49,332 matches
-
au susținut astfel însăși ideea de diversitate a stilurilor, este un merit în sine, dincolo de valoarea spectacolelor create de ei. În fine, faptul că, în afara unui criteriu strict profesional, distincția cu gradul cel mai înalt a fost acordată numai unor artiști de peste hotare, părea că avea ca subtext îndemnul adresat tuturor de a pleca mai întâi din țară dacă vor ca, ulterior, să se bucure de cea mai înaltă apreciere. Și, cum Ministerul Culturii și Cultelor nu i-a băgat în
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
subtext îndemnul adresat tuturor de a pleca mai întâi din țară dacă vor ca, ulterior, să se bucure de cea mai înaltă apreciere. Și, cum Ministerul Culturii și Cultelor nu i-a băgat în seamă, în ocazii anterioare și pe artiștii dansatori și coregrafi, ei au rămas, între alți confrați, singurii nerăsplătiți și financiar, că tot au salarii mici și mai nou li s-a spus că vor fi trecuți de la prima la a doua grupă de salarizare, ceea ce este o
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
Roxana Marian și Elena Purea) istorisesc și "întruchipează", trecerea de la distanța impusă de înstrăinare până la trăirea insuportabilă a eului se înfăptuiește la vedere, cu complicitatea spectatorului. Ceea ce în jurnalele de actualități se înscrie în seria faptelor abominabile, este individualizat de către artiști prin apropiere de concretul sensibil. Violența, lipsa de decență nu sunt ale piesei, ale regiei sau ale actorilor, ci ale vieții și ficțiunea scenică devine pură prin exorcizare, prin mărturisirea acestui rău. Spectacolul se desfășoară fluent și am admirat coeziunea
Monoloagele vaginului de Eve Ensler by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15053_a_16378]
-
sau pietrele par a alcătui forme speciale... numai bune pentru a locui în ele duhul protector... La laponi, zeii trăiesc în natură sub chipul unor lespezi, de multe ori, pur și simplu niște pietroaie, așa cum în țările civilizate pictorii, sculptorii, artiștii abstracți în general se silesc să desfigureze, ori să nonfigureze realul... Tinerii veniți la Comuniune beți-turtă fiind Ziua maximei lumini, Sf. Johannus, solstițiul de vară, sărbătoare păgână transferată.
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15070_a_16395]
-
politice, rolul intelectualului în organizațiile civice sau politice a fost dat uitării. Discuția merită să fie totuși reluată, fiind una aproape permanentă în istoria noastră, poate și pentru că perioadele de tranziție au abundat, iar rolul politic nemijlocit al scriitorilor și artiștilor mai ales în asemenea perioade a fost evident. În principiu, nimic nu silește pe protagonistul umanioarelor să se angajeze în viața politică, dar nici nu-l oprește. Devenită profesie, politica și-a recrutat cadrele, în toate țările, aproape exclusiv din
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
specializării studiilor s-a făcut, cum se vede. Astăzi în multe țări, politicienii sînt absolvenți ai facultăților de studii politice sau economice. Dar nu numai. Printre ei se află un procent important de medici, juriști, oameni de afaceri și chiar artiști. Acestea fiind zise, este evident că numărul mare de militanți politici dintre esteți nu reprezintă un semn de normalitate. Numărul acesta crește direct proporțional cu anormalitatea. Iar epocile de tranziție sînt, cel puțin din punctul de vedere al existenței unei
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
revoluționari nu erau de găsit în marea boierime care dădea aproape numai "tombatere"(adică retrograzii vremii). Ei s-au recrutat din boierimea mică și mijlocie și, în sud, dintre tîrgoveți, adică exact din păturile din care proveneau cei mai mulți scriitori și artiști. O generație de scriitori a redescoperit, cu prilejul evenimentelor anului 1848, drumul spre politică și spre civism. Dacă privim cu atenție istoria, observăm că acest lucru se petrece mai ales în împrejurări excepționale. De pildă, în anii '60-'70 ai
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
liberali antebelici împuținați de închisorile comuniste? Pînă la ivirea unor tineri specialiști în administrație ori politologie (și care n-au neapărat cu toții vocație militantă), rezerva de cadre a societății civile și politice, s-a dovedit a fi furnizată de scriitori, artiști, pe scurt, de esteți. Regula aceasta ar fi, și nu doar la noi (în Franța, cea mai vie prezență a scriitorilor în politică din secolul XX a fost între anii '30, cînd înflorea fascismul, și anii '50, cînd înflorea comunismul
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
