690 matches
-
unul) și ne-au chemat la ei. Aveau video și acces la un stoc aparent inepuizabil de filme cu bătăi. O lună întreagă n-am făcut altceva decît să mă destrăbălez cu filme de genul ăsta. Abia după ce mi-am astîmpărat pofta am ieșit în lume, unde m-am integrat ușor ; abilitățile pe care mi le dezvoltasem în acea perioadă de dezmăț de exemplu, răspunsul meu pasionat, articulat, informat, solid argumentat la întrebarea : Bruce Lee îl bate pe Chuck Norris ? (Van
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
în realitate și, prin urmare, în otelul care ne chema la ospăț și odihnă. Când cineva a suit ca mine muntele Rigi mai mult pe jos decât calare și a văzut ce am văzut, acel om are dreptul să-și astâmpere apetitul, care de obicei crește în proporție cu osteneala și cu plăcerile avute. M-am așezat, deci, pe la aprinsul lumânărilor dimpreună cu tovarășul meu la marea table d'hote210 întinsă în sala de mâncare, în jurul căreia apucaseră a se pune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
poate decât să umple de mândrie pe ieșeni! Nu știu dacă astfel de consemnări își vor găsi spațiu publicitar în presă, din moment ce pagini întregi sunt ocupate cu comentarii sportive (la modă), cu întâmplări de pe stadioane și bune și rele, care astâmpără foamea de informație și care uneori sunt uitate după împăturirea ziarului! Inaugurarea unui nou lăcaș de cultură, la care am asistat sâmbătă, 17 septembrie 2005, când a fost tăiată panglica deschiderii Teatrului botezat BON TON. Cred că această lăudabilă inițiativă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
fost aruncat eram 85 de persoane, dar eram dintre cei mai fericiți și nici nu știam. Aveam și niște ferăstruici pe care călăii, în grabă, uitaseră să le astupe. La aceste ferestre lăsam cămășile în timpul nopții pentru a ne putea astâmpăra setea cu roua depusă. Până în ziua de joi 3 iulie am mers sau mai bine zis ne țineau pe loc, în regiunile cele mai expuse soarelui arzător de iulie. În ziua de 3 iulie în zori am fost învoiți să
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
pentru popasul călătorilor era un loc cu priință. Acolo, în jurul hanului, și-au găsit loc de popas și înnoptare bejenarii bucovineni, urmând ca a doua zi să stabilească drumul pe care să apuce. Pe când stăteau în jurul focurilor, așteptând să-și astâmpere foamea, s-a apropiat de ei, venind de la Bacău, un călăreț, locuitor din satul Fruntești, pe nume Ion Ciuchi. Acesta s-a apropiat cu precauție de bejenari și, după ce a aflat cine sunt și ce caută, le-a propus să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
permis buzunarele!) să includă pe traseu și etape curat estivale, însă atât de fertile și benefice pentru întregirea atmosferei noastre din tren. Pentru că la Malbork vom vizita un castel medieval - o excursie pe care o aștept cu nerăbdare, ca să-mi astâmpăr patima pentru gotic. 23 iunie, vineri VASILE GÂRNEȚ: Ne trezim la 9 dimineața. Micul dejun la restaurantul hotelului - foarte gustos. Schimbăm bani peste drum (de fapt, e o mică piațetă în reconstrucție), în sediul unei bănci. 1 dolar = 4,32
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a povestit aventurile ei în Moldova, Transnistria și Ucraina: stații auto părăsite, hărțuială cu poliția etc. - o disponibilitate enormă pentru aventură. Am întâlnit-o la mulți occidentali, care s-au repezit, după 1989, să exploreze „Estul sălbatic” pentru a-și astâmpăra, pesemne, spleenul pe care ți-l induce un mediu prea aseptic de existență. Leons Briedis - un intelectual admirabil - e, altfel, un om muncit de obsesii și veșnice nemulțumiri: i s-a plâns lui Nae Prelipceanu că în Letonia e rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pereții. De undeva de la subsol, răzbăteau valuri de muzică violentă amestecate cu hohotele de râs ale clientelei... Pe o scară, aproape de ușa de la intrare, dispar la subsol chelnerii aferați, cu câte șase halbe de bere în mâini: se grăbesc să astâmpere setea mușteriilor. În prima zi, nu puteai arunca un ac de câtă lume se adunase, când am găsit cu mare greu o măsuță chiar lângă șemineul fierbinte. Sentimentul că te afli într-un loc de frontieră, nu una politică, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
deloc ușor dar făcea ascultare. Însă nu ajungea niciodată cu apa acasă să poată uda, pentru că de fiecare dată Îi ieșea un om În cale care-i cerea apă de băut. Lot Îi da să bea iar acesta, după ce Își astâmpăra setea, restul de apă Îl vărsa. Treizeci de ani s-a ostenit Lot astfel. Într-o zi s-a dus la Avraam și l-a Întrebat ce să facă, pentru că omul acela Îi stă În cale. Avraam i-a spus
