2,113 matches
-
pufoase și moi alb topind/ evantaie imense și multe camelii” (Țara Sin. Despre Tao, despre Te). Se constată o varietate a formelor stilistice, sintactice și metaforice: lexemele asiatice se alătură cuvintelor din zona științelor exacte, mai ales din fizică și astronomie, pentru care autorul manifestă o predilecție ținând de formația sa profesională, construcțiile de tip paralelism și repetiție nu exclud construcții sintactice diverse, iregulate, tonul (aparent) oracular urmează tonului (aparent) colocvial, asocierile metaforice se amestecă în combinații discursive sau ironice. Această
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
și comentarii de politică internă și externă, știri și informații din întreaga lume, reportaje parlamentare și judiciare, un foileton, cronici literare și dramatice, recenzii, note bibliografice, versuri, schițe și povestiri, umor, curiozități geografice și istorice, relatări de călătorie, articole de astronomie și medicină, rubrici de muzică, modă, jocuri distractive ș.a. Cazzavillan îi anexează numeroase suplimente - literare (începând din 1888), umoristice, ilustrate, pentru copii etc. Printre redactori se numără gazetari profesioniști reputați ai timpului: Ion Popescu, D. Teleor, I. Gh. Nicoleanu-Fix, D.
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
românesc de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ulterior atenția cărturarului se îndreaptă spre lucrări de istorie românească, română și universală - acestea din urmă cu un caracter de popularizare -, precum și de logică, filosofie, drept penal și chiar de aritmetică, geometrie și astronomie. Primului domeniu îi aparțin scrierea lui Dimitrie Cantemir Întâmplările Cantacuzineștilor și Brâncovenilor în Valahia, tălmăcita „la anul 1811, iunie 19” după prelucrarea grecească a lui Gheorghios Ioannes Zaviras (Viena, 1795), tipărită în 1845, în „Arhiva românească”, de Mihail Kogălniceanu, și
VARNAV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290435_a_291764]
-
Grigore Ventura, critic și autor dramatic. A urmat școala elementară în orașul natal. Din 1870 a făcut parte din administrația ziarului „Pressa”, înlocuindu-l pe C. D. Aricescu, iar în 1877-1878 a figurat ca administrator al săptămânalului „Globul”. Pasionat de astronomie și de observațiile meteorologice, după 1900 este, un timp, șeful Stațiunii Meteorologice București-Oraș. De altfel, douăzeci de ani fără întrerupere, între 1888 și 1907, a publicat în „Analele Institutului de Meteorologie al României” seria intitulată Efemeridă astronomică pentru București. V.
VERMONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
Anestin de licențele poetice ale prozatorului Corneliu Moldovanu din nuvelele volumului Venus și Gioconda, contrazise de realitatea astronomică științifică și, în consecință, nocive pentru adolescentul care citește enormitățile imaginației artistice, precum și trei analize extinse, al căror subiect este Literatura și astronomia, Poemele Lunei și Luceafărul în poezie, scrise de Gabriel Donna, și un eseu al lui Nikita Macedonski, Cea mai minunată călătorie, despre literatura fantastică a călătoriilor în timp scrisă de H.G. Welles și Jules Verne. O specie la limita între
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
1830 și 1832, în care sunt prelucrate basme germane și incluse poezii proprii, ce cultivă sentimente morale, varianta versificată a fabulei esopiene „greierele și furnica”, elemente de folclor și etnografie din zona Mehadiei, dar și cunoștințe „științifice” de geografie și astronomie. Scurtă cronică a războiului din 1788-1791, scrisă probabil paralel cu desfășurarea evenimentelor, succint și precis relatate, și completată cu informații până spre anul 1811, a servit și la redactarea cronicii sale principale. Din 1815-1816 datau două lucrări ce i se
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
