795 matches
-
p. 132. În privința instituțiilor statului, avem o expunere grafică în Figura 2 care arată în mare parte o încredere mult mai mică pe care românii o acordă acestora. Vedem că în afara primăriilor care din 1993 până în 2005 au avut o ascendență în privința încrederii, aproape toate celelalte instituții decad. Parlamentul se pare că întotdeauna nu a fost instituția de încredere decât pentru maxim o treime din populația României, ceea ce este destul de puțin. De asemenea, justiția română se poate vedea că în 1997
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
fie pe deplin conștient de faptul evident că arta nu devine niciodată mai bună, dar că materia artei nu e niciodată exact aceeași."276 Eliot consideră că istoria artei nu trebuie privită sub semnul unei evoluții continue în sensul unei ascendențe netulburate care echivalează parcursul cronologic cu o trecere de la inferior spre superior. Arta nu se supune, așadar, unor comparații cu rol ierahizator prin raportare la dimensiunea temporală Shakespeare e la fel de genial ca Homer sau Molière. Acest punct care presupune o
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și a artei, justificând, în acest fel, aplicarea în prezent a unor modele din trecut. Este o perspectivă ce se apropie mai mult de adevăr așa cum îl concepe și Eliot, de altfel deoarece nu vizează parcursul artei în termenii unei ascendențe, ci în termeni de egalitate. Cu alte cuvinte, privirea care se aruncă asupra istoriei culturii trebuie să fie una care să desconsidere criteriul cronologic (în sensul unei evoluții temporale) și să aibă în vedere doar un criteriu de valoare care
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
inconștientă a limbii, spre realizarea virtualităților specifice în cadrul limitelor ei proprii."295 Ideea de maturitate și evoluție pare să contrazică unele aspecte discutate în articolul Tradiția și talentul personal unde Eliot se situa împotriva aplicării noțiunii de progres, în sensul ascendenței de la inferior la superior în cazul istoriei literare. Însă chiar dacă la o primă vedere pare o contradicție, nu este, deoarece, pe de o parte, se vizează dezvoltarea organică a unei limbi și a unui popor care, în general parcurge etapele
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
deci spre lumea materiei, creaționistă dacă vreți și a doua Holotropică, așa cum am explicat, presupunînd reîntoarcerea conștiinței la unitatea sa originară nediferențiată. Plotin numea cele două mișcări Efflux și Reflux, iar mai recent, Ken Wilber folosea termenii de Descendență și Ascendență, pentru a descrie practic același lucru. În epoca modernă a predominat mișcarea Hylotropică, impunînd o materialitate tot mai grosieră și o devoluție spirituală marcantă. Așa s-a ajuns și la forma aceasta de economie, bazată pe egoism, mercantilism și interese
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
propriul orizont, cum este cazul foarte adesea, în schimb, pentru contemporanii noștri. Pentru mulți dintre aceștia din urmă, ea este, de altfel, trăită în general prin procură. Suferința lor este în primul rând cea a părinților, a strămoșilor, a unei ascendențe uneori îndepărtate. Însușindu-și-o, ei creează istorie. Dimpotrivă, în textele scripturistice și în comentariile lor, suferința avea propria ei "istorie", sprijinită pe mituri fondatoare ca acela al Legământului sau al ieșirii din Egipt, care puteau fi oricând reactivate pentru
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
deci spre lumea materiei, creaționistă dacă vreți și a doua holotropică, așa cum am explicat, presupunînd reîntoarcerea conștiinței la unitatea sa originară nediferențiată. Plotin numea cele două mișcări eflux și reflux, iar mai recent, Ken Wilber folosea termenii de descendență și ascendență, pentru a descrie practic același lucru. În epoca modernă a predominat mișcarea hylotropică, impunînd o materialitate tot mai grosieră și o devoluție spirituală marcantă. Așa s-a ajuns și la forma aceasta de economie, bazată pe egoism, mercantilism și interese
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Și înainte, și după ce facem ceva, stăm și cumpănim asupra calității și amplorii realizării. Acțiunea umană este predominant teleologică, având un rost și fiind îndreptată către un scop. Și, mai presus de toate, ea se înscrie pe o linie de ascendență valorică. Dorim permanent să cunoaștem mai mult, să facem mai bine, să fim altfel. Or, o astfel de evoluție presupune să știm exact unde am ajuns, ce am întreprins, cu ce ne-am ales. Cu alte cuvinte, e nevoie de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
îl transformă pe un individ în valoare sau nonvaloare, că nimic nu ne permite să opunem un om altuia și, mai ales, să decidem superioritatea primului asupra celui de-al doilea în virtutea limbii vorbite, a locului de baștină sau a ascendenței sale ipotetice. După el, natura ne arată egalitatea absolută a tuturor: nevoile sunt aceleași pentru bărbat și pentru femeie, pentru cel bogat și cel sărac, pentru grec sau dalmat, pentru cetățean și venetic, pentru filosof și hamal. Înfierând pasiunea grecilor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
