2,040 matches
-
multe domenii: domeniul CARD localizat N-terminal, trei domenii alfa/beta de atașare a nucleotidelor, domeniul helical I, domeniul de culisare și domeniul helical II. La capătul C-terminal se regăsesc 12-13 repetiții WD40. Analiza structurii proteinei APAF-1 sugerează că atașarea nucleotidelor induce modificări conformaționale ale acesteia care vor determina apariția unei structuri permisive pentru formarea apoptozomului activator al caspazei 9 în care APAF1 reprezintă regiunea centrală. Activarea căii mitocondriale determină eliberarea citocromului c care induce modificarea conformației Apaf-1 prin atașarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
atașarea nucleotidelor induce modificări conformaționale ale acesteia care vor determina apariția unei structuri permisive pentru formarea apoptozomului activator al caspazei 9 în care APAF1 reprezintă regiunea centrală. Activarea căii mitocondriale determină eliberarea citocromului c care induce modificarea conformației Apaf-1 prin atașarea de domeniul CARD al proteinei. Atașarea ulterioară a unei molecule ATP induce o nouă modificare care determină deschiderea conformației APAF-1. Șapte molecule APAF-1 se atașează unele de altele prin intermediul domeniului CARD și de șapte molecule de caspaza-9, rezultând în final
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
acesteia care vor determina apariția unei structuri permisive pentru formarea apoptozomului activator al caspazei 9 în care APAF1 reprezintă regiunea centrală. Activarea căii mitocondriale determină eliberarea citocromului c care induce modificarea conformației Apaf-1 prin atașarea de domeniul CARD al proteinei. Atașarea ulterioară a unei molecule ATP induce o nouă modificare care determină deschiderea conformației APAF-1. Șapte molecule APAF-1 se atașează unele de altele prin intermediul domeniului CARD și de șapte molecule de caspaza-9, rezultând în final apoptozomul, care va determina activarea caspazelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este blocată (Qin și colab., 1999). Până în prezent, la om, au fost identificate trei variante: casp-9 procesată complet, casp-9S/casp-9b/casp-9 beta conține domeniul catalitic dar nu are secvență codificatoare dată de exonii trei-șase, putându-se atașa la APAF-1, împiedicând atașarea variantei normale și casp-9 gamma, care rezultă în urma splicing-ului alternativ al exonului patru al caspazei-9 normale și care are o inserție de 58 nucleotide. Segmentul inserat în casp-9 gamma introduce un codon stop prematur care determină apariția unei proteine de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
kDa)/TP53 de la Tumor protein p53 Gena tp53 localizată 17p13 are unsprezece exoni dintre care primul necodificator. Proteina P53 are 393 aminoacizi și o structură multidomenică: un domeniu de transactivare (1-42), un domeniu bogat în prolină (63-97), un domeniu de atașare specifică la ADN (102-292), trei semnale de localizare nucleară (325-355) și un domeniu de reglare negativă (360-393). Domeniile proteinice sunt înalt conservate în grupul mamiferelor și se exprimă în toate tipurile de țesuturi fiind supuse la numeroase modificări posttranslaționale: fosforilări
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în apoptoză o cale a caspazelor ci un mecanism alternativ bazat pe proteina AIF. Această proteină este localizată în mod normal în spațiul intramembranar mitocondrial. Semnalele care induc autodistrugerea neuronilor determină eliberarea AIF din mitocondrie, translocarea sa nucleară urmată de atașarea la ADN. Aceste procese determină degradarea cromatinei și moartea celulară. Gena aif (X) conține 16 exoni (Susin și colab., 1999) și generează prin splicing alternativ două variante: aif și aif-exB caracterizate prin utilizarea succesivă a exonilor 2 și 2 b
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
specificitate tumorală. În acest caz, ADN este cuplat cu proteine specifice care interacționează cu receptorii suprafeței celulare. Tehnica a utilizat în principal particule de adenovirus sau peptide fuzogenice de influenza pentru a media transferul genelor de interes, deoarece proteinele de atașare virală vor interacționa în mod specific cu receptorii de suprafață celulară (Wagner și colab., 1992). Deși această tehnică încă nu a fost utilizată în țintirea tumorilor, teoretic, ea reprezintă o cale foarte promițătoare de transfer direct al ADN în celulele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
acizii organici și zaharurile eliberate de celulele plantelor rănite reprezintă chemoatractanți pentru bacteriile tumorigene care se atașează la celulele gazdă într-o orientare polară, după ce au atins zona rănită (Gelvin, 2000; Tzfira și Citovsky, 2002). Mai întâi se realizeză o atașare provizorie la celula vegetală mediată de sinteza unor polizaharide acetilate, urmată de o atașare fermă mediată de extruziunea unor fibrile celulozice. Simultan este activat regulonul vir care reprezintă un set de operoni ce controlează transferul ADN virulent, această activare fiind
