479 matches
-
meu" (publicitate 1898). Expresivele, al căror conținut propozițional este presupus a fi adevărat, mai curînd exprimă starea mentală a enunțătorului decît reprezintă o stare de lucruri. Ele pot fi considerate ca un "caz limită de forță ilocuționară" (Vanderveken 1992: 18). Asertivele, al căror conținut propozițional este presupus a fi adevărat independent de co-enunțători, se deosebesc de actele de angajare, de directive și declarative al căror conținut propozițional este adeverit prin înfăptuirea actului ilocuționar. Pe urmele lui V. Vernant (1997) și mergînd
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Segment introductiv al enunțurilor CONSTATATIVE e3 și e4. • e3: ÎN CIUDA faptului că ați ștrumfit-o: Propoziție p care trimite anaforic ("faptul că") la ansamblul volumului de-a lungul căruia ștrumfii s-au bătut, în lipsa autorității marelui Ștrumf. Act de discurs A2 ASERTIV (constatare) • e4: ați rămas niște ștrumfei de treabă! Propoziție q cu valoare de act de discurs A3 ASERTIV(constatare). • e5: Hai că vă iert! Introdus printr-o marcă tipică a oralității (Hai), acest enunț concluziv ia forma unui performativ explicit
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
anaforic ("faptul că") la ansamblul volumului de-a lungul căruia ștrumfii s-au bătut, în lipsa autorității marelui Ștrumf. Act de discurs A2 ASERTIV (constatare) • e4: ați rămas niște ștrumfei de treabă! Propoziție q cu valoare de act de discurs A3 ASERTIV(constatare). • e5: Hai că vă iert! Introdus printr-o marcă tipică a oralității (Hai), acest enunț concluziv ia forma unui performativ explicit. Act de discurs A4 DECLARATIV. Actele succesive nu sînt juxtapuse, ci legate între ele astfel încît să formeze
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la persoana întîi este dată apoi de semnătura afișului. Textul se încheie cu un act expresiv care urmează după cele două enunțuri marcate de unirea enunțătorului cu destinatarii ("toți francezii") în persoana întîi plural (patria NOASTRĂ, să luptĂM cu toții): e11 Asertiv: Patria noastră este în primejdie de moarte. e12 Directiv: Să luptăm cu toții pentru a o salva. e13 Expresiv: Trăiască Franța! Se vede limpede aici cum, într-un text monologal, actele discursive punctuale nu capătă sens decît prin inserția lor în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fundamentale în gestiunea relațiilor interpersonale, aceste competențe sînt departe de a ocupa un loc important în teoria actelor de discurs. Relația lor cu aserțiunea este departe de a fi bine definită și este necesar să trecem printr-o redefinire a asertivelor (despre care am vorbit la sfîrșitul cap. 3, § 5), la fel de valabilă pentru construcția lumilor textuale ficționale, cît și factuale. Dacă considerăm că scopul interactiv al enunțurilor asertive este să împărtășească o credință, să-l convingă pe destinatar de consistența unei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a fi bine definită și este necesar să trecem printr-o redefinire a asertivelor (despre care am vorbit la sfîrșitul cap. 3, § 5), la fel de valabilă pentru construcția lumilor textuale ficționale, cît și factuale. Dacă considerăm că scopul interactiv al enunțurilor asertive este să împărtășească o credință, să-l convingă pe destinatar de consistența unei reprezentări discursive (Rd), putem spune că un asertiv nu vizează atît să fie conform cu o stare dată a lumii reale (definiția clasică), cît să facă în așa
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
3, § 5), la fel de valabilă pentru construcția lumilor textuale ficționale, cît și factuale. Dacă considerăm că scopul interactiv al enunțurilor asertive este să împărtășească o credință, să-l convingă pe destinatar de consistența unei reprezentări discursive (Rd), putem spune că un asertiv nu vizează atît să fie conform cu o stare dată a lumii reale (definiția clasică), cît să facă în așa fel încît lumea să fie văzută de destinatar conform cu credința emisă de locutorul-enunțător. J.-B. Grize numește acest fapt "modelarea mutuală
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
finele cap. 4. Explicație, descriere, narațiune și argumentație nu pot fi definite ca patru acte de discurs primitive (F(p)), ci intermediare între scopul ilocuționar primar și aserțiune (împărtășirea unei credințe sau a unei cunoașteri) și scopul ultim al actului asertiv (a convinge pe cineva să facă ceva). Formula următoare este o reprezentare a faptului că o aserțiune posedă o forță (F) narativă, descriptivă, argumentativă sau explicativă: [F. primară (p) [F' narativă a povesti [Scop ultim]]] (a aserta) descriptivă a descrie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
discursului care citează, discursul citat nu mai are autonomie în discursul indirect. Asistăm la dispariția exclamațiilor, a interogațiilor, a imperativelor... din discursul citat. Se știe că orice enunțare este afectată de o modalitate globală (orice frază este fie interogativă, fie asertivă, fie exclamativă, fie imperativă) care definește o anumită relație dintre interlocutori. În măsura în care citatul din discursul indirect nu mai are autonomie enunțiativă, el pierde această modalitate și se confundă cu discursul care citează. Este cea mai vizibilă consecință a traducerii unui
