867 matches
-
acestei perspective este schimbare = creștere. Cu alte cuvinte, societățile se dezvoltă, ajung la o perioadă de maximă înflorire și apoi intră în declin asemenea organismelor cu care sunt comparate. Viața înseamnă armonie perfectă. De aici derivă în mare parte logica asumpțiilor vezi pentru comentarii și taxonomii asemănătoare Smith (1973:26-9) sau Sztompka (1993:100-12) la care subscriu într-o măsură mai mare sau mai mică evoluționiștii: a) Organicism societatea este un organism ale cărui părți se află în relație și care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pot fi sărite sau omise datorită învățării din experiențele altor societăți, adică prin aculturație (argument difuzionist); faptul că schimbarea poate fi determinată de factori exogeni ș.a. Lăsând momentan criticile la o parte și urmărind dezvoltările teoretice ulterioare vom constata că asumpțiile evoluționiste se regăsesc sub formă modificată sau îmbunătățită în toate celelalte perspective sistemice (teoriile de tip funcționalist, teoriile modernizării, teoriile conflictului, teoriile ciclice). Așa cum arată și Sztompka (1993), analiza modernă a schimbării sociale a fost și este încă puternic influențată
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prin care se menține, pentru a avea, ipso facto, o teorie a schimbării și a proceselor care dezechilibrează sistemul (vezi Smith, 1973:139-42). Astfel, societatea este imaginată / concepută ca un sistem atât pe nivelul macro cât și pe cel microsocial. Asumpția care stă în spatele ideii de structură sau sistem este cea a unui set de elemente sau caracteristici fundamentale sau de bază care sunt interdependente, compatibile și care se ajustează una la alta. Procesul analitic care stă în spatele determinării structurilor este
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
istoriei, ea înseamnă dezvoltare: "termenul modernizare o rudă conceptuală mult mai comprehensivă a termenului "dezvoltare economică" se referă la faptul că schimbările tehnologice, economice și ecologice se ramifică în întreg sistemul social și cultural" (Smelser, 1966:111). O serie de asumpții vezi Sztompka (1993:129-32) și Smith (1973:60-75), Appelbaum (1970:36-54) unesc teoriile de acest tip: a) schimbările sunt uniliniare, în sensul că toate societățile mai puțin dezvoltate vor parcurge aceleași etape sau transformări ca și cele dezvoltate; b) schimbarea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru conflictualiști sistemul social este în mod inerent instabil și subsistemele sale se află în dezechilibru. Foarte simplu spus, conflictualiștii identifică sursa schimbării în opozițiile existente între elementele sistemelor sociale. Conflictul în această perspectivă este sursa progresului. Dahrendorf (1958) contrapune asumpțiile esențiale funcționaliste și cele conflictualiste ale schimbării în felul următor (Tabel 2): Tabel 2: Asumpții funcționaliste versus asumpții conflictualiste asupra schimbării Asumpții funcționaliste Asumpții conflictualiste 1. Orice societate e concepută ca o configurație de elemente persistentă în timp. 1. Orice
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dezechilibru. Foarte simplu spus, conflictualiștii identifică sursa schimbării în opozițiile existente între elementele sistemelor sociale. Conflictul în această perspectivă este sursa progresului. Dahrendorf (1958) contrapune asumpțiile esențiale funcționaliste și cele conflictualiste ale schimbării în felul următor (Tabel 2): Tabel 2: Asumpții funcționaliste versus asumpții conflictualiste asupra schimbării Asumpții funcționaliste Asumpții conflictualiste 1. Orice societate e concepută ca o configurație de elemente persistentă în timp. 1. Orice societate este supusă în fiecare moment schimbării; schimbarea e omniprezentă. 2. Orice societate este o
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
spus, conflictualiștii identifică sursa schimbării în opozițiile existente între elementele sistemelor sociale. Conflictul în această perspectivă este sursa progresului. Dahrendorf (1958) contrapune asumpțiile esențiale funcționaliste și cele conflictualiste ale schimbării în felul următor (Tabel 2): Tabel 2: Asumpții funcționaliste versus asumpții conflictualiste asupra schimbării Asumpții funcționaliste Asumpții conflictualiste 1. Orice societate e concepută ca o configurație de elemente persistentă în timp. 1. Orice societate este supusă în fiecare moment schimbării; schimbarea e omniprezentă. 2. Orice societate este o configurație de elemente
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
schimbării în opozițiile existente între elementele sistemelor sociale. Conflictul în această perspectivă este sursa progresului. Dahrendorf (1958) contrapune asumpțiile esențiale funcționaliste și cele conflictualiste ale schimbării în felul următor (Tabel 2): Tabel 2: Asumpții funcționaliste versus asumpții conflictualiste asupra schimbării Asumpții funcționaliste Asumpții conflictualiste 1. Orice societate e concepută ca o configurație de elemente persistentă în timp. 1. Orice societate este supusă în fiecare moment schimbării; schimbarea e omniprezentă. 2. Orice societate este o configurație de elemente bine integrate. 2. Orice
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
