866 matches
-
Pentru noi nu este o țintă să reducem cumva din competențele constituționale ale președintelui. Aceasta este foarte clar! Pentru noi problema este să revenim la acest pluralism în elaborarea, conceperea, dacă vrem, aprobarea și executarea politicii externe. Eu plec de la asumpția că la nivelul țării sunt oameni maturi și fiecare înțelegem argumentarea celuilalt. Până la această oră, nu a fost disfuncțională relația, atunci când a fost vorba de tratarea unor dosare concrete. Dacă va fi, vom vedea, dar plec de la asumpția că oamenii
Relaţia Băsescu-Marga, un butoi cu pulbere, după gestul de la Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/44799_a_46124]
-
plec de la asumpția că la nivelul țării sunt oameni maturi și fiecare înțelegem argumentarea celuilalt. Până la această oră, nu a fost disfuncțională relația, atunci când a fost vorba de tratarea unor dosare concrete. Dacă va fi, vom vedea, dar plec de la asumpția că oamenii sunt maturi", a declarat Andrei Marga. Ministrul de Externe a subliniat că el a propus ca politica externă să aibă ca origine consensul forțelor politice. Așa cum este stabilit programul la această oră, vom pleca sâmbătă dimineață, cu o
Relaţia Băsescu-Marga, un butoi cu pulbere, după gestul de la Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/44799_a_46124]
-
ce-l privește, se confesează el, citește Lycidas al lui Milton și The Waste Land al lui Eliot la fel. (Lucru nu tocmai neobișnuit: lectura ritualică a Bibliei, percepută ca întreg în ciuda numărului mare de contributori, presupune tocmai o asemenea asumpție). Dificultatea fundamentală (pe care Stanley Fish o construiește ca pe o verificare a teoriilor sale) rezidă în două întrebări: „How, in short, does one explain these two «facts» of reading: (1) the same reader will perform differently when reading two
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
variate de transgresări, infiltrări și amestecuri între cele mai diverse "straturi" ale realității și ale memoriei culturale, sau - cum ar spune epistemologii - între diversele "modele" de realitate. Încălcările de granițe se produc nu neapărat în sensul unei transcenderi a realității (asumpțiile metafizice par mai curând absente), ci în acela al concilierii cât mai multor "figuri posibile ale realului". Titlul poemului este și el edificator în această privință; Matei Călinescu, analizându-i semnificația, observa că toate amintirile, "inclusiv cele false (...) sunt parcă
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
dacă ne-am spune", "să ne închipuim că" etc., pot fi descoperite pretutindeni în versurile poetului). Se poate vorbi deci despre o permanentă problematizare a dihotomiei implicite dintre "realitate" și "ficționalitate", care deși nu pare a exclude cu totul unele asumpții metafizice, sugerează totuși că Logosul celebrat de moderniști nu poate supraviețui decât sfărmat și risipit în diferențe. Esențial rămâne aici jocul aparențelor derizorii, spectacolul carnavalesc al măștilor comic-serioase, susținut, în planul texturii, de un limbaj căzut în profan și, tocmai
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
ar putea dori oamenii dacă ar avea informații complete... Trebuie, așadar, să luăm în considerare preferințele lor actuale pentru a defini interesele” (xe "Mansbridge"Mansbridge, 1983, apud xe "Bartels"Bartels, 1996, p. 3). Pe scurt, adoptarea poziției subiective pornește de la asumpția liberală potrivit căreia fiecare individ își poate judeca cel mai bine propriile interese (xe "Bartels"Bartels, 1996, p. 3). Al doilea punct de vedere este cel marxist. Adepții acestuia pornesc de la asumpția că „interesele sunt «obiective» și pot fi determinate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
3). Pe scurt, adoptarea poziției subiective pornește de la asumpția liberală potrivit căreia fiecare individ își poate judeca cel mai bine propriile interese (xe "Bartels"Bartels, 1996, p. 3). Al doilea punct de vedere este cel marxist. Adepții acestuia pornesc de la asumpția că „interesele sunt «obiective» și pot fi determinate independent de preferințele subiective individuale” (xe "Mansbridge"Mansbridge, 1983, apud xe "Bartels"Bartels, 1996, p. 4). Însă criticii acestei poziții susțin că ea se bazează pe substituirea alegerilor cercetătorului cu cele ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
Sapiro"Sapiro, xe "Phillips"Phillips, xe "Young"Young și xe "Okin"Okin reiese că există interese comune ale femeilor care decurg mai ales din rolurile de gen, însă suroritatea nu este tocmai globală. Cât de departe este pentru unele feministe asumpția unei surorități globale ne spun criticile feministelor de culoare, dar și analizele feministelor poststructuraliste. Înainte de a prezenta aceste puncte de vedere, este necesar să discut pe larg tensiunile dintre feminism și multiculturalism, deoarece ele scot în evidență existența unui alt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