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
national-libéralisme de E.M.Lipianscky [1979], L'identité française, Colloque [1985]; La personnalité collective des nations, théories anglo-saxones et conceptions françaises du caractère național de Philippe Claret [1998] ș.a. Multe din aceste lucrări poartă amprenta unui discurs mitic, având un caracter asertiv, fondat mai mult pe evidente decât pe o demonstrație logică. Printre aceste lucrări, cea a lui E.Marc Lipiansky are meritul de a prezenta un ansamblu mai amplu de trăsături ale parizianului: vivacitate, deschidere, spontaneitate, nervozitate, instabilitate, frivolitate, grație, diletantism
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
acest caz, un eveniment imaginat. Acesta va provoca sistemul de convingeri despre sine și despre lume al clientului în scopul anulării consecințelor emoționale. * Atingerea noilor Efecte. Abordarea cognitivă este extrem de utilă în situațiile clienților care au probleme în a fi asertivi, în a-și controla reacțiile în situații neașteptate, în a fi consecvenți, cu slabe abilități de management al timpului, care au tendința să amâne finalizarea sarcinilor de lucru. Utilzarea tehnicilor cognitive cere experiență în lucrul cu această abordare. Mai mult
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
principalii pași urmăriți de către consilier în atingerea obiectivelor. Printre tehnicile folosite de consilierii cu orientare comportamentală menționăm: * jocul de rol și repetițiile; * tehnici de reușită prin forțele proprii (automonitorizare, autorecompensare); * învățarea unor noi abilități; * exersarea anumitor comportamente (de exemplu, comportamentele asertive necesare în situațiile interviurilor de angajare). Astfel, nu numai gândurile pozitive pot duce la atitudini și comportamente productive, ci și exersarea comportamentelor constructive poate influența într-un mod pozitiv sentimentele și gândurile. d. Orientarea sistemică Aceste intervenții se bazează pe
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
în domeniu. În acest sens, Bochenski scria: P (purtătorul autorități, n.n.) este o autoritate epistemică pentru S (subiectul autorități, n.n.) în domeniul D atunci când S recunoaște din principiu drept adevărată orice propoziție care îi este comunicată de către P (în formă asertivă) și care face parte din domeniul D44. Ce este aceea autoritate epistemică vom lămuri mai târziu. Să reținem în acest punct că, indiferent dacă motivele elevilor sunt întemeiate sau nu (acest aspect este lipsit de importanță în acest moment al
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
transmite un mesaj clar, astfel Încât confuziile să fie evitate. Acest aspect poate fi Îndeplinit dacă se au În vedere gradul de concordanță dintre elementele verbale și nonverbale ale mesajului, precum și atitudinea celor implicați, măsura În care se manifestă o atitudine asertivă În comunicare. Una dintre cele mai studiate forme ale comunicării este cea verbală. Comunicarea verbală este specific umană, are formă orală sau scrisă și, În funcție de aceasta, utilizează canalul auditiv sau vizual. Informația este codificată și transmisă prin cuvânt. Audierea este
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
îl percepe, îl acceptă, îl susține, oferindu-i sprijin informațional, relațional și emoțional"; comportamentul reflexiv încurajând continuarea conversației, inducând o schimbare în ea sau încheind-o; comportamentul explicativ marcat textual prin: "structurile explicative, glosările apozitive, metaforele cu funcții concretizatoare, enunțurile asertive, conectorii (în primul rând, în al doilea rând, pe de o parte, pe de altă parte, întâi, apoi...), demarcatorii discursivi (vom discuta în continuare, până aici am văzut cum, o altă întrebare care se naște este...), structurile enumerative etc." (Șerbănescu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
unui comportament verbal și nonverbal pozitiv; * menținerea unei atitudini 31 generale optime față de interlocutor(i) și, în principiu, față de tot ceea ce presupune o anumită situație de comunicare; * adoptarea unui stil de comunicare adecvat variabilelor contextuale ale situației de comunicare (stil asertiv vs. stil activ în exces vs. stil pasiv în exces 32 etc.; vezi și supra, I.1.2.d.) etc. (3) Cu ce scop comunică locutorul? Ce urmărește? Răspunsurile sunt multiple și contextuale: * vrea să fie/să se facă înțeles
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ai făă-cuut!!/Treaa-baa taa!! / Așa da!/Uraa! Am reușit de data asta! Cifrele magice Ghidul răgușit/mut Scena inversată Improvizație cu obiecte-pretext Exercițiu de încredere Bâiguiala/Vorbirea neinteligibilă Cu decor Improvizație cu personaj de sprijin/cu personaj-surpriză Cronometrul Supus agresiv asertiv (în cerc/în paralel) Fără decor Bună ziua! Bat pari. Ghemul (cunoașterii) Nu! În ritmul muzicii Mașina timpului Mașina spațiului Ghemul comunicării Da! În fața cortinei Recunoaște/recreează scena! Cuvinte pentru o imagine Oglinda călătoare În spatele cortinei Telecomanda Cuvântul-vestă de salvare Cu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