opozițiile existente între elementele sistemelor sociale. Conflictul în această perspectivă este sursa progresului. Dahrendorf (1958) contrapune asumpțiile esențiale funcționaliste și cele conflictualiste ale schimbării în felul următor (Tabel 2): Tabel 2: Asumpții funcționaliste versus asumpții conflictualiste asupra schimbării Asumpții funcționaliste Asumpții conflictualiste 1. Orice societate e concepută ca o configurație de elemente persistentă în timp. 1. Orice societate este supusă în fiecare moment schimbării; schimbarea e omniprezentă. 2. Orice societate este o configurație de elemente bine integrate. 2. Orice societate experiențează
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
panta rei. Adică ea există doar atâta vreme cât există procese în cadrul ei (vezi și Sztompka, 1993:9). Consecința metodologică este că studiul sincronic al stărilor este inutil. Unitatea de analiză devine la Sztompka evenimentul, adică o stare momentană a câmpurilor sociale. Asumpțiile care stau la baza modelului "agențial" al schimbării sunt sintetizate de Sztompka (1993) în felul următor: a) societatea este un proces și se află în continuă schimbare; b) schimbarea este în general de natură endogenă și ia forma auto-transformărilor; c
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu elementele de tip structural, de genul celor abordate mai sus. Atât simțul comun, cât și specialiștii plasează sursele atitudinilor pesimiste sau optimiste fie la nivel individual, fie la nivel structural. În cele ce urmează o să le interogăm pe ambele. Asumpția principală este că atitudinile oamenilor variază pe continuumul optimism-pesimism împreună cu: creșterea sau descreșterea resurselor individuale precum vârsta, educația, ocupația, mediul de rezidență în concordanță cu teoria statusului despre pesimism / optimism, care spune că optimismul crește odată cu statusul social (vezi Dow
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sensibili la schimbările economice. De vreme ce testele pe care le-am efectuat sugerează asocieri între evoluția numai a unor tipuri de optimism / pesimism, schimbările factorilor economici și contextele de schimbare politică generate de alegeri, putem spune că cea de-a doua asumpție este parțial confirmată. O privire generală asupra acestui mic studiu de caz referitor la evoluția optimismului și a pesimismului în România postcomunistă ne dezvăluie că atitudinile pesimiste prevalează pentru cei mai mulți. Doar în câteva ocazii unele tipuri de atitudini optimiste le-
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
este identitatea moștenită, esențială și perenă sau este în permanență construită și reconstruită social, fluidă și imaginată? Discuția teoretică ce urmează are ca prim pas o reconsiderare a concepțiilor asupra identității prinse în această dezbatere. Vom încerca să evidențiem principalele asumpții și criticile lor; vom căuta punctele lor comune și vom sublinia ideea existenței unei continuități teoretice temporale, istorice, diferențiată în fapt de accentele interpretative. Vom încerca totodată să răspundem, pe lângă întrebările anunțate mai sus, și la întrebări de genul: Cum
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
totodată să răspundem, pe lângă întrebările anunțate mai sus, și la întrebări de genul: Cum se constituie și care sunt13 elementele componente ale identității socioculturale. Păstrăm binomul esențialism-constructivism ca punct de plecare sau ca și categorie fundamentală necesară în demersul relevării asumpțiilor de ordin ontologic și epistemologic ale teoriilor. Vom încerca însă să arătăm totodată că aceste teorii sunt departe de a putea fi așezate într-o simplă dihotomie. Deși prezente, sau chiar foarte prezente, căile de mijloc sunt sau par a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de dezvoltare, asemenea tipurilor de conștiință individuale, și cu toate acestea într-un mod diferit" (Durkheim, 1964:80). Susținând ideea unor realități independente de și aflate în afara indivizilor, Durkheim răspunde la întrebarea ce este conștiința colectivă printr-o serie de asumpții de natură esențialistă: conștiința colectivă există ca suprastructură posesoare de simțire și "rațiune", ce își are propria viață și își impune cadrele asupra generațiilor, deci ca instanță socializantă și moralizatoare. Din punct de vedere genealogic, conștiința colectivă are atât o
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în același timp subiect și obiect; există în afara conștiinței individuale, dar are "realitate" numai în măsura în care indivizii participă la ea. Cu toate că suntem obișnuiți să ne gândim la Durkheim ca la un esențialist, iată că putem identifica în teoria conștiinței colective și asumpții care țin de ceea ce poate fi numit un constructivism moderat 19. Aceasta nu înseamnă însă că Durkheim se contrazice, realitatea conștiinței colective ca suprastructură nefiind în opoziție cu felul în care se constituie. Cooley, utilizând conceptul de "grup primar" grup
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
contextul și chestiunea aflată în dezbatere. Întâlnim esențialisme "dure", care pretind că orice sau totul posedă esențe, și esențialisme "moderate", care acceptă că, în vreme ce anumite lucruri au esențe altele nu au. Ceea ce le unește însă pe toate este convergența asupra asumpției că "obiectele" există per se, că posedă anumite proprietăți esențiale care le fac să fie mai degrabă de un anumit fel decât de oricare altul. Tradusă în termeni de asumpții asupra identității, regăsim această idee vezi de exemplu Brubaker și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