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care se atașează la celulele gazdă într-o orientare polară, după ce au atins zona rănită (Gelvin, 2000; Tzfira și Citovsky, 2002). Mai întâi se realizeză o atașare provizorie la celula vegetală mediată de sinteza unor polizaharide acetilate, urmată de o atașare fermă mediată de extruziunea unor fibrile celulozice. Simultan este activat regulonul vir care reprezintă un set de operoni ce controlează transferul ADN virulent, această activare fiind consecința intrării în funcțiune a sistemului reglator bipartit Vir A / Vir G (Stachael și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Nam și colaboratorii (1997, 1999) au identificat numeroase ecotipuri și mutante etichetate cu T-ADN de Arabidopsis care s-au dovedit a fi rezistente la transformare cu Agrobacterium (RAT). În unele genotipuri RAT, rezistența a avut la bază fie o atașare redusă a bacteriei, fie o integrare ineficientă a T-ADN. La mutanta RAT5 integrarea deficientă a avut la bază inactivarea unei copii a genei pentru histona H2A-1 (Mysore și colab., 2000). Genotipurile RAT de Arabidopsis manifestă o rezistență înalt variabilă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
depăși mecanismele de apărare ale plantei gazdă (Escobar și Dandekar, 2003). Spre a se realiza transferul și integrarea eficientă a T-ADN mai multe gene din celula gazdă trebuie să fie induse (Zupan și colab., 2000; Gelvin, 2000). Astfel, pentru atașarea bacteriei este nevoie de prezența unor proteine ale peretelui celular de tip vitronectină; pentru importul nuclear și traficul intracelular al T-ADN este nevoie de sinteza importinei α șiVIP 1. Sunt necesare și componentele mecanismelor de reparare și recombinare în vederea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ș.a. Bacteriile pătrund prin răni care sunt esențiale în procesul de infecție; bacteriile Agrabacterium radiobacter pv. tumefaciens introduse prin deschideri naturale, nu produc tumori. Procesul infecțios se desfășoară în mai multe stadii după cum urmează: primul stadiu, al inițierii tumorii, este atașarea bacteriei la o componentă de suprafață a celulei gazdă. În acest stadiu, o importanță deosebită îl are mecanismul de recunoaștere; oncogeneza (tumorogeneza) cuprinde patru etape: 1) transformarea celulei normale în celulă tumorală; 2) perioada dublării, când începe să apară o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin ordinea în care sunt procesate componentele grupului sintactic. În sintagmele cu acord semantic al adjectivului (un slugă sărăntoc), ca urmare a ordinii în care sunt procesate componentele GD în cursul enunțării, se formează mai întâi GD un slugă, prin atașarea determinantului indefinit la substantiv, iar acest GD are trăsătura de gen masculin și trăsătura de număr singular. Ulterior, adjectivul se atașează GD, acordându-se cu acesta în gen și număr (masculin, singular): [[un slugă] sărăntoc]. Când adjectivul se acordă formal
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verde-l vreau i. bunica-l face Pe baza acestui criteriu trebuie să conchidem că în română cliticele de dublare a complementului direct își păstrează caracterul de clitice pronominale, nu pot fi încadrate în clasa afixelor. (ii) Rezultatele morfofonologice ale atașării la gazdă Al doilea criteriu se bazează pe observația că rezultatele morfofonologice ale atașării cliticului la gazdă sunt de obicei foarte regulate și nu duc la apariția unor forme neașteptate. În schimb, rezultatele neregulate (forme neregulate, supletive etc.) sunt destul de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
că în română cliticele de dublare a complementului direct își păstrează caracterul de clitice pronominale, nu pot fi încadrate în clasa afixelor. (ii) Rezultatele morfofonologice ale atașării la gazdă Al doilea criteriu se bazează pe observația că rezultatele morfofonologice ale atașării cliticului la gazdă sunt de obicei foarte regulate și nu duc la apariția unor forme neașteptate. În schimb, rezultatele neregulate (forme neregulate, supletive etc.) sunt destul de frecvente în morfologia flexionară. Dacă observăm că elementul clitic are efecte puternice asupra formei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
g. na-ți cartea h. mașina veche-i las lui Ion i. bunica-i spune lui Ionuț Pe baza acestui criteriu morfologic, elementele de dublare a complementului indirect se încadrează în clasa cliticelor, nu a afixelor. (ii) Rezultatele morfofonologice ale atașării la gazdă În general, cliticele de dublare a complementului indirect nu afectează forma sau structura morfologică a gazdei. Conform acestui criteriu, nu putem spune că ele au devenit mărci flexionare. (iii) Golurile sau uniformizările din paradigmă Cliticele de dublare a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordului - - (iii) Dublarea clitică în contextul unui nominal non-specific sau lipsa informației semantice suplimentare - - (iv) Antiacordul - - (v) Cliticul-marcă a acordului apare în contextele de elipsă a nominalului + + 2. Criterii morfologice (i) Restricțiile selecționale în ceea ce privește gazda lexicală - - (ii) Rezultatele morfofonologice ale atașării la gazdă - - (iii) Golurile sau uniformizările din paradigmă - - (iv) Pozițiile fixe în raport cu verbul - - După cum se poate vedea, rezultatele sunt mai mult negative. Toate criteriile morfologice aplicate dau răspunsuri negative, ceea ce înseamnă doar că elementul clitic nu este afix, nu că