viața privată. Astfel încât biografia sa nu cuprinde aproape nimic sigur: nici datele exacte ale nașterii și decesului, nici originea lui geografică, nici rangul social, nici înfățișarea fizică, nici caracterul, nici temperamentul, nici relațiile, nici aventurile amoroase, nici angajamentele politice, nici ascendența sau potențiala lui descendență, nici măcar locul sau locurile lui de reședință... Totuși, nu lipsesc sufletele milostive care să umple aceste spații albe cu presupuneri una mai extravagantă decât alta. Cei mai preocupați să dea o umbră de veracitate acestor presupuneri
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
dintre motivație și succesul în conducere: liderii au o motivație de putere superioară mediei (Veroff, 1957), sunt animați de o notabilă aspirație către succes (McClelland, 1969), sunt suficient de încrezători în sine (Fouriezos, Hunt, Guetzkov, 1950), sunt puternic motivați pentru ascendență socială (Guetzkov, 1951) etc.; analizând peste 150 de studii publicate în perioada 1948-1970, Stogdill (1974) găsește că liderul este caracterizat de: motivație puternică pentru responsabilitate și sarcină; persistență în urmărirea scopurilor; originalitate în rezolvarea problemelor; motivație pentru exercitarea inițiativei în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de grup; categorii privitoare la relația liderului cu grupul său: menținerea coeziunii, a standardelor de performanță, controlul informal al grupului, comportamentul de susținere, relații armonioase cu grupul; categorii strict caracteristicile liderului: predispoziție spre asumarea responsabilității, control emotiv, integritate personală, comunicativitate, ascendență, trăsături pozitive de caracter, experiență și activitate, maturitate, creativitate și independență etc. (Petrullo, Bass, 1961; Stogdill, 1974; Radu, Iluț, Matei, 1994 ș.a.). Reconsiderarea factorilor de personalitate în ecuația conducerii a implicat și luarea în studiu a unor noi variabile (locul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a fost comparată (corelată) cu aprecierea egalilor în raport cu același criteriu. Astfel, se obțin o serie de indicatori privind cunoașterea subordonaților: cunoașterea nivelului lor de pregătire de specialitate (ICS); cunoașterea nivelului de stabilitate emoțională (ISE); cunoașterea capacității de întrajutorare (ISI); cunoașterea ascendenței sociale (IAS); cunoașterea subordonaților folosind simultan mai multe criterii (IMC); cunoașterea acceptării celorlalți (ACC) și a măsurii în care fiecare subordonat este acceptat de către ceilalți (ACT); cunoașterea distribuției rolurilor în grup (CDR); gradul de discriminare perceptivă interpersonală (DPI), respectiv a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
care factorizează preponderent o singură variabilă - SC (autocontrol - 0,751), subliniază rolul autocontrolului în eficiența conducerii militare, după cum factorul VII (4,0%) include, oarecum de așteptat, AI (realizarea prin independență - 0,512), FX (flexibilitate CPI - 0,682), IAS (variabilă de ascendență socială). Precizăm că primele două variabile au corelațiile cu EC (eficiența conducerii) 0,25 (p=0,10), respectiv o corelație negativă, -0,35 (p=0,00), fapt pentru care considerăm că avem de-a face cu un factor de „adaptabilitate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
În mai mult de o singură doctrină și Încearcă să stabilească o legătură genetică Între doctrine În cadrul cărora sînt prezente cărămizi similare. Din păcate, procedeul se poate dovedi incorect, Îndată ce se aventurează cineva să-l aplice la produse a căror ascendență este necunoscută, deoarece cărămizile pot fi obținute În multe feluri și pot lua naștere drept rezultat al unor procese mentale similare. Iar dacă li se cunoaște proveniența, clasificarea nu-și mai are rostul. SÎnt tot atîtea rațiuni pentru care majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
înalt (4); muncă (4); oboseală (4); socială (4); speranță (4); urc (4); acoperiș (3); casă (3); copac (3); lată (3); lift (3); mică (3); nivel (3); obiect (3); pompier (3); rai (3); veche (3); vîrf (3); ajutor (2); ascendent (2); ascendență (2); atenție (2); de bloc (2); cale (2); carieră (2); la cer (2); coborîre (2); efort (2); etaje (2); de fier (2); frică (2); ghinion (2); greutate (2); infinit (2); lungime (2); prag (2); progres (2); Richter (2); ruptă (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
escaladare (2); frică (2); ideal (2); înălțare (2); încet (2); jos (2); mișcare (2); nebun (2); progres (2); repede (2); a ridica (2); pe scară (2); treaptă (2); trepte (2); urcat (2); acoperiș; agale; aici; a ajunge; ambițios; apă; arunca; ascendență; ascensor; a avansa; bani; spre bine; bloc; cade; pe cal; caleașcă; calorie; în cap; car; cariera; carieră; în casă; catîr; cațără; călare; căruță; cățărat; în cer; cobori; coborîre; cocoța; crește; a crește; creștere; cu; cui; la deal; pe deal; departe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