au. Ceea ce le unește însă pe toate este convergența asupra asumpției că "obiectele" există per se, că posedă anumite proprietăți esențiale care le fac să fie mai degrabă de un anumit fel decât de oricare altul. Tradusă în termeni de asumpții asupra identității, regăsim această idee vezi de exemplu Brubaker și Cooper (2000:10) sau Cerulo (1997:386-87) într-una din formele următoare: a) Identitatea "colectivă" este ceva natural, esențial, real, permanent ce se regăsește în toți oamenii. b) Identitatea preexistă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în toți membrii unei entități sociale; ca idee consecventă sau subînțeleasă acesteia este ideea de caracter diacronic. Identificăm apoi ideea genezei biologice și culturale și ideea importanței legăturilor de tip afectiv sau emoțional. Fără îndoială, toate aceste elemente se suprapun asumpțiilor esențialiste asupra identității așa cum le-am indicat la începutul prezentării despre acest curent -, dar concepțiile sunt departe de a fi atât de "naive" sau "vulgare" pe cât cred unii. În ansamblu 30 ele nu reprezintă un esențialism "dur" opus constructivismului, ci
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în primul rând de "o legătură psihologică ce unește și diferențiază oamenii", de sentimentul înrudirii ancestrale (Connor, 1994:197). 3.4. Perspectiva constructivistă Concepțiile constructiviste, dominante în prezent, apar ca reacție la teoriile precedente care-și derivă explicațiile pornind de la asumpția existenței unor stări finale și la limitările impuse astfel actorilor sociali. Accentul este mutat de pe suprastructură (esențe) pe actorul social și pe abilitățile sau potențele lui acționale. Răspunsul la întrebarea "cine suntem?" nu trebuie să fie neapărat o calitate sau
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
58). Evident, așa cum nu avem un singur esențialism, nu avem nici un singur constructivism. Din contră, aria teoriilor ce pot fi cuprinse sub acest termen este cel puțin la fel de largă și de variată. Totuși, ceea ce le unește în ultimă instanță sunt asumpțiile de bază asupra realității sociale, care este concepută ca fiind construită, în schimbare și chiar multiplă, "lucrurile" neexistând în sine, ci doar în calitate de categorii sau constructe generate subiectiv, ca reprezentări ale noastre. Transpusă în termeni de asumpții asupra identității, această
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ultimă instanță sunt asumpțiile de bază asupra realității sociale, care este concepută ca fiind construită, în schimbare și chiar multiplă, "lucrurile" neexistând în sine, ci doar în calitate de categorii sau constructe generate subiectiv, ca reprezentări ale noastre. Transpusă în termeni de asumpții asupra identității, această idee poate, lua oricare din formele următoare: a) Identitatea este o construcție socială. b) Identitatea are caracter instrumental. c) Identitatea este o reprezentare contextuală, fără substanță, deci multiplă și fluidă. Vom exemplifica această poziție cu teorii ale
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
inconștientului ajung în conștiință deghizate, distorsionate (vise, acte ratate ș.a.), prin personanță "anume conținuturi inconștiente apar în conștiință scăzute ca ecou, dar nedeghizate" (Blaga, 1969:32). Orizonturile inconștientului și conținuturile sale se "materializează" astfel în creația spirituală și conținuturile ei. Asumpția unui inconștient cosmotic ca entitate cu viață proprie permite nu doar analiza asemănărilor și deosebirilor dintre culturi, dar și a schimbării și durabilității lor. Dacă la nivelul conștiinței posedăm o viziune spațială și una temporală, acestea trebuie să existe, prin
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
faptul că, prin modul în care e enunțată aria de referință (sociocultural), se postulează implicit faptul că ne interesează fenomenele studiate ce se petrec în interiorul unei societăți (evident, societatea românească în cazul nostru). 5.2.1. Definire operațională și dimensiuni Asumpția de ordin ontologic asupra realității sociale, pe care este construit în continuare modelul identității socioculturale, are în vedere existența a trei posibile planuri inter-relate16: un plan (N1) al latențelor difuze (vezi Bădescu, 2002; 2005), un plan (N3) al actualizărilor 17
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
bază de chestionar, fie prin interviuri. 6.1. Aspecte metodologice generale 6.1.1. Calitativ și cantitativ Este recunoscută tendința din științele sociale de a opune calitativul și cantitativul pe baza unor argumente de tip ontologic și epistemologic. Cantitativiștii formulează asumpții concordante cu o filosofie realistă (pozitivistă), în vreme ce calitativiștii formulează asumpții convergente cu o filosofie relativistă (fenomenologică). De ambele părți există atât susținători vehemenți, care resping în totalitate pozițiile adverse, cât și teoreticieni sau pragmatiști care caută complementarități sau căi de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]