2,386 matches
-
trei degete era distrusă (la propriu!) de culorile pe care le folosea. Avea chiar și o bătătură vizibilă produsă de coada pensulei. Când este urcat în ambulanță se trezește pentru câteva momente, își caută disperat din priviri desenele, căutând o articulare mută, ca a unui pește. I le așez pe piept, îmi mulțumește din priviri. Jandarmul de la ambasada de vis-à-vis care mă ajută în toată această operațiune spune strepezit printre dinți galbeni de tutun: dă-l dracului de bețiv. Brusc simt
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
am compensat imposibilitatea de a studia ceea ce aș fi dorit. În anul al III-lea am ales ca temă pentru lucrarea de diplomă semiotica filmului. După terminarea facultății, ajuns în Germania, am constatat că mi-am pierdut o posibilitate de articulare, limba română, limba maternă. Chiar dacă știam foarte bine limba germană, făcând liceul german din Timișoara, niciodată nu m-am simțit acasă în această limbă. Eram mereu complexat de germana nemților, care era impecabilă, iar a mea mai scârțâia pe vremea
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
viziune critică, de o nouă interpretare, de o abordare proaspătă, menită să pună în lumină tot alte fațete ale unei gândiri și ale unei opere de o calitate vizionară greu de decelat și tocmai de aceea necesitând infinite explicații întru articularea coerentă, globală a unui univers profund original. Sigur că nivelurile receptării oricărui artist sunt multiple, în funcție de cantitatea informației culturale a publicului, de puterile intelectului atât de diverse, ca și de un anume gust al epocii, al fiecărei etape dintr-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la Hyperion, scrie că este "cea mai îndrăzneață biografie eminesciană de după aceea a lui Călinescu din 1932" (opinie la care ne place să subscriem fără nici o ezitare), în vreme ce în cazul lui D. Vatamaniuc, cu referire la publicistică, laudă obiectivitatea acestuia, articularea demersului critic... Când se întâmplă totuși să dea de vreun volum modest, cu privire la Eminescu, criticul Th. Codreanu atrage atenția asupra nereușitelor de ordinul evidenței, fără a fi cu orice preț demolator. (Obstacolul prețiozității Felicia Giurgiu). Este semnul unei eleganțe necesare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cartea despre Racine se aliniază cerințelor colecției în care a apărut („Oameni de seamă”), dar și momentului în care a fost scrisă de V. Autoarea reușește să închege un destin din răsfrângerile biografiei asupra operei raciniene, din înțelegerea evenimentelor și articularea ideilor într-un mod credibil, în pofida unor incongruențe conjuncturale. Un curs dedicat literaturii franceze din veacul al XVII-lea, editat în 1962, pune în evidență cele două generații de reprezentanți care au contribuit la constituirea idealului clasic și la impunerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
Dacă vii..., tu și cu mine..., ca s-o pu-punem noi, amândoi, liniștit, frumos și curat, în secunda asta! Ei...? Până ce nu-mi fată mintea, un alt set de idei pe-periculoase! decretează Nae berbant, încurcându-se deja simțitor, în articularea silabelor. Cău-Cău nu stă pe gânduri: Fie! acceptă ea propunerea directă, cu o mărinimie suverană. Și se ridică șăgalnică în capul oaselor, continuând să facă abstracție de persoana stăpânului locuinței. Dar, unde să mergem? Nu că n-aș putea aicișa
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nu dualism maniheist, nu ură față de trup dublată de o glorificare a sufletului, nu pasiune pentru pulsiunea de moarte, nu desconsiderare a cărnii senzuale, ci o poziție ontologică și metafizică cu totul diferită. Ceea ce se cunoaște ca esențial pentru înțelegerea articulării acestor două opțiuni filosofice a priori contradictorii constă în negarea de către Eudoxiu a separației dintre o lume sensibilă și o lume inteligibilă. Pentru filosoful hedonist, Forma este imanentă lucrurilor sensibile. Aceasta nu rezidă în afara materialității sale, ci în ea. Nicio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
fu cât pe aci să se ridice din fotoliu. Mișcarea schițată relevă mai multe detalii ale corpului său semiartificial. În primul rând talia; era mai înalt decât o crezuse Gosseyn ― cel puțin un metru Bo. Se putea vedea modul de articulare al brațului de plastic cu cușca artificială care îi acoperea toracele și faptul că chipul lui putea exprima tulburarea. mormăi: ― Ce noroc am avut că nu l-am lăsat să ajungă la psihiatrul acela. Am dat lovitura la momentul potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
toate componentele universului didactic: conținuturi, strategii, metodologii, modalități de organizare, forme de evaluare, specificări relaționale, conformații psihosociale etc. Calitatea acesteia depinde nu de fiecare element în parte luat separat, ci de relevanță elementelor prin raportare la context și modul de articulare la nivelul ansamblului didactic creat. O lecție este o unitate, dar alcătuită din mai multe momente (secvențe) sau etape. Pedagogii s-au străduit să găsească un model de structură de lecție, adică să arate etapele prin care ar trebui să