știu totul” și că „pot totul”, că „omul este măsura tuturor lucrurilor” dacă își însușește arta retoricii. Doritorilor de polimație Hippias le preda mnemotehnica (mnhvmotecnikovj = „arta memorării mecanice”), dar și cunoștințe multiple necesare retoricii: matematică, medicină, „științele pitagoreice” (aritmetică, geometrie, astronomie, acustică), literatură ș.a. Cunoaștem „elemente de conținut” cuprinse în acest curriculum ambițios. De exemplu, Prodikos folosea tratatul lui Protagoras Orthoepia (Orqoevpeia = „Despre corectitudinea exprimării”), adăugând elemente de etimologie, sinonimie și precizia limbajului. Hippias preda cu atenție teme privind sunetele, cantitatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
s-a consolidat la Tarent, unde a perpetuat învățătura maestrului și a continuat cercetările. Ca și în trecut, școala se baza pe un core curriculum alcătuit din patru discipline (mathemata): geometria, armonia (știința muzicală, în special teoria intervalelor), aritmetica și astronomia. Acest curriculum va fi preluat și de Akademia lui Platon și va deveni peste veacuri quadrivium - adică al doilea nivel al curriculumului educațional din școlile creștine. O importanță aparte trebuie acordată idealului educațional pitagoreic. Este vorba de vestita metempsihoză (metemyucosi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
autorilor clasici; E. discipline muzicale (Musae): - matematica - disciplină fundamentală propedeutică pentru trezirea spiritului; - aritmetica - știința numerelor; - logistica (logistikh) - practica exercițiilor de calcul; - geometria; - jocurile matematice ale egiptenilor. III. Paideia (propriu-zisă): F. quadriviumul pitagoreic (stadiul avansat al disciplinelor muzicale): - aritmetica; - geometria; - astronomia; - acustica; G. filosofia. Dar, astfel înșiruite, aceste discipline nu spun mai nimic despre fabuloasa perspectivă pe care Platon o avea în legătură cu studiul lor. O redăm, pe scurt, în continuare. 4.4. Fundamentarea absolută a curriculumului ca paideiatc "4.4. Fundamentarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
șapte arte liberale” se pare că au definitivat-o Dionisios Thrax și Varro pe la jumătatea secolului I al erei creștine 7. Ea cuprindea trivium, „cele trei arte literare” (gramatica, retorica și dialectica) și quadrivium, „cele patru discipline matematice” (geometria, aritmetica, astronomia și teoria muzicală). Vom regăsi această programă sistematică în învățământul carolingian, dar spoliată de liberalismul elenistic și inhibată de misticism creștin. „Cele șapte arte liberale” carolingiene nu mai erau deloc „liberale”, ci mai degrabă „dogmatice” - cum se va vedea într-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
marele philosophos a murit, Metapontul și Crotona i-au adus onoruri divine, rezervate până atunci doar eroilor fundamentali și salvatorilor de cetăți. Apoi, eroizarea prin cultură a devenit privilegiul tuturor marilor personalități: filosofii, de la pitagoreici până la Platon, savanții medicinei și astronomiei, fondatorii de secte ș.a. Dar orice gânditor, artist, literat sau discipol al Muzelor putea aspira la titlul de mousikos anér (mousikò" a)nhvr = „om al muzelor”), care echivala cu eroizarea și creșterea personalității sale în postumitate. De aceea trebuie să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
discipol al Muzelor putea aspira la titlul de mousikos anér (mousikò" a)nhvr = „om al muzelor”), care echivala cu eroizarea și creșterea personalității sale în postumitate. De aceea trebuie să înțelegem că și disciplinele cuprinse în quadrivium - geometria, aritmetica, muzica, astronomia - se supuneau idealului umanist și erau animate de primatul moralității. Educația elenistică superioară nu forma specialiști dezumanizați, savanți nebuni. Educația elenistică a îmbinat „știința cu conștiința”, nu le-a separat. Această separație a început abia în Renaștere și s-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
