1,950 matches
-
și din Serbia și Republica Moldova, fiind laureata mai multor foruri literare de prestigiu, iar, mai recent, a revistei „Convergențe Spirituale Iași Chișinău”, pentru eseistică și critică literară. Unele poezii dezvăluie cu discreție, spiritul patriotic al poetei și ne amintește de aserțiunea, de îndemnul Președintelui Roosevelt: „Mai întâi cetățean al țării tale, pe urmă al lumii.” Recomandăm cu căldură această carte, nu numai studenților noștri și cadrelor didactice, ci și publicului larg, având în vedere tematica și versificația sa captivante, emoționante. Referință
GÂNDURI DE NISIP-POEZII DE CATINCA AGACHI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362162_a_363491]
-
propagate de ea, adică a adevărului; înțelegînd prin adevăr convingerea că sufletul, întrucît este separabil de corp, are existență veșnică, înțelegînd, prin adevăr, spiritul pentru sine însuși..." [30 td]. Evidența [169] dovezii este de patru feluri [170]: percepția, deducția, comparația, aserțiunea. 12 obiecte ce trebuie dovedite, ce trebuie să devină evidente. 14 calități ale sufletului, corpul, organele senzației, obiectele simțurilor, silogismul. "Am văzut că în India lucrul principal este concentrarea sufletului în sine, înălțarea lui la nivelul libertății, gîndirea care se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este numai durere, ci e un amestec de dureri și bucurii. S-a afirmat și atare afirmație e, desigur, un reziduu al romantismului secolului trecut că și creștinismul este supus aceleiași viziuni pesimiste a existenței. Pentru cine privește superficial creștinismul, aserțiunea respectivă ar putea face impresie: i-ar suna imediat în urechi acel vanitas vanitatum omnia vanitas al Ecleziastului (Kohelet), făcîndu-l să uite acel viguros și repetat gaudete, iterum dico gaudete (Fil., 4, 4) rostit așa de categoric de Apostolul ginților
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de Dinu C. Giurescu, publicată la București în 1981, istorie redactată împreună cu Mircea Mușat și Ion Ardeleanu, De l'ancienne Dacie à la Roumanie moderne (De la Dacia străveche la România modernă), apărută în 1985 la București, amestecă mărturiile istorice cu aserțiunile lui Nicolae Ceaușescu pentru a sublinia voința națională de independență și unitate a poporului român... Această separare, această cvasi-nonarticulare între două perspective una globalizantă, care subliniază mizele externe ale participanților locali, alta redusă la un gest comunitar enunțat ca epopee
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a admis-o, mutând numai sarcina pe alte spete. Din momentul însă în care a trebuit să escepteze iar pe d. Cogălniceanu, sarcina a căzut la pământ și fiecine se leapădă de ea. Un singur lucru mai relevăm. E inexactă aserțiunea "Romînului" că Warszawky și generalul Rossiisky ar fi dezmințit în mod categoric cu da sau ba scrisoarea inserată de d. Moldovanu în "Timpul" și în "Binele public". Din studiul comparativ al depozițiunilor rezultă contraziceri, se văd scuze cu lipsa de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și generalul Rossiisky ar fi dezmințit în mod categoric cu da sau ba scrisoarea inserată de d. Moldovanu în "Timpul" și în "Binele public". Din studiul comparativ al depozițiunilor rezultă contraziceri, se văd scuze cu lipsa de memorie, se văd aserțiuni ipotetice ca "nu-mi aduc aminte" ș. a. m. d. Se-nțelege că misterul de căpetenie este următorul: cum notarul public din Odessa a putut legaliza o traducere în românește în sensul cu totul invers, cu premeditate adăogiri, și cum acel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
admiteau pe deplin reformele liberale. Ce generozitate însă a putut fi din partea liberalilor d-a propune sau primi reforme cari erau mai cu seamă în favorul lor? Astfel baza întregei argumentații a ziarului "Unirea" fiind greșită, ce mai rămâne în aserțiunile de mai sus decât un șir de fraze bine stilizate? Așadar să nu ne jucăm cu vorbe. Ceea ce voim și ceea ce trebuie să fie clar și pentru confrații de la "Unirea" e nu de-a împiedica avântul generos, ci voim realitatea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atribuindu-i adversarului intențiuni și vederi cu totul străine obiectului, {EminescuOpXI 100} îl numește când trădător, când calomniator, cu un cuvânt tot ce-ți vine la-ndemînă. Se-nțelege că, prin o asemenea manieră de a discuta, înlocuindu-se argumentele prin aserțiuni gratuite, numai scopul discuției, luminarea, nu se-ndeplinește. Am voi să ne-nțelegem odată cu adversarii noștri în această privință pe față și limpede. Dreptul de-a înjura - daca rezultă din ceva, cestiune asupra căreia nu insistăm - nu poate rezulta decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ruina finanțelor și de patru ani partida liberală n-a făcut împrumuturi, n-a pus nici un impozit. Într-adevăr am prorocit și prorocim încă compromiterea finanțelor României. Dar să admitem, pentru un moment, că prorocirea noastră e o calomnie și aserțiunea "Romînului" un adevăr. Se știe că adevărul n-are frică de cercetare, căci, cu cât mai mult îl privești, cu atâta mai limpede iese la suprafață. De aceea să ne înțelegem asupra termenilor și să cercetăm aserțiunea ziarului guvernamental. Ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o calomnie și aserțiunea "Romînului" un adevăr. Se știe că adevărul n-are frică de cercetare, căci, cu cât mai mult îl privești, cu atâta mai limpede iese la suprafață. De aceea să ne înțelegem asupra termenilor și să cercetăm aserțiunea ziarului guvernamental. Ce este un împrumut? E un contract în scris sau verbal cu care primești de la cineva bani sau orice alte valori, cu îndatorirea de-a înapoia cele luate cu sau fără dobândă. Statul era dator creditorilor săi sume
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce tranzacțiunea va fi consumată, aceste bilete reprezintă un împrumut de 26 260 000. Dar e dobânda mare, dar e mică, împrumutul rămâne împrumut chiar dac-ar fi fără de nici o dobândă. {EminescuOpXI 101} E însă îndeajuns acest singur caz pentru ca aserțiunea generală a "Romînului" "partita liberale n-a făcut nici un împrumut" să fie falsă. Acum să ne întrebăm ce este un impozit? Impozit se numesc sumele ce le plătește cetățeanul pentru a subveni la sarcinele publice. S-au urcat taxele postale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
urcat taxele judecătorești, s-au impus o taxă de 5 la sută asupra salarelor, s-au sporit prețul biletelor drumului de fier etc.; aceste taxe sânt sume plătite de cetățeni pentru a subveni la sarcinele publice, deci impozite. Prin urmare aserțiunea "Romînului" că "partita" n-a impus dări nouă e falsă, căci ajunge un singur exemplu în contrariu spre a o răsturna. Împrumuturi directe, fățișe, prin anume convenție cu persoana Y sau X n-au făcut; precum n-au impus nici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mult legătura cu unicul amic, cu Germania. [ 1 aprilie 1880] ["EXISTĂ O SEAMĂ DE SPIRITE... Există o seamă de spirite cari nu se sfiesc de a susținea cumcă lumea e ingrată, că oamenii nu recunosc nicicând meritul adevărat, ba asemenea aserțiuni culminează până și în inexactități de fapt, precum că Hristos ar fi fost răstignit, că Galilei era să fie pus pe foc. ș. a. m. d. Toate acestea sânt pure invențiuni. Martiriul și lupta pentru principii sânt meserii tot atât de lucrative ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
patruzeci de ani în ruine. Au trecut pe la putere tot felul de guverne și chiar amicii și coreligionarii politici ai consiliarilor comunali de astăzi, dar nimeni nu s-a gândit la reardicarea acestui mare edificiu ș. a. m. d. În realitate, aserțiunea "Romînului" e inexactă. "Monitorul oficial" de vineri 24 ianuarie (5 februarie) 1875 cuprinde legea promulgată prin care se acordă Iașilor cele 10 milioane în numărătoare, specificîndu-se și întrebuințarea lor. Această lege a fost votată de Cameră la 12 decemvrie 1873
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și inițiativa pe care ea a luat-o în Tractatul de la San-Stefano, prescriind dărâmarea fortificațiilor de pe Dunăre și escluzînd vasele de război din apele României, Serbiei și Bulgariei, arată îndeajuns ce preț a pus Rusia pe această libertate. Cât despre aserțiunea foii "Augsburger Zeitung" că, în Congresul de la Berlin, puterile ar fi atribuit Austriei un fel de poziție privelegiată, o influență precumpănitoare în Comisia Dunăreană, cată să spunem că aceasta e fantazie mare. Cabinetul din Viena nici n-a cerut așa ceva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Varnbueler a cunoscut pe deplin intențiile cancelarului german. E adevărat că destăinuirile sale au avut de scop a justifica în fața alegătorilor votul său în cestiunea sporirii bugetului militar. Însă e un om prea cuminte pentru a împodobi fapte trecute prin aserțiuni imprudente, cari l-ar face să piarză pentru totdauna încrederea principelui de Bismarck. Afară de asta vorbele sale corespund cu ceea ce s-a petrecut într-adevăr. Aducă-și cineva aminte de conversația principelui Gorciacof cu jurnalistul francez Louis Payramont în Baden-Baden
