KorAP: Find »[drukola/base=aserțiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...78 >

1,947 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

făcută în una din revistele noastre despre un redactor al "Romînului", nenumit, care ar fi luat parte la Comuna din Paris. D-sa arată deci prin șirele de mai jos că n-a luat parte la acea mișcare și întărește aserțiunea sa cu acte gospod. {EminescuOpX 216} Iată dar acea întîmpinare, asupra căreia facem mai la vale observațiile noastre. București, 25 martie, 1879 D-lui Redactor al ziarulul " Timpul" Domnule redactor, Vorbind de mine vă permiteți din nou să adăugați lângă

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
roșiilor și de redactorul unei foi răspândite, despre care se zicea c-ar fi luat parte la Comuna din Paris. D. Frederic Dame ne spune că d-sa n-a luat parte la Comună și o dovedește. Îl credem; retragem aserțiunea cum a fost, fără a schimba însă teoria generală emisă și fără a-l scoate din rândul în care s-a simțit a fi. Căci nu faptul că a luat sau n-a luat parte la Comună e pentru noi

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Mai știm încă și alte mistere despre general, care asemenea sânt în stare a-l compromite în ochii liberalilor. Generalul are totdauna o îmbrăcăminte îngrijită, pe când liberalii nu-și pot permite acest lux decât atunci când sânt la putere. Daca și aserțiunea aceasta e o crimă contra libertății, o mărturisim cu căință, dar nu ne putem îndrepta. E vina generalului dacă nu poate semăna, nici în privirea arătărei sale esteri oare, nici în privirea culturei și manierelor, cu d-nii radicali, ba că

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
uite popa, nu e popa", practicate cu atâta succes la Dâmbovița și-n alte locuri și așternute cu aceeași virtuozitate în revistele de acuma a foilor radicale, culminează apoi, după cum se-ntîmplă a fi căpățâna scriitorului radical, în una din două aserțiuni cari se esclud una pe alta. Unii strigă: Conservatorii nu mai pot de bucurie. Alții: Conservatorii nu mai pot de necaz. Îndeosebi "Romînul" ne atribuie o bucurie estraordinară, precum ar avea-o roșii bunăoară daca Fundescu ar ajunge împărat în

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
precum ar avea-o roșii bunăoară daca Fundescu ar ajunge împărat în țara cazalbașilor sau Dame prezident al Republicei Franceze, pe când ciracii "Romînului" ne prezenta publicului lor ca pe niște oameni cărora li s-a necat corăbiile. În faptă amândouă aserțiunile sânt egal de greșite. Cine a citit " Timpul" știe că noi am prezis rezultatul alegerilor, daca nu din fir în păr, totuși în genere. Ne cunoaștem țara, n-am exagerat nicicând valoarea opiniei publice, știm defectele legii electorale, care pune

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
cunoaște prea bine stările de lucruri de la noi, ca ea nu poate crede fabulele născocite de Alianță despre persecuțiuni religioase, că o lume întreagă nu poate fi indusă în eroare de presa evreiască și semievreiască din centrele Europei. Din această aserțiune a noastră a rezultat apoi pentru noi credința înrădăcinată că cestiunea nu poate fi cauza unor pericole internaționale, ci cel mult pretextul; apoi norma că pentru înlăturarea unui pretext e nedemn și nerațional de-a sacrifica cel mai mic interes

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
li se dădeau titluri nobilitare și alte distincțiuni, cu un cuvânt se bucurau de deplina libertate a acțiunii, ba încă se bucurau și de privilegii pe cari țăranii și ceilalți burgeji nu le aveau. Afară de deplina libertate a acțiunii, toate aserțiunile celelalte sânt neexacte. Adevărul e că înaintea Regulamentului organic obiceiul pământului permitea evreilor - pe atunci foarte puțini la număr - cumpărarea de case în orașe, și că tot acei evrei pământeni aveau - nu dreptul de a intra încorporațiile breselelor orășenești, de la

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
a ne-ntoarce la teocrația și feudalismul evului mediu, în zădar am dovedi că nici prin vis nu ne-a trecut de-a fi ceea ce ni se impută că voim a fi și că faptele noastre toate sânt contrarie acelei aserțiuni gratuite, adversarii noștri, dacă n-au minte, au cel puțin o gură, o gură ce pare a-și fi arogat pe seamă-și atribuțiunile tuturor celorlalte calități intelectuale pe care natura obicinuiește a le dărui oamenilor. Dacă nu voiești să