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
ziarele cotidiene sau de scandal. Degeaba ești bătăios și ai instinctul subiectului, dacă, ajungând acasă, îți îngheață condeiul în fața hârtiei imaculate, cuvintele nu te ascultă, iar ideile zboară în jurul tău ca niște fluturi speriați. Fără expresie și fără o anume articulare a ideii, jurnalistul devine o simplă anexă tehnică, un banal ghișeu de informații. Presa românească de astăzi este plină de băieți harnici și băgăreți, tineri racolați din cele mai pitorești meserii - de la instalatori sanitari, la key account manager. A venit
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
interesant, utilizând media și metode variate; - Autor de documentare - pentru a documenta procesul de rezolvare de probleme într-un mod inteligibil și a face informațiile folositoare pentru ceilalți elevi/studenți; - Chestionator - pentru a optimiza înțelegerea proprie și a celorlalți prin articularea unor întrebări de profunzime; - Evaluator și analizator reflectiv - pentru a judeca rezolvările de probleme proprii sau ale celorlalți, în raport cu scopurile și criteriile de calitate propuse; pentru reflectarea critică a propriilor percepții, atitudini, scopuri și acțiuni; - Expert și multijucător - pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din jur - individul nu se poate concentra pe ceea ce i se explică, întreabă de mai multe ori același lucru, etc.; 8. Incapacitatea de a fixa sau de a organiza, într-o manieră eficientă, elementele unei sarcini de lucru - dificultăți în articularea unor secvențe practice de lucru în scopul obținerii unei finalități precise sau a unui produs finit, fără o îndrumare permanentă; 9. Rigiditatea la nivelul scoarței cerebrale - menținerea rigidă a ipotezei inițiale, chiar dacă aceasta este în discordanță cu stimulii din exterior
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ajunge la un anumit grad de automatizare; gândirea este concretă, situațională, rezolvările sunt de tip mecanic, nu pot fi înțelese relațiile spațiale dintre obiecte; limbajul se însușește, dar vocabularul e restrâns la cuvinte uzuale, vorbirea e imperfectă, cu tulburări de articulare; în cazul în care este deprins scris-cititul, această deprindere este mecanică; atenția este instabilă, memoria este diminuată (uneori poate apărea hipermnezia - așa numiții „idioțisavanți”); imaturitate și labilitate afectivă. Integrarea socială a persoanelor din această categorie este dificilă și nu lipsită
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și instruire este foarte dificilă. Sindromul Langdon-Down prezintă, din punct de vedere psihopedagogic, următoarele caracteristici: dificultăți în coordonarea mișcărilor corpului și în mers, datorită hipotoniei musculare; la fel, dificultăți în executarea mișcărilor ce necesită coordonare fină; afectarea respirației și a articulării sunetelor, datorită macroglosiei și hipotoniei musculaturii limbii, ceea ce determină apariția tulburărilor de limbaj și de pronunție; dezvoltarea limbajului rămâne în urma altor arii de dezvoltare, în special a celei cognitive, iar de cele mai multe ori limbajul expresiv e mai dezvoltat decât cel
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și de construcție a frazei, în: LRȘ, p. 28-29. [reluare din LLR, 5, nr. 1, 1976, p. 14-15]. [32] DIACONU, MIHAI, Strategiile didactice creative și studiul limbii materne în ciclul primar, RPed, 25, 1976, 25-32. [33] DOBRIȚOIU, ELENA,NEDELEA, ANA, Articularea substantivelor. Observații metodice referitoare la prima etapă de însușire a limbii române de către studenții străini, SȘIC, 1976, 63-71. [34] DORNEANU, EMILIA, Valențele formative ale exercițiului structural în predarea gramaticii, LL, 2, 1976, 375. [35] DUȚU, OLGA, Importanța momentului lexical în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Antologie de critică literară românească: vol. II, Sibiu, Editura Alma Mater, 2004. [112] TODI, AIDA, Limba romana: propuneri de teste pentru examene, Editura Cartea Universitara, București, 2004, 168 p. [113] TODOR, ERIKA MARIA, întrebarea individuală (dialogul cu sinele), - un metadiscurs despre articularea Lumii, Revista Perspective, nr. 1/2004, [Cluj], p. 65-67. [114] ȚINTARU-POPESCU, ELENA, Ortografia în ciclul primar. Drobeta Turnu-Severin, Stef, 2004, 55 p. [115] VASILIU, RODICA, Abecedarul pas cu pas / Rodica Vasiliu, Maria Dornescu, - Ed, a 2-a, rev, - Iași, Optima
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
reprezentare socială. Sunt concepte utilizate în limbajul comun, dar deopotrivă și de către psihosociologi și sociologi, de psihanaliști, de politologi, de specialiștii în comunicare, analiști sociali sau jurnaliști. Psihologii înțeleg prin identitate unitatea persoanei, sentimentul continuității temporale, coerența internă a individului, articularea sinelui cu lumea. Dimpotrivă, sociologii consideră că identitatea este un produs social, rezultat al asimilării valorilor oferite de comunitate, rezultând solidarizarea cu idealurile grupului de apartenență, care-l impregnează pe individ, presându-l să se alinieze. Psihosociologii au o perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau comunitare, politice și ideologice presupune o evoluție caracterizată prin continuitate și discontinuitate, o acțiune continuă de (auto)transformare, traversarea unor experiențe de viață, interacțiune cu contextul (politic, social, ideologic, cultural), implantarea într-un teritoriu dat; o dinamică personală de articulare la un context, o muncă de construire a unui spațiu simbolic; o intersectare a socialului (reprezentat de instituții, colectivități, grupuri) cu individualul, reunind reprezentarea de sine și de altul într-o concepție coerentă asupra existenței. În măsura în care construirea identității se realizează