celor tinere 1, la masa negocierilor drepturilor de grup este esențială dacă se dorește protejarea intereselor lor (xe "Okin"Okin, 1998, p. 684). Abordările lui Will xe "Kymlicka"Kymlicka și Susan Moller xe "Okin"Okin se intersectează deoarece ambele contestă asumpția potrivit căreia există un cetățean universal. xe "Okin"Okin a arătat că teoriile liberale nu acordă mare atenție sexului persoanei care se află în spatele „vălului de ignoranță” atunci când se pune problema alegerii instituțiilor (vezi criticile formulate de xe "Okin"Okin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
există și maternitatea ca practică. Atenția acordată și activităților desfășurate de femei necesită dezvoltarea și a altor categorii pentru analiza vieții politice. Cele două teoreticiene remarcă și faptul că analiza pe care o face Virginia xe "Sapiro"Sapiro menține intactă asumpția potrivit căreia femeile vor să fie ca bărbații, „în loc să ia în considerare șică multe dintre nevoile și dorințele femeilor nu sunt aceleașicu nevoile și dorințele bărbaților”. Autoarele menționeazăcă din această categorie a nevoilor diferite fac parte libertatea reproducerii și accesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
de rânduială! Așadar, resursele naturale, fie ele și bogate, nu sunt suficiente. (Voi reveni ulterior la această idee: una dintre cele mai importante caracteristici ale aranjamentelor instituționale din societatea românească - nu doar a celor tradiționale - era aceea că aveau ca asumpție bogăția resurselor.) Nu e suficient nici măcar ca fiecare să muncească mult: oricât ar lucra pescarii, nu au cum să beneficieze de munca lor, fiindcă mai lipsește ceva, care nu depinde în mod direct de ei - drumurile. Drumurile sunt, evident, un
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
multe dintre instituțiile care au existat - ba chiar au persistat o lungă perioadă de timp, inclusiv în condiții exterioare de natură radical diferită - în societatea românească. Voi da aici un exemplu. L-am ales tocmai pentru a indica faptul că asumpții de genul celor menționate mai devreme caracterizează aranjamente instituționale de natură foarte diferită. Mă refer la cele care au definit întreprinderile socialiste, precum și continuatoarele acestora - întreprinderile de stat, așa cum au funcționat ele în întreaga perioadă de tranziție postsocialistă. Într-un
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
numărul de păstori să crească, însă să presupunem pentru moment că numărul de păstori este fix. În aceste condiții, cum va stabili fiecare păstor câte animale să includă în turma ce va fi hrănită pe respectiva pășune? Pornind de la o asumpție caracteristică pentru economia neoclasică, anume cea a comportamentului rațional, maximizator de utilitate, Hardin afirmă că raționamentul fiecărui păstor va fi de tipul următor: adăugarea a încă unui animal în turmă (sau menținerea tuturor animalelor în ciuda supraexploatării) îi aduce păstorului un
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
matricea plăților astfel încât defectarea să fie penalizată printr-o amendă de 2 unități , caz în care echilibrul Nash ar deveni profilul cooperării mutuale, care este Pareto optim. Dar pentru ca acest argument să funcționeze, este necesar să facem o serie de asumpții: (1) statul e capabil să identifice cu acuratețe care este numărul optim de oi ce pot utiliza pășunea fără să o supraexploateze, (2) statul va aloca fondurile necesare pentru monitorizarea acțiunilor păstorilor, (3) statul e capabil să monitorizeze perfect acțiunile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
utiliza pășunea fără să o supraexploateze, (2) statul va aloca fondurile necesare pentru monitorizarea acțiunilor păstorilor, (3) statul e capabil să monitorizeze perfect acțiunile păstorilor, (4) statul e capabil să sancționeze perfect defectările și nu va sancționa niciodată acțiunile cooperative, asumpții ce nu par a fi consistente cu dovezile empirice ce arată că mecanismele centrale de guvernare fac adeseori erori în administrarea bunurilor. Să presupunem, urmând-o pe Ostrom (1990, pp. 10-12), că doar una din asumpțiile de mai sus este
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
sancționa niciodată acțiunile cooperative, asumpții ce nu par a fi consistente cu dovezile empirice ce arată că mecanismele centrale de guvernare fac adeseori erori în administrarea bunurilor. Să presupunem, urmând-o pe Ostrom (1990, pp. 10-12), că doar una din asumpțiile de mai sus este falsă, spre exemplu, (4). Astfel, statul nu va identifica în mod corect cooperarea și defectarea jucătorilor în fiecare instanță. Pentru a operaționaliza această asumpție, să atașăm o probabilitate de 70% ca statul să pedepsească defectarea sau
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
