stăteau cu chirie mică aveau o tendință de repartizare spațială omologă cu cea a populației globale. În ultimă instanță, parcul social mai curînd a consolidat decît a contracarat omogenitatea rezidențială. [Pinçon, 1976]. Lucrurile se petrec
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Locuință), sau partidele de stînga se amestecau pentru a încerca să împiedice o expulzare sau pentru a impune prezența locuințelor sociale într-o operațiune de renovare. Astăzi, dezbaterea se desfășoară public. Dreptul de preempțiune asupra unor imobile întregi din toate arondismentele Parisului are ca obiectiv, potrivit adjunctului primarului însărcinat cu problema locuințelor, permanentizarea melanjului social grație răspîndirii locuințelor sociale în diversitatea structurii urbane și sociologice a Parisului. Stînga realizează chiar o lovitură de forță simbolică prin instilarea melanjului social pînă și
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Haussmann a condus la transformarea în locuințe sociale a unor clădiri de calitate situate în cartiere care nu avuseseră pînă atunci onoarea de a găzdui imobile de locuințe cu chirie mică. Astfel, locuitorii străzii Chavez sau ai bulevardului Mozart, din arondismentul 16, ai străzii Jean-Nicot, din arondismentul 7, ai străzii Rennes, din arondismentul 6, sau ai străzii Washington, din arondismentul 8, au avut surpriza de a descoperi cîțiva vecini neașteptați, sau cel puțin pe aceea de a observa operații de reabilitare
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
locuințe sociale a unor clădiri de calitate situate în cartiere care nu avuseseră pînă atunci onoarea de a găzdui imobile de locuințe cu chirie mică. Astfel, locuitorii străzii Chavez sau ai bulevardului Mozart, din arondismentul 16, ai străzii Jean-Nicot, din arondismentul 7, ai străzii Rennes, din arondismentul 6, sau ai străzii Washington, din arondismentul 8, au avut surpriza de a descoperi cîțiva vecini neașteptați, sau cel puțin pe aceea de a observa operații de reabilitare inedite în mediul lor obișnuit. Voința
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
calitate situate în cartiere care nu avuseseră pînă atunci onoarea de a găzdui imobile de locuințe cu chirie mică. Astfel, locuitorii străzii Chavez sau ai bulevardului Mozart, din arondismentul 16, ai străzii Jean-Nicot, din arondismentul 7, ai străzii Rennes, din arondismentul 6, sau ai străzii Washington, din arondismentul 8, au avut surpriza de a descoperi cîțiva vecini neașteptați, sau cel puțin pe aceea de a observa operații de reabilitare inedite în mediul lor obișnuit. Voința municipalității de a face din componența
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
pînă atunci onoarea de a găzdui imobile de locuințe cu chirie mică. Astfel, locuitorii străzii Chavez sau ai bulevardului Mozart, din arondismentul 16, ai străzii Jean-Nicot, din arondismentul 7, ai străzii Rennes, din arondismentul 6, sau ai străzii Washington, din arondismentul 8, au avut surpriza de a descoperi cîțiva vecini neașteptați, sau cel puțin pe aceea de a observa operații de reabilitare inedite în mediul lor obișnuit. Voința municipalității de a face din componența socială a Parisului o miză politică explicită
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
a observa operații de reabilitare inedite în mediul lor obișnuit. Voința municipalității de a face din componența socială a Parisului o miză politică explicită este astfel afirmată prin realizarea în 2001-2003 a 10 518 de locuințe sociale distribuite în toate arondismentele, dintre care 427 în arondismentul 16, 200 în arondismentul 8 și 29 în arondismentul 7. Pentru a reuși să pună în practică această politică de reînnoire urbană, municipalitatea se vede nevoită să colaboreze cu actorii din domeniul privat. Marile societăți
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
inedite în mediul lor obișnuit. Voința municipalității de a face din componența socială a Parisului o miză politică explicită este astfel afirmată prin realizarea în 2001-2003 a 10 518 de locuințe sociale distribuite în toate arondismentele, dintre care 427 în arondismentul 16, 200 în arondismentul 8 și 29 în arondismentul 7. Pentru a reuși să pună în practică această politică de reînnoire urbană, municipalitatea se vede nevoită să colaboreze cu actorii din domeniul privat. Marile societăți imobiliare, precum Auguste Thouard sau
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