607). Acuma, ce-i drept, Eminescu n-ar fi fost român, ci rutean. „Ruteanul ăsta a dat un rost seminției noastre”, declară într-un loc (27 noiembrie 1976 Ă 313). Pe Arșavir Acterian îl întreabă cândva dacă mai crede în „ascendența lui (a lui Eminescu, n.n.) armeană”. Mirarea, totuși, rămâne: cum de va fi răsărit Eminescu “în mijlocul unui popor așa de ușuratic” (8 martie 1975 Ă 452)? Așadar, Eminescu, care-i dă puternicul sentiment al legitimării. Apoi, limba română, de care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sânge, în el se întâlnesc toate aceste epave” (I, 302). Bolnav de boala strămoșilor, Cioran proiectează identitatea acestora într-un prototip pozitiv, al vigorii, energiei și faptei. Altfel, cum s-ar explica ideea naufragiului?! La polul opus, Cioran proiectează o ascendență umilitoare, care are rolul să-i justifice și să-i scuze propriile neputințe. Iată: „M-am născut într-un popor de sclavi; așa se explică incredibila teamă pe care o am în fața autorității, a autorității de orice fel. De îndată ce văd
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
juridice, de drept civil sau de drept comercial. Noutatea fundamentală a Codului civil în domeniul nulității este importul din legislația societară a unui tip aparte de nulitate: nulitatea persoanei juridice. Tipul de nulitate societară încorporat în Codul civil are o ascendență europeană și comercială. Astfel, în Codul civil, se introduce conceptul de nulitate a persoanei juridice, necunoscut în reglementarea în vigoare în prezent, cu excepția nulității societății comerciale. În acest sens, art. 196 C.civ. prevede că: "(1) Nulitatea unei persoane juridice
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
la I.A.T.C., figurație la Teatrul de Operetă, totul evocat savuros) reușește în 1958 la facultatea de limbă și literatură română din București. Devine UTM-ist, chiar dacă desgustat de propria slăbiciune: se temea să nu fie șantajat cu dosarul ascendenței "burghezo-moșierești" (atât bunicul patern, ex-latifundiar de Covurlui și politician interbelic, cât și tatăl scriitorului trecuseră prin exproprieri și naționalizări succesive în anii '40). În 1963 este oprit la catedra de literatură comparată de Tudor Vianu, recomandat și de "ilegalista" Vera
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
numit în altă parte al "Damei cu camelii", atestă forța obscură cu care personajul îmbrățișează interior, neputîndu-se desprinde de ea, imaginea ambivalentă, impură, a femeii. (7) Omogenitatea discursului în romanul lui Holban este conferită de o formă stilistic dominantă, cu ascendențe în turnura textului proustian. Tinzînd să exprime "caracteristic" natura Ioanei, naratorul recurge consecvent la considerații generalizatoare despre personaj. Le-am putea numi, cu termenul mai special, retoric, elemente de descriere etopeică (referitoare la caracterizarea morală a personajelor), spre deosebire de părțile prosopografiei
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mai documentată (Al. Piru). Marii noștri scriitori sunt prezentați ca exponenți. Eminescu, Creangă, Negruzzi, Kogălniceanu sunt prezentați prin ambianța istorică și socială a timpului. Capitolul despre Goga începe cu descrierea Rășinarilor. De multe ori a folosit și metoda antropologică, urmărind ascendența scriitorilor: armean, grec, evreu și totodată psihologia raselor, metoda psihologică, medicală. Tuberculoza i-a sugerat numele unei grupări: tuberculoșii. În ceea ce privește polemica, portretistica sub formă de pamflet are un rol principal. Unele analize sunt de un mare rafinament; cele la operele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
interacțiuni la toate nivelele social, politic, instituțional, cultural și mental." Ansamblu complex, pus în valoare atât prin studiul izvoarelor scrise, cât mai ales arheologic. Se cunoaște acum mecanismul care a permis modului de viață roman și limbii latine să câștige ascendență asupra vechilor structuri și idiomuri autohtone, a căror vitalitate a decis în fond asupra noilor creații. Cel mai frumos imn dedicat Romei, Carmen Saeculare, a fost scris de un fiu de libert, Horațiu. Cetatea Eternă a știut nu numai să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
consemnează nimic în Note zilnice dar, ceva mai înainte, ține să precizeze că acesta va fi cu certitudine anul sinuciderii sale: "De altminteri, convingerea mea intimă e că în 1928 nu voi mai intra. Sinuciderea trebuie să-mi vie din ascendență".18 Conform comentariului lui Fred Vasilescu, adevărat martor ratificator al celor întâmplate, acesta este și anul dispariției lui Ladima. Eroul și creatorul său sunt măcinați de aceleași obsesii: "Sau mai bine sub influența unei lecturi recente: om aruncat de viu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]