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
l-am mai văzut. D-na Antonescu, care asistase dintr-un colț la această altercație, veni spre mine: „Nu te supăra, d-na Cantacuzino, este așa de obosit și surmenat, doarme 3 ore pe noapte, nici la masă nu se astâmpără, scrie și lucrează toată ziua și toată noaptea.“ „Nu mă supăr, doamnă, dar sunt îngrijorată și mâhnită văzând în ce stare este, și mă doare, căci pe dânsul credeam că ne putem asigura viitorul țării. Potoliți-l, căci va ajunge
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lipsă de invidie, pe care și-o îndrepta împotriva tuturor celor care aveau puterea să-i controleze acțiunile și să-i oprească lenevia. Cu alte cuvinte, a ofițerilor superiori, în special a celor veniți cu treburi de la alte birouri. Își astâmpăra invidia punând cât mai multe bețe în roate, fără a risca însă insubordonarea directă. ă Un raport al unei crime, ziceți? Își îngustă ochii, ca și cum s-ar strădui să înțeleagă. Mimarea prostiei era cu evidență una din tehnicile sale favorite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
trupul tău să se prefacă în aer, de-afară doar pâlpâirea slabă a stelelor și-năuntru atâta lumină, trupul tău gol acum lângă trupul meu neînceput, iar palma ta ca o suflare de vânt răcorind fierbinte trupul meu ce se astâmpără fremătând la trecerea ta blândă, neîndrăznind să vin mai aproape de tine, aproapele are gradații ca orice măsură ca orice, hai vino! Îmi șoptești tu tainic, parcurge-mă ca pe un loc necunoscut pe care, dar degetele mele pecetluiesc buzele tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
a pădurii camuflând perfect mănăstirea, nu sunt sigur de așezarea ei în întinderea verde netulburată decât de verdele mai întunecat al pădurii de brad, încerc să-i ghicesc amplasamentul, dar mi-e imposibil s-o localizez, în spatele meu muntele, îmi astâmpăr foamea cu jumătate de franzelă, nu mă ating de ouăle fierte de mama, postesc, așa cum mi-a cerut părintele Ioan, de-ar fi atât de ușor și cu sufletul, să-l saturi cu jumătate de franzelă, dar sufletul e ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în întunericul nemărginit al sufletului meu în urma acestei tulburătoare dezvăluiri, Da, mă pot întoarce astăzi la mănăstire! Cred că soarele e trecut de amiază când mă ridic din patul de crengi și iarbă, caut tufe de zmeură și mălaiu-caprii, îmi astâmpăr setea cu apa de izvor și, după ce fac un ultim tur acestor locuri și-mi adun forțele, încep coborâșul la mănăstire, îmi simt pe obraji barba aspră, obrajii supți și în fundul orbitelor ochii mă dor, abia cobor pe pantele abrupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
îmi face bine această baie de căldură umană ce-o simt dogorind în interiorul acestei familii, fetițele se iau după mine în poiană, e soare și bine, ele râd din orice și sar de gâtul meu să mă sărute, abia le astâmpăr, fluturi, aleargă după fluturi, culeg flori pe care mi le aduc mie, eu încerc să le desenez în chip de îngeri, și când mă concentrez asupra buclelor blonde a celei mai mici, aplecată spre margarete, cealaltă îmi sare pe la spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe piept?” Noi toți am amuțit, iar Dan s-a făcut stacojiu. Îl avertizează pe Boho (așa îi spuneam noi lui Niki Bohosievici) să nu mai vorbească astfel, pentru că va trebui să raporteze undeva cele auzite. Boho însă nu se astâmpără și cu glas tare, repetă întrebarea în liniștea care se lăsase. Reacția lui Dan a fost și mai vehementă. La care, Bohosievici, repetă întrebarea sub forma: ”Ce-ai zice dacă l-ai vedea cu mâinile pe piept pe tovarășul Nicolae
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ce bun a fost. Nici nu știam că ceaiul poate fi atât de gustos. Și nu Încerc să te flatez. — Ce zici de Încă o ceașcă? — Nu, mi-am potolit setea. Setea din gură, cel puțin. Dar nu știu cum să-mi astâmpăr setea inimii. Generale Mikawa, pari să fii un om cu care se poate sta de vorbă. Vrei să mă asculți până la capăt? — Sunt vasal al clanului Asai, iar dumneata ești un trimis al clanului Oda. Te voi asculta din acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