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
individ, o nevoie de recunoaștere instituțională, de integrare într-un ritm colectiv și într-un model organizațional. La rândul ei, instituția încurajează acest efort de reproducere a inerției, monitorizează comportamentele în vederea întăririi sale. Se utilizează tot felul de mecanisme în vederea articulării unor forțe ce susțin durabilitatea: forța cultural-cognitivă, cea normativă și cea reglatoare. Cuvintele și gesturile devin obișnuințe, iar acțiunile și deciziile fiecărui individ vor reproduce modelul colectiv, vor intra în rezonanță cu stilul instituțional securizant. Berger și Luckmann (1999) consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu poate fi decât o lume obiectivă, singura pe care o cunoaște, normalitatea lui, pe care se simte dator să o conserve. Este purtătoare de valori, legitimă, obiectivată de practică. Este lumea lui pentru că aici și-a dezvoltat mijloace de articulare la context, instrumentele cognitive cu ajutorul cărora va trata de acum înainte orice informație. Când spunem că s-a adaptat la context, că și-a dezvoltat mijloace de ancorare, ne referim, în primul rând, la procesele cognitive de categorisire și la
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Identitatea nu poate fi atunci decât socială (Chauchat, 1999), ea se construiește numai prin raportare la lume, prin legături sociale cu ceilalți, cu contextul, fie el instituțional, situațional, familiar, cunoscut lui, fie mai larg, social și cultural, direcționând funcționarea și articularea instituțiilor. Iar cum indivizii sunt înclinați să-și construiască o identitate socială pozitivă, ei vor dori să acționeze eficient în interiorul instituțiilor date, iar în acest scop se vor orienta în sensul indicat de ele. Ei vor dori să fie evaluați
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
percepție, informație, atitudine și imagine. Cu ajutorul reprezentărilor sociale ne situăm în lumea valorilor, dar și refacem, reconstruim mediul, comunicăm cu exteriorul, ne orientăm în lumea obiectelor și a faptelor, le ordonăm și le clasificăm, interacționăm cu ceilalți. Reprezintă modalități de articulare a personalității la contextul social, modul propriu de a face accesibilă lumea exterioară, de a-i înțelege pe ceilalți, mecanismul prin care construim teorii despre mediul social, în scopul înțelegerii și stăpânirii acestuia. Când elaborăm reprezentări despre realitate, noi construim
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care aparțineau grupurilor etichetate negativ de noua putere- chiaburi, intelectuali licențiați din posturile lor, preoți, ofițeri. Cea mai mare parte a unei populații confruntate cu o schimbare radicală a contextului se găsește însă în dificultate, incapabilă să dezvolte strategii de articulare la noua realitate. „Masele largi” sunt adesea inerte, adoptând un comportament de așteptare, de expectativă. Cei mai mulți, o bună perioadă de timp după schimbarea din 1948, așteptau o revenire miraculoasă la normalitatea lor: Vin americanii! Ei nu le acordau credit noilor
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și convenționalizând mecanismele rapelului la amintiri în funcție de contextul cultural, de raporturile intergrupale, de impregnarea socioantropologică. Fiind raliată unui mediu psihologic intern (constelație de elemente cognitive, afective, emoționale), dar și unui mediu extern (social, cultural, ideologic), memoria conferă identitate colectivă prin articularea elementelor psihologice individuale cu cele sociologice, antropologice, istorice. Concluziile desprinse de Tapia din examinarea studiilor inserate în acest număr al revistei Connexions coincid, în mare parte, cu modelul de abordare pe care l-am propus, examinând modul în care funcționează
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost confirmată de studii empirice ulterioare în științele sociale. Cercetări recente, prezentate la a 5-a Conferință Internațională asupra Reprezentărilor Sociale (Montréal, 29 august - 2 septembrie 2000), dovedesc că memoria socială se construiește printr-o ancorare culturală și istorică, prin articularea la un cadru sociopolitic actual (Kalampalikis) și că memoria unui grup trebuie tratată ca o reprezentare, ca o semnificație, un mesaj, un „cuvânt comun”, împărtășit de toți membrii. Grupul creează o istorie comună, comunică și transmite reprezentările proprii, transformă reprezentările
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]