adecvat cerințelor sociale. Ele produc uzură morală și psihologică, deși există și cazuri când manifestarea lor este deplin justificată. Este cazul schimbărilor neplanificate sau, mai exact, al celor care nu sunt adecvate contextului fiecărei școli, nevoilor și solicitărilor acestora. Atitudinea asertivă față de schimbare se poate obține numai prin respectarea principiilor schimbării, prin provocarea acesteia din interior, ca o expresie a propriilor cerințe și nu ca ceva impus din exterior, prin raportarea la referențialul axiologic al indivizilor și școlii, prin favorizarea comunicării
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
este asigurat în situațiile în care este corect aplicată, iar indivizii sunt deschiși comunicării. Marele avantaj al strategiei decurge din dezvoltarea sentimentului de apartenență la grup/organizație, din crearea situațiilor în care se pot exersa roluri diferite, din favorizarea comportamentelor asertive. Un posibil dezavantaj poate fi sentimentul de vulnerabilitate pe care-l pot încerca persoanele mai puțin deschise dialogului. La nivelul organizației școlare adoptarea acestei strategii este, după părerea noastră, mai mult decât binevenită, în condițiile în care resursa umană are
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
organizației școlare trebuie să angajeze în egală măsură managerul școlar și personalul didactic. Se impune conștientizarea existenței acestor blocaje, identificarea lor și adoptarea strategiilor de optimizare a comunicării. Dintre acestea, considerăm că cele mai potrivite specificului școlii sunt: * promovarea comunicării asertive, care să favorizeze deschiderea, cooperarea, comportamentele adaptative, implicarea personală, fiind un posibil remediu pentru comportamentele "agresive" sau defensive, pentru rezolvarea conflictelor interindividuale sau de grup etc.; * multiplicarea canalelor de comunicare, ce ar oferi șanse sporite receptării corecte și înțelegerii mesajului
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
2011) arată că persoanele extroverte sunt mai dispuse să se mobilizeze, și, în general, să se implice în politică . Dată fiind această legătură validată empiric, una dintre ipotezele studiului de față este că indivizii care sunt mai extroverți și mai asertivi la chestiuni de interes public vor fi mai receptivi la conflict, spre deosebire de persoanele mai degrabă introverte, care au o disponibilitate scăzută de a se implica în treburile publice. Prin urmare, în cazul acestora din urmă, consecințele conflictelor din știri nu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a teoriei actelor de vorbire 135. Identificând actul de vorbire cu o entitate duală, care comportă un conținut propozițional, o forță propozițională, explicitată sau nu printr-un marcator de forță ilocuționară, Searle clasifică forțele ilocutorii primordiale în cinci categorii: a) asertive (a afirma, a constata etc.): acestea se caracterizează prin corespondența enunțului cu o stare a lumii. În cadrul limbajului politic, enunțurile asertive sunt modelate de ideologia emitentului politic; b) directive (a ordona, a sfătui etc.): vizează modificarea comportamentului interlocutorului; c) promisive
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
propozițională, explicitată sau nu printr-un marcator de forță ilocuționară, Searle clasifică forțele ilocutorii primordiale în cinci categorii: a) asertive (a afirma, a constata etc.): acestea se caracterizează prin corespondența enunțului cu o stare a lumii. În cadrul limbajului politic, enunțurile asertive sunt modelate de ideologia emitentului politic; b) directive (a ordona, a sfătui etc.): vizează modificarea comportamentului interlocutorului; c) promisive (a promite, a jura): urmăresc corespondența lumii la cuvinte. Campaniile electorale constituie terenul propice proliferării enunțurilor promisive; d) expresive (a mulțumi
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dimensiuni: 1. Conștiința de sine; 2. Auto-cenzurarea; 3. Motivația; 4. Empatia; 5. Relațiile. Steven j. Stein si Howard E. Book se refera la organizarea I.E. sub forma unor domenii, după cum urmează 27: 1. Domeniul intrapersonal: conștiința emoțională de sine, caracterul asertiv, independența, respectul de sine, Împlinirea de sine; 2. Domeniul interpersonal: empatia, responsabilitatea socială, relațiile interpersonale; 3. Domeniul adaptabilității: testarea realității, flexibilitatea, soluționarea problemelor; 4. Domeniul administrării stresului: toleranța la stres, controlul impulsurilor; 5. Domeniul stării generale: optimismul, fericirea. Momentul apariției
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dimensiuni: 1. Conștiința de sine; 2. Auto-cenzurarea; 3. Motivația; 4. Empatia; 5. Relațiile. Steven j. Stein si Howard E. Book se refera la organizarea I.E. sub forma unor domenii, după cum urmează 27: 1. Domeniul intrapersonal: conștiința emoțională de sine, caracterul asertiv, independența, respectul de sine, Împlinirea de sine; 2. Domeniul interpersonal: empatia, responsabilitatea socială, relațiile interpersonale; 3. Domeniul adaptabilității: testarea realității, flexibilitatea, soluționarea problemelor; 4. Domeniul administrării stresului: toleranța la stres, controlul impulsurilor; 5. Domeniul stării generale: optimismul, fericirea. Momentul apariției
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]