obișnuit. Voința municipalității de a face din componența socială a Parisului o miză politică explicită este astfel afirmată prin realizarea în 2001-2003 a 10 518 de locuințe sociale distribuite în toate arondismentele, dintre care 427 în arondismentul 16, 200 în arondismentul 8 și 29 în arondismentul 7. Pentru a reuși să pună în practică această politică de reînnoire urbană, municipalitatea se vede nevoită să colaboreze cu actorii din domeniul privat. Marile societăți imobiliare, precum Auguste Thouard sau Cogedim, lucrează în înțelegere
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
face din componența socială a Parisului o miză politică explicită este astfel afirmată prin realizarea în 2001-2003 a 10 518 de locuințe sociale distribuite în toate arondismentele, dintre care 427 în arondismentul 16, 200 în arondismentul 8 și 29 în arondismentul 7. Pentru a reuși să pună în practică această politică de reînnoire urbană, municipalitatea se vede nevoită să colaboreze cu actorii din domeniul privat. Marile societăți imobiliare, precum Auguste Thouard sau Cogedim, lucrează în înțelegere cu ea pentru a conserva
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
locuințe sociale create, 52 % provin din imobilele private preluate de municipalitate și de comanditarii sociali, față de 22 % construcții noi și 26 % reabilitări. Desigur, în momentul de față obiectivul nu poate fi eliminarea actualului dezechilibru est-vest. Locuințele sociale sînt concentrate în arondismentele periferice, acolo unde mai existau terenuri pentru construcții. Între 2001 în 2003, distanța s-a accentuat, de vreme ce există aproape 3 000 de locuințe sociale care au fost create în arondismentele 18, 19 și 20. Acestea conturează o semilună, de la nord
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
fi eliminarea actualului dezechilibru est-vest. Locuințele sociale sînt concentrate în arondismentele periferice, acolo unde mai existau terenuri pentru construcții. Între 2001 în 2003, distanța s-a accentuat, de vreme ce există aproape 3 000 de locuințe sociale care au fost create în arondismentele 18, 19 și 20. Acestea conturează o semilună, de la nord la sud, trecînd prin est. Centrul și vestul sînt, în acest sens, mult mai puțin dotate, arondismentele 15, 16 și 17 beneficiind de cîteva construcții realizate în zona vechilor fortificații
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
de vreme ce există aproape 3 000 de locuințe sociale care au fost create în arondismentele 18, 19 și 20. Acestea conturează o semilună, de la nord la sud, trecînd prin est. Centrul și vestul sînt, în acest sens, mult mai puțin dotate, arondismentele 15, 16 și 17 beneficiind de cîteva construcții realizate în zona vechilor fortificații. Geografia solicitărilor de locuințe sociale (108 910 de persoane înscrise la Direcția pentru locuințe și habitat) se suprapune geografiei sociale a Parisului. 56 % dintre solicitanți locuiesc în
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
și 17 beneficiind de cîteva construcții realizate în zona vechilor fortificații. Geografia solicitărilor de locuințe sociale (108 910 de persoane înscrise la Direcția pentru locuințe și habitat) se suprapune geografiei sociale a Parisului. 56 % dintre solicitanți locuiesc în cele 7 arondismente din est [Primăria din Paris, 2004]. Prețurile imobiliare reproduc, în negativ, aceeași opoziție între semiluna nord-est și centru-vest. Astfel, în arondismentul 19, unde o locuință din trei aparține sectorului de locuințe cu chirie mică (HLM), prețul mediu pe metru pătrat
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
la Direcția pentru locuințe și habitat) se suprapune geografiei sociale a Parisului. 56 % dintre solicitanți locuiesc în cele 7 arondismente din est [Primăria din Paris, 2004]. Prețurile imobiliare reproduc, în negativ, aceeași opoziție între semiluna nord-est și centru-vest. Astfel, în arondismentul 19, unde o locuință din trei aparține sectorului de locuințe cu chirie mică (HLM), prețul mediu pe metru pătrat în cazul locuințelor vechi este de 2 885 euro (de 0,7 ori prețul mediu parisian). În același timp, în arondismentul
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
arondismentul 19, unde o locuință din trei aparține sectorului de locuințe cu chirie mică (HLM), prețul mediu pe metru pătrat în cazul locuințelor vechi este de 2 885 euro (de 0,7 ori prețul mediu parisian). În același timp, în arondismentul 6, unde nu există decît 1,7 % locuințe sociale, prețul mediu pe metru pătrat atinge 6 265 Euro (de 1,6 ori prețul parizian), fiind prețul cel mai ridicat de pe piață. Dar crearea de locuințe sociale pe străzile cele mai
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]