școala retorului, i-ar fi permis oricărui discipul excepțional să continue enkyklios paideia, adică să studieze uriașa cultură filosofică a elinilor - de la primii sophoi până la Stagirit - și/sau să aprofundeze cele patru discipline matematice ale elinilor (aritmetica, geometria, muzica și astronomia). În secolul al V-lea, Imperiul Roman de Apus s-a prăbușit. Ce s-a întâmplat cu învățământul public rămas printre ruine? Barbarii au detronat ultimul împărat apusean, au devastat Germania, Galia, Spania și Italia și au construit regate în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
involuție. Cărturarii din secolul al V-lea își alimentau erudiția aproape exclusiv din domeniul literelor. Paideia a fost sărăcită de elementul ei principal - filosofia - și de ceea ce „închidea cercul” presupus de enkyklios paideia, adică științele. Artele liberale - aritmetica, muzica, geometria, astronomia - au fost aproape total abandonate. Cunoștințele lui Casiodor în aceste domenii erau vagi și imprecise. Un alt erudit al vremii, Ennodius din Pavia, lega în chip straniu matematica de retorică. Când aceștia doi vorbesc despre „filosofie”, se referă la fizică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sosit la școală tânărul Albinus Flaccus, cunoscut mai apoi ca Alcuin. A beneficiat de reforma curriculară săvârșită de Aelbert la York în urma numeroaselor consultări cu Venerabilul Beda. A studiat și s-a evidențiat în disciplinele noului curriculum, care cuprindea matematica, astronomia, gramatica, retorica, muzica, dialectica și „științele antice”. Într-un poem consacrat episcopilor din York, Alcuin a prezentat nu numai acest program școlar, ci și modelul curricular al instituției. Aceasta se întâmpla în anii 781-782, când încerca să furnizeze cărturarilor carolingieni
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bazat pe cele șapte arte liberale la școala palatină. A predat el însuși aproape toate disciplinele curriculare, străduindu-se în același timp să formeze discipoli și magiștri capabili să preia catedrele respective. Pentru aceasta a scris manuale speciale de matematică, astronomie, gramatică, retorică, muzică și dialectică. 8.4. Curriculumul alcuiniantc "8.4. Curriculumul alcuinian" Curriculumul alcuinian imita, desigur, enkyklios paideia sub raport structural. Păstra chiar o anumită coerență a acestuia. Dar introducea și modificări profunde. Noul curriculum nu mai avea ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu sensul de „metode practice” folositoare preotului și credinciosului creștin. Matematica și geometria erau studiate pentru calculul calendarului și evitarea erorilor calendaristice care ar fi putut duce la încurcarea zilelor de „sărbătoare” cu zilele de „post” sau zilele „de lucru”. Astronomia nu mai avea nimic din aspirațiile cosmice ale pitagoreicilor, fiind redusă la comput, care era un fel de instrument de testare a calculelor calendaristice. În fine, muzica nu mai avea nici o legătură cu studiile armonice, fiind învățată exclusiv pentru compunerea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în acest sens, despre o „renaștere carolingiană”, cu referire la o anumită „înflorire culturală” din epoca respectivă. Dar „înflorirea culturală” s-a rezumat la studiile de limbă și gramatică latină, la literatură retorică și filosofie a controversei (dialectică). Artes reales - astronomia, matematica, geometria - n-au beneficiat de avântul cultural carolingian. 8.5. Răspândirea curriculumului bazat pe septem artes liberalestc "8.5. Răspândirea curriculumului bazat pe septem artes liberales" În anul 780, Carol cel Mare și-a anunțat programul de dezvoltare a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ecleziastice medievale era impus arbitrar de necesitățile formării preoților și monahilor. Cele „șapte arte liberale” nu erau însușite datorită valorii intrinsece a acestor discipline, ci pentru a sluji misiunii de educare religioasă a credincioșilor de către preoți. De exemplu, matematica și astronomia erau incluse în curriculumul școlii ecleziastice sau episcopale pentru a-l ajuta pe preot să calculeze exact calendarul, pentru a determina corect sărbătorile și zilele de post creștine. Teoreticienii moderni ai curriculumului propun „modele” și „scheme” ce pot fi circumscrise