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Alianța izraelită din Viena a trimis ziarelor de acolo următorul comunicat spre publicare: Cele mai multe ziare reproduc în n-rul lor de azi dimineață un articol al "Cor[espondenței] pol[itice"] asupra cestiuniei izraelite care cuprinde mai multe date inexacte. Mai întîi aserțiunea înaintată acolo că evreii din Moldova cheamă la ei pe toți cunoscuții și pe toate rudele lor din Galiția, Bucovina ș. a. m. d. pentru că în cel mai scurt timp vor căpăta drepturi egale cu românii, apoi cu evreii, atrași de

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Galiția, Bucovina ș. a. m. d. pentru că în cel mai scurt timp vor căpăta drepturi egale cu românii, apoi cu evreii, atrași de minciuna că vor deveni toți cetățeni liberi ai României, vin nu cu sutele, ci ca roiurile de lăcuste, aserțiunile acestea, zicem, sânt prin sine înșile neverisimile. Evreii din Gatiția și Bucovina desigur că mai nu au nevoie de-a dori libertatea ce li se promite în România. Abstracție făcând însă de la caducitatea logică a aserțiunii de mai sus, sîntem

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ca roiurile de lăcuste, aserțiunile acestea, zicem, sânt prin sine înșile neverisimile. Evreii din Gatiția și Bucovina desigur că mai nu au nevoie de-a dori libertatea ce li se promite în România. Abstracție făcând însă de la caducitatea logică a aserțiunii de mai sus, sîntem în stare de a constata, pe baza unor informațiuni ce ne-au venit din parte autoritativă din orașul de căpetenie al Moldovei, că în județele Botoșani și Dorohoi, care desigur sânt celea despre care se poate

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
din orașul de căpetenie al Moldovei, că în județele Botoșani și Dorohoi, care desigur sânt celea despre care se poate menționa în prima linie, n-au intrat în curs de mai mult de un an nici o singură familie izraelită. Valoarea aserțiunilor produse în articolul menționat se ilustrează mai bine prin pasajul în care se zice că prefecții români ar fi primit ordine ca la aplicarea legii de vagabondaj să uzeze de cea mai mare cruțare. De ce soi e acea cruțare se

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
consacrată decât ascultării unui lung discurs al d-lui Boerescu, cu care ședința s-a-nceput și s-a sfârșit. Acest discurs, care a ținut patru ceasuri și mai bine, a arătat duplicitatea în genere a proiectului guvernului care, după aserțiunea d-lui ministru de esterne, împacă exigențele internaționale cu trebuințele dinlăuntru ale țării. În urma unei lungi espuneri generale a acestei teze, în care d. ministru a spus că puterile nu sânt mulțumite cu înscrierea principiului, ci vor neapărat aplicarea lui

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
unei provincii, conservatorii sânt un partid unul și același în întreaga Românie. Nu există roșii în Moldova, sânt însă conservatori cu aceleași vederi în ținutul Sucevei ca și-n Banatul Severinului. Rolurile sânt așadar cu totul schimbate. E asemenea inexactă aserțiunea "Romînului" că partidul conservator ar fi fost contra împroprietăririi. Contra modului propus da, contra ideei, nu. În sine vorbind, atât meritul cât și demeritul e al lui Vodă Cuza și a lovirii sale de stat. Cumcă modul de împroprietărire a

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
răspândise prin împrejurarea că banca s-a creat în momentul în care guvernul conservator negocia răscumpărarea unei părți din căile ferate ale societății acționarilor și că ea a licuidat îndată ce proiectul de răscumpărare a fost respins. Am rectificat deja această aserțiune și ne grăbim a da și mai mult temei retractării noastre publicând următoarea scrisoare pe care o primim de la prințul Al. B. Știrbei: Domnule redactor, Un articol al ziarului d-voastră din 31 octomvrie asupra Băncii de București a dat

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
cumpăra așa acțiuni, daca Banca a posedat vreodată o singură așa acțiune și daca ea nu s-a desființat numai din cauza începerii răzbelului între Turcia și Rusia. Mă crez dator, în urma acestui apel, a declara că este cu desăvârșire inesactă aserțiunea că Banca s-a creat cu scopul anume de a cumpăra acțiuni de drumuri de fier. Mai declar că, pe cât a funcționat Banca, cu toate că ar fi fost în drept să speculeze asupra a orice efecte publice fără ca să fie, pentru

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
chiar dacă un asemenea mijloc ne-ar atrage cele mai mari greutăți exterioare, [30 decembrie 1879] ["O VORBĂ SERIOASĂ... O vorbă serioasă cu confrații de la "Binele public". D. G. Vernescu, în discursul său de la Cameră cu ocazia votării răscumpărării, a emis aserțiunea că guvernul de atunci (conservator) n-ar fi făcut nimic în privirea contractului încheiat între Societatea acționarilor și Staatsbahn. În numărul său de azi "Binele public" repetă aserțiunea aceasta și dă totdeodată crezare celor spuse de d. Brătianu, că partidul