materialismului, al cristalizării genurilor literare, al "boemei" ca loc de comuniune și creație, al teatrelor și concertelor publice, al spitalelor comunitare. Cât despre arta ca factor al reprezentării și competiției naționale, acesta a fost veacul în care aproape nici unul dintre artiști nu a rămas imun la "virusul naționalist". "în timpul primului război mondial aveau să fie înmormântate, alături de soldați, și multe idealuri; unul dintre ele era imaginea clasică a artiștilor ca oameni cosmopoliți, refractari la asumarea oricăror servicii externe". Sociologii, istoricii și
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
și competiției naționale, acesta a fost veacul în care aproape nici unul dintre artiști nu a rămas imun la "virusul naționalist". "în timpul primului război mondial aveau să fie înmormântate, alături de soldați, și multe idealuri; unul dintre ele era imaginea clasică a artiștilor ca oameni cosmopoliți, refractari la asumarea oricăror servicii externe". Sociologii, istoricii și antropologii coordonați în elaborarea acestui volum au o viziune unitară; limbajul cărții, flexibil și nuanțat e datorat poetului Ion Mircea care - dacă nu mă înșel - debutează astfel ca
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
aici replica unei subtile amenajări medico-legale. Lăsînd la o parte ceremonialul public, delirul în masă și dezmățul pseudoliturgic, convocarea copiilor și alte asemenea gesturi de consacrare, comunismul este unul dintre cei mai primitivi mutilatori ai artei. El a făcut din artist un slujitor necondiționat și din artă un rudimentar mijloc de propagandă. Ideologizată și îndoctrinată pînă la golirea ei de orice sens interior, creația a devenit un simplu instrument al unei noi mitologii. Iconarul, pictorul sau sculptorul, cioplitorul de iconostase și
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
sindicaliștilor s-a apropiat, uneori, de expresia unui veritabil act artistic. În care spectatorii ocazionali au fost implicați ca element de compoziție, ca partener civic și ca substanță morală. Între aceste două extreme, a expresivității involuntare și a celei deliberate, artistul tradițional face și el ceva: se luptă din greu cu tranziția. Arta video Ne-am obișnuit să privim televizorul ca pe o sursă de informații, de spectacol sportiv și de interminabil divertisment. Printr-un simplu gest, care dacă nu s-
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
arată, noi nu încetăm să privim televizorul ca pe un hublou, ca pe o fereastră deschisă spre exterior, ca pe o transparență în ultimă instanță. În aceste condiții, cineva trebuia să spună: destul. Și acest cineva este, de bună seamă, artistul plastic. El a descoperit un lucru elementar și la fel de banal ca oul lui Columb. Anume acela că televizorul, ecranul lui mai exact, nu este decît un suport, o suprafață, în ultimă instanță asemănătoare pînzei tabloului, care ar putea să primească
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
Deși nu există nici o diferență tehnică între procedeele televiziunii și cele folosite în arta video, consecințele diferă în mod radical. Dacă ar fi să asociem în continuare televizorul cu o fereastră deschisă, în cazul artei video am putea spune că artistul închide fereastra și trage obloanele. Pe el nu-l mai interesează ceea ce se petrece dincolo, în lumea din afara ecranului, ci doar ceea ce se întîmplă pe suprafața sa. Ecranul devine opac și își pierde orice funcție denotativă, iar interesul artistului se
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
că artistul închide fereastra și trage obloanele. Pe el nu-l mai interesează ceea ce se petrece dincolo, în lumea din afara ecranului, ci doar ceea ce se întîmplă pe suprafața sa. Ecranul devine opac și își pierde orice funcție denotativă, iar interesul artistului se deplasează de pe istorisire și informație pe expresivitatea și pe dinamica limbajului. Modificarea legăturilor dintre elementele imaginii atrage după sine și o modificare a formei. Povestea este înlocuită prin ritm, logica prin improvizație, prin succesiuni aleatorii sau, pur și simplu
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
spațiul mare al culturii. Și pretextul acestei întîlniri este cartea, înțeleasă în dubla ei natură de text și de obiect. Mesajul scriitorului, universul său liric sau narativ, coabitează natural cu reprezentările grafice și cu viziunea obiectuală pe care le administrează artistul plastic. În construcția Cărții intră, așadar, cu egală îndreptățire, o dimensiune materială și una imponderabilă. Iar înainte ca textul să devină, prin exercițiul lecturii, din virtualitate, act, Cartea se oferă cititorului ca o realitate fizică, puternic determinată vizual și tactil
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