presupunem, urmând-o pe Ostrom (1990, pp. 10-12), că doar una din asumpțiile de mai sus este falsă, spre exemplu, (4). Astfel, statul nu va identifica în mod corect cooperarea și defectarea jucătorilor în fiecare instanță. Pentru a operaționaliza această asumpție, să atașăm o probabilitate de 70% ca statul să pedepsească defectarea sau să nu pedepsească cooperarea și una de 30% ca acesta să nu pedepsească defectarea sau să pedepsească cooperarea. În termeni mai clari, există o probabilitate de 70% ca
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
30% ca acesta să le evalueze greșit. Considerând că statul sancționează cu 2 unități acțiunea pe care o percepe ca fiind o defectare , în contextul atribuirii probabilităților de mai sus, rezultă jocul din figura 1.3 . În condițiile admiterii unor asumpții empiric plauzibile, conform cărora autoritățile centrale pot greși, putem concluziona așadar că jocul poate fi în anumite condiții redus la unul clasic de dilema prizonierului, în care, după cum am arătat în secțiunea precedentă, ambii jucători vor opta pentru defectare și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
distribuie Anei o sumă de bani, care poate lua orice valoare între 0 și 100 de lei. Ambii își vor păstra veniturile doar dacă Ana va fi mulțumită de valoarea sumei primite. Predicția teoriei non cooperative a jocurilor, bazată pe asumpția raționalității perfecte, va fi următoarea: Andrei îi va oferi Anei suma minimă , iar Ana va fi mulțumită cu aceasta dat fiind faptul că valoarea sa depășește oricum suma deținută în momentul începerii jocului. Rezultatele experimentale (vezi, spre exemplu, Binmore et
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
leu și Andrei 3 lei. În acest caz, Andrei decide dacă jocul continuă, fiind implementată aceeași procedură. Jocul continuă (în cazul în care nimeni nu decide să îl oprească) până în tura n, ambii jucători având această informație . Predicția bazată pe asumpția raționalității perfecte și realizată prin inducție inversă este că Ana va decide să încheie jocul în prima tură, obținând astfel doar 2 lei, în condițiile în care ar fi putut obține o sumă mai mare dacă jocul ar fi fost
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și la camioanele cu echipamente ale circului, dar agenții nu găsiră nimic nici aici. Sachs se încruntă. Oare se înșelaseră? Dar cum era posibil? se întrebă ea. Indiciile erau atât de clare. Sigur, era în firea lui Rhyme să facă asumpții pripite despre dovezi și, uneori, să greșească. Dar în cazul Magicianului, totul părea să se lege și să indice Cirque Fantastique drept ținta sa. Oare Rhyme aflase că nu găsiseră nicio bombă? se întrebă ea. Se ridică cu mișcări nesigure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
implică faptul că discursul este o parte constitutivă societății și chiar un proces social ce depinde de alți factori din societate. Pornind de la delimitarea perspectivelor asupra discursului, lucrarea se va plasa îndeosebi în interiorul analizei discursului, cel puțin în ceea ce privește termenii și asumpțiile metodologice de bază, însă nu sunt excluse achiziții din celelalte științe, în măsura în care acestea sunt necesare. Astfel, în analiza unor exemple nu se va putea renunța la instrumentarul retoric, care rămâne valabil pe acest palier. Folosirea unor concepte pragmatice, precum performanță
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
Piața muncii 7. Deficit bugetar 8. Activități bănci 9. Altele. Care? A12. Atitudinea față de Uniunea Europeană (se codează doar știrile cu "Încadrare UE" dacă A9 = 2) 1. Pozitivă 2. Negativă 3. Neutră A13. Situația economică internă. Știrea oferă sau sugerează așteptări, asumpții sau predicții în legătură cu situația economică a oamenilor în general în perioada următoare (12 luni)? (numai pentru știrile economice naționale, dacă A8 = 2 și A9 = 1) 1. Da 2. Nu A131. Dacă da, este vorba de o așteptare/asumpție/predicție 1
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sugerează așteptări, asumpții sau predicții în legătură cu situația economică a oamenilor în general în perioada următoare (12 luni)? (numai pentru știrile economice naționale, dacă A8 = 2 și A9 = 1) 1. Da 2. Nu A131. Dacă da, este vorba de o așteptare/asumpție/predicție 1. Negativă 2. Mai degrabă negativă 3. Neutră 4. Mai degrabă pozitivă 5. Pozitivă A14. Situația economică în UE. Știrea oferă sau sugerează așteptări, asumpții sau predicții în legătură cu situația economică a Uniunii Europene în perioada următoare (12 luni)? (numai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
A9 = 1) 1. Da 2. Nu A131. Dacă da, este vorba de o așteptare/asumpție/predicție 1. Negativă 2. Mai degrabă negativă 3. Neutră 4. Mai degrabă pozitivă 5. Pozitivă A14. Situația economică în UE. Știrea oferă sau sugerează așteptări, asumpții sau predicții în legătură cu situația economică a Uniunii Europene în perioada următoare (12 luni)? (numai pentru știrile economice UE dacă A8 = 2 și A9 = 2) 1. Da 2. Nu A141. Dacă da, este vorba de o așteptare / asumpție / predicție 1. Negativă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]