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nava să fi fost distrusă. În cea de-a doua situație, prezența grupului locativ determină verbul să se apropie de clasa verbelor de mișcare direcționată, sensul principal deplasându-se din zona schimbării de stare spre cea a localizării. În plus, atașarea grupului locativ dirijează enunțul spre o citire de tipul "nava a naufragiat într-un anumit loc, dar nu a fost distrusă", informația privitoare la schimbarea de stare fiind mai puțin semnificativă. În cazul exemplului (g), schimbarea de stare pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
distrusă", informația privitoare la schimbarea de stare fiind mai puțin semnificativă. În cazul exemplului (g), schimbarea de stare pe care o descrie primul enunț este conceptualizată ca o localizare/configurație spațială în cel de-al doilea, dovadă fiind și posibilitatea atașării unui grup locativ. Comparând situația din limba română cu descrierea făcută de Levin și Rappaport Hovav (1995) pentru limba engleză (vezi supra, 3.2.1.1.), se observă că nu toate verbele de schimbare de stare din limba română participă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în existența unor hotărâri ce nu se pot concilia, competența se determina potrivit dispozițiilor art. 35. Măsuri premergătoare Articolul 402 La primirea lucrărilor trimise de procuror, presedintele instanței fixează termen pentru examinarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire, dispunând atașarea dosarului cauzei." ----------- Alin. (3) al art. 402 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. Art. 402 a fost modificat de pct. 52 al art. XVIII din
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
La Diviziunea 72 - Informatică și activități conexe, trebuie să se manifeste precauție; de exemplu: a ține contabilitatea proprie pe mijloace informatice rămâne tot activitate contabilă, insă întreținerea și păstrarea echipamentelor de calcul intra în această diviziune cu toate că regula generală prevede atașarea lor la construcțiile de mașini. Între telecomunicații și informatică limită se stabilește, în principal, dacă se efectuează un transfer sau o transformare de informații. Activitățile de documentare pe calculator desfășurate de biblioteci și arhive se includ în Clasa 9251 - Activități
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
premise alcătuite din ei exprimă adevăruri necesare, atunci raționamentul se specifică în forma demonstrației, în vreme ce alcătuind doar propoziții al căror adevăr este plauzibil, raționamentul se specifică în forma raționamentului dialectic, numit și argumentare. Dacă, mai departe, interpretarea continuă în sensul atașării, la forma logică obținută deja (raționamentul, pur și simplu) a unor reguli de formare (construcție) a unor noi interpretări, care constituie propoziții ce devin forme logice alethice (care pot lua valoare de adevăr), căpătând astfel funcții cognitive propriu-zise, atunci multiplicarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
face cu "ceva" (cu o ființare): a suportat ambele timporizări. Desigur, semnul nu este tot una cu simbolul; dar tocmai ideologia are scopul de a provoca această trecere, veritabilă schimbare de statut ființial; totuși, nu este vorba aici decât despre atașarea, prin discurs, la semnul prin care apare un lucru public în conștiința oamenilor, a unor semnificații tot publice, dar în acord cu exigențele corespunzătoare viețuirii omenești în orizontul gospodăririi lucrurilor în vederea administrării nevoilor. Simbolurile nereflexive pot fi ușor descoperite, astăzi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu o lasă. Doamne, tare noi am vrea Să ne bucurăm de ea Ca să fie sănătoasă, Să vină și ea acasă. O așteaptă copilașul Că ne-ntreabă, ce să-i spui, Când vine mămica lui? La noi este o puternică atașare. Târzie dar frumoasă, cu foarte multă grijă față unii de alții, cu rugămintea la Dumnezeu să fie sănătate... Este mai greu singur și fără ajutor. Este greu și aici, că sunt infirmiere puține, câteodată numai câte una la 40-50 de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
prezinte tăieturi sau alte perforații, cu excepția celor de separare, prevăzute mai sus. Înainte de remiterea titlului de credit către Bancă Națională a României sau o societate bancară, toate urmele de perforații, inclusiv microperforatiile trebuie să fie îndepărtate prin tăiere. Articolul 7 Atașări de alte acte Bancă Națională a României și societățile bancare nu vor accepta în operațiunile lor titluri de credit la care sunt anexate, prin diverse modalități, alte acte, cu excepția foilor de prelungire ("allonge"). Articolul 8 Bandă albă Fiecare titlu de
NORMA TEHNICA nr. 10 din 20 aprilie 1994 privind cambia şi biletul la ordin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125337_a_126666]