o sonoritate găunoasă. Trebuia să recunoască, În sinea lui, că niciodată nu Îmbrățișase asemenea nădejdi trufașe, neavând nici ambiția, nici capacitatea necesară. Tot timpul, avusese numai un singur motiv: acela de a-l ucide pe Nobunaga. Dorințele lui Mitsuhide fuseseră astâmpărate de flăcările Templului Honno, iar acum nu-i mai rămăsese decât o pasiune atât de golită de orice convingere, Încât nu părea mai mult decât simplă frenezie. Conform unei povestiri care circula prin acea perioadă, Mitsuhide Încercase să se sinucidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
țânțari și tăuni. În tot acel timp, se priviseră față În față, așteptând ordinele generalilor. La un moment dat, Însă, un cal splendid Înșăuat se repezise, dintr-o dată, din tabăra lui Hideyoshi, spre malul râului Enmyoji, poate pentru a-și astâmpăra setea. Patru sau cinci soldați - probabil vasali ai stăpânului acelui cal - o luaseră la fugă după el. Dintr-o dată, de pe țărmul opus răsunară focuri de armă, urmate de o serie de rafale, una după alta. Ca răspuns, trupele lui Hideyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
asemenea, a spus, cu mult calm, că Înghițise rușinea de a fi prins de viu și trimis În temință pentru ca, dacă gardienii Îi dădeau prilejul, să evadeze, să vă pândească și să vă ia viața. Astfel, ar fi putut să astâmpere furia lui Katsuie și să-și ceară iertare pentru greșeala făcută când a străpuns liniile inamice la Shizugatake. — O, ce păcat, se umplură ochii lui Hideyoshi cu lacrimi de compasiune. Să folosească greșit un asemenea om și să-l trimită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
știm exact! 3.5. Omul informațional - avataruri și limite Mediul virtual, creat de noi, ne predispune la anumite tipuri de conduite, unele dintre ele meritând să fie puse în chestiune. Se pare că acesta aduce mai multă libertate și mobilitate, astâmpărând nemărturisitele dorințe de căutare, de explorare, de rătăcire și hălăduire. Omul integrat în cyberspațiu se comportă asemenea dandiului clasic, vrând să iasă în față, să pozeze și să epateze. „Dandy-ul informațional colectează informația nu pentru a o transmite mai
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Se ipostaziază o nouă formă de religiozitate, una falsă, rece, sărăcăcioasă, problematică. Omul, prin natura sa, nu se mulțumește numai cu ceea ce are în față; țintește cu obstinație și altceva, care îl depășește. Această nevoie de raportare la un „dincolo” astâmpără o sete imediată și creează iluzia îmbogățirii și adiționării. Pasiunea excesivă pentru internet trădează dislocări interioare. Interactivitatea om-mașină nu este un dialog efectiv, natural, intersubiectiv. Oricât de performant ar fi programul, acesta nu va genera obiecte sau fenomene reale, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
față. Prin ea, mai degrabă, se ascunde ceva, decât se arată. „Ascunsul”, prin calculator, se potențializează printr-o disipare mondializată; ecranul funcționează ca o fereastră într-o lume fără relief, prin care pătrundem oriunde, printr-o cunoaștere totalizantă și care astâmpără toate tentațiile megalomanice și „voyeuriste”; ecranul funcționează ca o oglindă, ca un suport al proiectării dorințelor, gândurilor ascunse, fantasmelor personale. Prin el, te „împlinești”, acaparând sau apropiindu-ți substituenți ai lucrurilor la care nu ai acces altfel. Era socială care
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
guvernul din România, care, oricum, prin natura lucrurilor, trebuia să lucreze tăcut. Iar vârful de lance al presei din România era Timpul, mai precis pana devastatoare a lui Eminescu. Rusia își găsea un adversar pe măsură. Acest adversar, în loc să se astâmpere la replicile de felul celor din oficiosul petersburghez, dimpotrivă, se pregătea de un război ideatic de anvergură, cu o logică de neînvins. De aceea, el trebuia anihilat în vreun fel și presiuni s-au făcut, simultan, și dinspre guvern, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
textul următor: “Vicu se trezise de dimineață. Zăpada se grămădise în pervaze ca o fascinantă pisică de Angora și parcă nimic altceva decât albeața, abundența și calmul ei îl invita la mari excursii sufletești. Și, poate, aburul cozonacilor ce-și astâmpărau fierbințeala în cămară. Și, desigur, multe altele: netezimea cearșafului, caldul curcubeu al scoarței din perete, fuga ireală a fulgilor de zăpadă din oglinda de la șifonier... Și cartea de pe noptieră, primită în ajun cadou, răsfățându-și dedicația la vedere: „Bunului
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]