cu egală îndreptățire, o dimensiune materială și una imponderabilă. Iar înainte ca textul să devină, prin exercițiul lecturii, din virtualitate, act, Cartea se oferă cititorului ca o realitate fizică, puternic determinată vizual și tactil. Conștientizînd acestă banală situație de fapt, artistul plastic a încercat să disocieze cele două stări ale Cărții și să exploateze exclusiv obiectualitatea acesteia. Astfel au apărut pseudocărțile, pseudotextele, coperțile butaforice și vignetele decontextualizate ca repere pure într-un spectacol exclusiv vizual. Sursa nemijlocită a acestui nou proiect
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
Jubilația, jocul, comentariul liber sau subtilele glose borgesiene, prezențe invariabile în orice acțiune pe marginea Cărții-obiect, au devenit, pentru o clipă, denunț, strigăt și avertisment. Sculptura pre-apocalipsei În momentele ei depline, ca și în cele de criză, umanitatea îi transferă artistului competența definițiilor. Cu o promptitudine exemplară, dar și cu o luciditate care nu menajează, el o preia și, după caz, se transformă în garant al triumfului sau în ecou al disperării. Eroismul, trauma și deriziunea, separate în principiu prin distanțe
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
ecou al disperării. Eroismul, trauma și deriziunea, separate în principiu prin distanțe confortabile, se așază dintr-o dată în aceeași perspectivă și devin martori incontestabili în certificatul de sănătate ori numai în fișa noastră clinică. Prin simplul său exercițiu de contemplație, artistul citește întreaga simptomatologie și, de cele mai multe ori, diagnosticul lui este definitiv ca o axiomă. Acum, în lumina crepusculară a unei istorii obosite de propria sa vitalitate, autoreflectarea în artă nu este din cale afară de încurajatoare. Seninătatea s-a stins, jubilația
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
crepusculară a unei istorii obosite de propria sa vitalitate, autoreflectarea în artă nu este din cale afară de încurajatoare. Seninătatea s-a stins, jubilația este doar un rictus, gestul exemplar s-a preschimbat și el într-un biet eroism al supraviețuirii. Artistul protestează, denunță vehement, se luptă cu materia și cu fantasmele, apoi, vlăguit moral, cade în melancolie. Observă, comentează și transformă eșecul în ceremonial. Fără a-l lega în vreun fel de presentimente sumbre sau de angoase milenariste, el este tot
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
Gabriela Ursachi Dacă luăm de bun paradoxul călinescian că biografia unui artist nu începe, cum se spune, cu anul nașterii, ci cu acela al morții, e momentul a socoti acum, cînd se împlinesc 80 de ani de la dispariția lui Duiliu Zamfirescu (1858-1922), în ce măsură reușește autorul Vieții la țară să spargă "pereții sarcofagului
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
Pavel Șușară Chiar și astăzi, cînd artistul a învățat bine cărările care duc direct la rentabilitatea economică, dacă top modelul unei familii îmburghezite proaspăt are proasta inspirație de a spune, la cină, că vrea să cerceteze altarul cu nu știu ce actor, pictor sau poet, inima genitorului său are
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
are și ea neplăcutul prilej de a se preschimba subit în cord. Și asta din pricina unei duble neînțelegeri, la fel de romantice. Nubila aspirantă la celebritatea Lindei Evanghelista, în cazul, foarte probabil, că nu-i chiar căpiată de amor, se uită la artist ca la marea ei șansă de a fugi din opulenta, confortabila, dar și plicticoasa celulă financiară în care trăiește. Calculul ei, fundamental eronat și definitiv inocent, este că artistul o va transporta direct în lumea ficțiunii ideale, acolo unde oamenii
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
probabil, că nu-i chiar căpiată de amor, se uită la artist ca la marea ei șansă de a fugi din opulenta, confortabila, dar și plicticoasa celulă financiară în care trăiește. Calculul ei, fundamental eronat și definitiv inocent, este că artistul o va transporta direct în lumea ficțiunii ideale, acolo unde oamenii levitează și se interpătrund ca umbrele, bilanțurile contabile sucombă lin printre muzici celeste, iar metabolismul este și el abolit definitiv, asemenea sclaviei clasice. Că la adăpostul bărbii lui stufoase
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
și cu scandarea zilnică a conturilor bancare. De partea cealaltă a mesei, cu traseele respiratorii vizibil obturate, bietul părinte cîntărește și el situația și se opintește să scoată, din neantul liceului său preistoric (mîntuit, evident, la seral!), toate cunoștințele despre artiști. Și ce adună viitura mîhnirii și a enervării, din mîlul stătut al unei memorii și ea destul de sedentară, nu este din cale afară de încurajator. Ba s-ar putea spune că dimpotrivă. Fără vocație istorică și fără instinct social, artistul pare
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]