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Vernescu, în discursul său de la Cameră cu ocazia votării răscumpărării, a emis aserțiunea că guvernul de atunci (conservator) n-ar fi făcut nimic în privirea contractului încheiat între Societatea acționarilor și Staatsbahn. În numărul său de azi "Binele public" repetă aserțiunea aceasta și dă totdeodată crezare celor spuse de d. Brătianu, că partidul conservator ar fi fost pentru votarea concesiei Strousberg cu condiția de a se vota Austriei, îndeosebi d-lui Offenheim, linia Suceava - Iași. Atât aserțiunea d-lui Vernescu cât

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
azi "Binele public" repetă aserțiunea aceasta și dă totdeodată crezare celor spuse de d. Brătianu, că partidul conservator ar fi fost pentru votarea concesiei Strousberg cu condiția de a se vota Austriei, îndeosebi d-lui Offenheim, linia Suceava - Iași. Atât aserțiunea d-lui Vernescu cât și aceea d-lui Brătianu sânt inexacte. În privirea contractului cu Staatsbahn cabinetul conservator a făcut din contra tot ce-a putut face. Prin adresă anume, trimisă Societății acționarilor, guvernul de atunci a declarat că acel

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
act de faptul acesta; el ne dă dorința confirmare și întregire la toate câte am zis despre literații evrei și la toate câte, din cruțare, am retăcut. {EminescuOpX 400} Fiindcă nu am nimic nici de retras nici de îmblînzît în aserțiunile mele, nu voi abuza de răbdarea cititorulul și mă voi ocupa numai cu una din acele întîmpinări, cu aceea a d-lui profesor Graetz - nu pentru că această scriere se deosebește cumva de celelalte prin moderațiune, ci pentru că observarea ideilor acestui

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
regestele germane dintr-un punct de vedere specific evreiesc va pricepe multe lucruri în mod strâmb și unilateral; când d. Graetz ne spune că Lessing* al nostru a fost" cel mai mare om" pe care Germania l-a produs vrodată, aserțiunea sa e fundamental falsă, însă din gura unui evreu lucrul e lesne de înțeles. Un asemenea scriitor va vorbi asemenea adeseori cu asprime despre creștinism, va trebui să condamne cu asprime orice trecere la creștinătate a coreligionarilor săi; ba vom

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
nu va mai fi vorba decât despre izraeliți. Față cu această iritabilitate nu ne rămâne decât vechea mîngîiere: de nu-i una, e alta. Deși-mi concede unele, Bresslau ajunge totuși la concluzia că, preocupat de-o inesplicabilă idee fixă, aserțiunile mele sunt din vânt. Să sicem că-i așa, dar atunci de ce ideile arbitrare ale unui sfânt curios nu escită un zâmbet de comizerațiune, ci, din contra, o furtună nepomenită de întîmpinări pasionate? Desigur numai pentru că o parte a jidovimei

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
nu cercetează mai de aproape greaua întrebare dacă o asemenea conștiință de unitate e posibilă când sentimentele religioase sunt cu totul deosebite. Din contra, dumneasa admite ca ceva dovedit că toți evreii germani sunt germani în orice privință. și de la aserțiunea aceasta ajunge la concluzia monstruoasă că: "Jidovismul e tot atât de german ca și creștinismul. Fiece naționalitate cuprinde azi mai multe religii, fiece religie mai multe naționalități". Tăgăduiesc absolut aceasta. Nu sunt aderent al doctrinei statului creștin, căci statul e o ordine

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
nici o influență asupra statului, asupra civilizației noastre. Cine susține în fața unor fapte atât de patente că jidovismul e tot atât de german ca și creștinismul comite un păcat în contra măreției istoriei germane. Tot atât de greșită în generalitatea cu care a fost pusă e aserțiunea că fiece naționalitate cuprinde azi mai multe religii. Cele mai civilizate națiuni ale prezentului, cele din Europa apuseană, sunt toate popoare creștine, {EminescuOpX 406} Acea vie conștiință a unității, condiția naționalității, nu se poate de regulă forma între oameni cari

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Cassel de va găsi auditori cu crezare pentru doctrina inventată de dumneasa despre "Hristos Sem", pe care testamentul nou nu-l cunoaște; noi germanii creștini ne ținem de Evanghelia fiului lui Dumnezeu. Același spirit de imensă prezumțiune se vede din aserțiunea d-lui Cassel că poporul evreiesc a fost abătut de la evlavia lui prin germanii cei frivoli. Heine învățase, se înțelege, destrămarea sa morală de la acea junime germană care s-a luptat în războaiele de eliberare (contra lui Napoleon I)! Curios

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]