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Carol de Hohenzollern pe tronul românesc în aceeași primăvară a anului 1866 erau inele în lanțul politicei prusiane care a avut de scop și de rezultat războiul contra Austriei și întemeiarea confederației Germaniei de nord. {EminescuOpXI 459} În favorul acestei aserțiuni se pot produce o seamă de probe, întru cât se pot proba în genere asemenea lucruri; între altele dăm proba următoare, care are pentru înfățișarea noastră avantajul de-a putea fi controlată de toți. Cu toată încheiarea memorabilului Tractat de la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de M. Eminescu: "...E o onoare postumă însă pentru poetul George Marchiș că a putut fi confundat măcar o clipă cu marele geniu național și că limba sa nu e chiar atât de împiedicată și greoaie, ca să fi răsturnat singură aserțiunea" (Mircea Popa, Contemporanul nr. 15, 8 apr. 1988, p. 10, Și totuși George Marchișiu...). Elementele "pre-eminesciene" (vezi art. lui C-tin Mălinaș, Mihai Eminescu. Pre-debutul de la Oradea, 1864, în Familia, nr. 1, 2000, pp. 68-75) sunt unanim recunoscute de renumitul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Gherman, istoricul Augustin Bunea 28 și alții. Alături de ei în Corpusul receptării critice a operei lui M. Eminescu 29 din 2002 figurează și... Vasile Lucaciu. Spun "figurează" pentru că la pp. 413-141, în volumul 2 al Corpus-ului, este introdusă o aserțiune la capitolul despre studiul lui Grama, o "interesantă opinie" dintr-un material trimis Academiei Române în 1952 de prof. Iosif E. Naghiu. Reproducem finalul aserțiunii: "...Cartea lui Grama creează un curent antieminescian, puternic la Blaj, până pe la începutul secolului XX. Unirea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Lucaciu. Spun "figurează" pentru că la pp. 413-141, în volumul 2 al Corpus-ului, este introdusă o aserțiune la capitolul despre studiul lui Grama, o "interesantă opinie" dintr-un material trimis Academiei Române în 1952 de prof. Iosif E. Naghiu. Reproducem finalul aserțiunii: "...Cartea lui Grama creează un curent antieminescian, puternic la Blaj, până pe la începutul secolului XX. Unirea din Blaj atacă vehement, nu numai pe Eminescu, ci și pe toți care vorbesc bine despre Eminescu...[...]. Antiemienscianismul blăjan e îmbățișat și de Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sau la mare, în țară sau în străinătate erau, cu toatele, considerate „acțiuni prioritare” pentru Securitate, din a căror „desfășurare ireproșabilă” se făcea un adevărat obiectiv de onoare. Totodată, am avut în vedere ca documentele să permită cititorului înțelegerea faptului că aserțiunea conform căreia conducerea „de partid și de stat” ar fi fost ținută în ignoranță cu privire la problemele reale cu care se confruntau oamenii de rând, că liderul suprem al Partidului „nu ar fi știut” realitățile din țară este una profund eronată
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
recurenți, precum cel de narator, sau de personaj: trimiterile transversale ar fi fost atunci superflue. În plus, ori de cîte ori descrierea (sau cunoașterea) unui termen sau altuia din dicționar pare a îmbogăți înțelegerea unui anumit cuvînt-titlu, am adăugat o aserțiune de genul "Vezi și cutare", chiar la sfîrșitul articolului. Am oferit și referințe bibliografice la sfîrșitul multor articole, pentru a permite cititorului să cerceteze temele de unul singur și să identifice cel puțin o parte din sursele pe care se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de unul singur și să identifice cel puțin o parte din sursele pe care se bazează formulările mele. Din nou, puținele excepții de la această practică de ex. juxtapunerea, modelul constituțional, mediatorul sînt cazurile în care contextul, trimiterile transversale și/sau aserțiunile transversale fac superflue indicațiile bibliografice. Cînd un cuvînt-titlu are două sau mai multe definiții (de ex., competență, contact, intrigă) și, dacă ele sînt pertinente, formularea articolelor în cauză trimite la titlurile cu adevărat relevante pentru fiecare definiție. Referințele sînt adunate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Robbe-Grillet abundă în acronii. ¶Bal 1985; Genette 1980. Vezi și STRUCTURĂ ACRONICĂ, ORDINE. act [act]. 1. Împreună cu ÎNTÎMPLAREA, unul din cele două tipuri de EVENIMENTE narate; o schimbare de stare produsă de un AGENT și manifestată în discurs de o ASERȚIUNE PROCESUALĂ în modul lui a face; o ACȚIUNE. "Maria a rezolvat problema" reprezintă un act, în timp ce "a plouat ieri" nu reprezintă un act. 2. Un constituent sintagmatic al unei acțiuni, o acțiune fiind formată din mai multe acte. ¶Chatman 1978
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
face; o ACȚIUNE. "Maria a rezolvat problema" reprezintă un act, în timp ce "a plouat ieri" nu reprezintă un act. 2. Un constituent sintagmatic al unei acțiuni, o acțiune fiind formată din mai multe acte. ¶Chatman 1978; Greimas, Courtés 1982. Vezi și ASERȚIUNE NARATIVĂ. act de vorbire [speech act]. Un enunț considerat a fi un act direcționat spre un scop anume. Realizarea unui act de vorbire implică performarea unui ACT LOCUTORIU (actul de a spune, de a produce un enunț gramatical), a unui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]