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și filologia, care servesc ca discipline de legătură. Zona II cuprinde patru arii: (3) hylenergetica; (4) științele biologice; (5) științele psihologice; (6) științele sociale. Hylenergetica (de la gr. hylé - „materie” - și energheia - „energie”) acoperă studiile dedicate materiei și energiei: chimia, fizica, astronomia, geologia și mineralogia. În rândul științelor biologice sunt incluse: botanica, zoologia, morfologia, citologia, genetica și fiziologia, reunificare însă după principiul evoluției vieții. În rândul științelor sociale sunt incluse: sociologia, ecologia și demografia. Ariile zonei II sunt conectate prin următoarele discipline
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ulise cu Calipso nu sunt simple relații erotice, ci „țesătură”, tramă paideutică a destinului. Ulise contemplă cerul, unde se țese soarta. Studiază Pleiadele, Hiadele, Orion și devine, astfel, el însuși savant care se ocupă de apotelesmatică - numele dat, pe atunci, astronomiei. Dar, într-o zi, studiul acesta pansofic se încheie. Ulise trebuie să plece acasă pentru a-și împlini destinul citit în stele. Este la schola virilitas, dar îl așteaptă schola senii și schola mortis. Calipso ar fi vrut să schimbe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se includ versuri, schițe, maxime și aforisme (din Seneca, Michelangelo, Shakespeare, Byron, Ernest Renan, Eminescu), glume, șarade. La cronica dramatică se prezintă spectacolul Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu, iar cronica științifică propune articole de mediatizare a unor cunoștințe de astronomie, fizică ș.a. Petru Comarnescu, secretar al Societății, își inaugurează aici activitatea de critic, semnând cronica muzicală și pe cea artistică. Scriind despre expozițiile „Tinerimea artistică” și „Arta română”, el semnalează „o seamă de talente menite să facă școală publicului încă
RAMURI FRAGEDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289127_a_290456]
-
revista prezintă fapte senzaționale (uneori într-un supliment gratuit), curiozități „din lumea largă”, reportaje din țară și străinătate (Japonia, Statele Unite ale Americii, Rusia, Spania, Germania, China, Danemarca, Suedia), informații despre viața vedetelor, spionaj, crimă, știri din sport (aviație), medicină și astronomie. La „Cronica sportivă” T. Arghezi scrie un comentariu intitulat Aruncarea cu ghiuleaua, iar D.I. Suchianu, Despre înot. Adrian Costea este autorul unui roman inspirat din viața aviatorilor (Camaradul invizibil). Programul periodicului se schimbă brusc începând cu 1944: din octombrie, pe
REALITATEA ILUSTRATA (SAU LUCRURILE ASA CUM LE VEDEM CU OCHII). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]
-
Orăștie. O. își începe învățătura la școlile săsești din Sibiu și Orăștie, pentru a-și continua studiile, între 1505 și 1512, la școala capitulară din Oradea, modelată după profilul umanist apusean, incluzând, în două cicluri, gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia și muzica. Din 1510 va fi paj la Curtea din Buda regelui Vladislav II, până la moartea acestuia, în 1516. Urmează un deceniu dedicat studiului și vieții ecleziastice: secretar episcopal și canonic de Pécs (1518), arhidiacon de Komáron (1522) și canonic-lector
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
de testare mai puțin riguroasă în locul uneia mai riguroase. (În treacăt fie spus, nu este adevărat că științele fizice se bazează în exclusivitate pe experimentele formale și de aceea ar avea în mod automat o presupusă superioritate față de științele sociale. Astronomia și geologia, de exemplu, trebuie de obicei să se bazeze pe lume și mai puțin pe selectarea de valori pentru variabila independentă efectuată de cercetător și, în consecință, se bazează mai mult pe cvasi-experimente și pe comparațiile potrivite.) Voi aborda
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]