1,057 matches
-
Meandre mi-ai făcut în suflet spre a ma pierde, precum pasărea în abisul înaltului, dar cu fiecare dizolvare când franța am fost , de atâtea ori, departicularizarea mea m-a transces și sedimentat într-un alt timp-spațiu, într-o cunună atemporala ce încheie cercul, un ostrov de verdeață, unde pragul durerii nu se mai vede, demult... demult... de la-nceputul facerii. Acum-aici, din nou, zâmbesc ; un zâmbet ... un fluture alb, alt zâmbet ... alt fluture alb, alte zâmbete ... alți fluturi albi ... Un
ELUCUBRATIA VIETII de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373586_a_374915]
-
a Marioarei Ardelean. Umerii îmi sunt plini de litere jucăușe, de semne de punctuație și metafore. Aș mai fi zăbovit o vreme, dar m-am grăbit să vă destăinuiesc și vouă ce am văzut și simțit în acea lume fascinantă, atemporală. Vă scriu cu o pană de lebădă, înmuiată în cerneala cerului senin din basme. Gleznele îmi sunt încă înviorate de roua florilor din poienile scăldate de lumină. În urma mea, poarta s-a închis și am rămas doar cu nostalgia frumoaselor
DIN TAINELE POVEȘTILOR, DE MARIOARA ARDELEAN de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373844_a_375173]
-
terestre, a dispărut suferința. Nirvana este un asemenea imaginar al anulării suferinței, al reducerii, al potolirii contradicțiilor, un spațiu al mirificei regăsiri edenice. O voluptate a stingerii pământene și a translatării într-un neant cosmic, o pierdere în spațiul nirvanic, atemporal și atins de veșnicie. Eugen Dorcescu a creat o Nirvana proprie (și nu o copiere din diverse mitologii), rezultat al propriului imaginar poetic. Acolo ființa iubită este imaginată, căutată, invocată pentru eterna întâlnire. „Începe-o zi frumoasă, ca-n povești
ALEXANDRU RUJA, O POEZIE A ABSENŢEI CA PREZENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373868_a_375197]
-
2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Când te dezbraci de inhibiții seara, Și-aluneci moale, sarpe printre must, Îmi umpli și arcușul și vioara cu sânii tăi pe care-ncerc să-i gust. Când muști din buzele-mi atemporale fardate sobru cu tremurături, Mă-mproști cu romantisme bienale. Mă dori cu stalactite de impuri stropi centenari de izmă meliferă ce-a încolțit în coapse de amiezi, Tortură de amor și în sinapse, Mi-a implantat cornițe roz de iezi
CÂND.... de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375396_a_376725]
-
Articolele Autorului Întind mâna prin ochii închiși și mă agăț de imaginea copilului din mine. E aici. Îl văd. Îl ating. E cu mine. Suntem... și totuși niciodată împreună. Conviețuim în două lumi separate. Când ne căutăm, se iscă furtuni atemporale, revolte interioare. Suntem precum doi magneți cu poli identici care se resping reciproc la infinit. Atât de incompatibili în asemănarea noastră! Copilul s-a ascuns într-un colț întunecat al minții mele. E supărat pentru că e singur, nu are nici un
CU OCHII ÎNCHIŞI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372026_a_373355]
-
începând cu cele eminesciene), spre a reface o istorie a compartimentului poetic al poeziei noastre naționale. Camuflat sub umbrela vastă a postmodernismului, universal lui Ioan descinde de mult mai departe, dintr-o percepție (dinamică, concretă, fremătătoare) a mitologicului și a atemporalului. Fără să înțeleg ce e transpoezia, care probabil, nu mai e poezie, invocând un termen creat de Magda CÂRNECI - iarăși revine în discuție acest nume - mai citesc totuși poezia de azi și acum încerc să spun ceva despre una anume
DE LA SUFLET PENTRU UN POET APARTE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372555_a_373884]
-
Acasa > Stihuri > Momente > REVIN! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 224 din 12 august 2011 Toate Articolele Autorului REVIN ! Nedescifratele spirale, Renasc din torțe împletite, Venind din vremi atemporale, Spre zile actuale, însorite. Ascult acele cântece în zori, Care îmi legănau copilăria, Triluri de privighetori, Și mă cuprinde nostalgia. Îmi plimb picioarele prin rouă, Prin miriștea de rădăcini, Aducându-mi o mireasmă nouă, Izvorâtă din florile de crini. Revin
REVIN! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371186_a_372515]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DANTELA Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 234 din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului Luna se scufundă în marea de nepătruns a nopții întunecate! Liniștea temporală pătrunde în adâncurile dimensiunii atemporale a conștiinței noastre. Unde se află sentimentele umane? În lumina divină a razelor solare! În ritmurile universului in care am fost creați! Am pornit pe o cale și am ajuns...unde? Privim spre înalturi la sublimul act dumnezeiesc, profund prin
DANTELA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371253_a_372582]
-
la proiecția secvențială rapidă, amețitoare a mii de instantanee redându-mi personaje, portrete vii, mișcăndu-se în cele mai bizare mimici, gesturi și ipostaze. Deslușeam la început predominant trăsături antropoide ante-preistorice, apoi chipuri aproape umane, timpurii...De la precursorii ancestrali din vechimi atemporale, cu înfățișări sălbatice, de primate, la portretele vii paleontologice, neolitice și moderne, derularea imaginilor încetinea, sesizam decelerația, metamorfoza, modelarea... Așteptam „cuminte” încetinirea și oprirea rolei (!), a tamburului cinematic. Se oprea de fiecare dată, invariabil, la același unic chip cu fizionomia
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
Petru Culianu, călătoriile în lumea de dincolo au fost, cred eu, sub control privat în “economia spirituală a Creștinătății”, care nu mai funcționează de 1444 de ani. De aceea, foarte puțin dintre pământeni au avut acces la aceste călătorii interplanetare, atemporale, “în viitor”. Dar asta nu înseamnă că nu au existat printre noi pământeni și nepământeni, preoți ai Artei lui Dumnezeu, Străjeri ai Sfântului Graal, șamani ori Cârmuitori Eonici care au practicat ascensiuni celeste cu n-dimensiuni, fără ca noi să știm
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
umane. Unii ar putea crede că alchimia timpului, în care au pășit în vârtelnița atâtor evenimente minunate, este rezultatul conjunctural al unui destin comun; ori că, undeva, în iluzia spațiului cotidian, un suflet imens li se dedică necondiționat și meritoriu, atemporal. Puțini însă pot să cuprindă, cu gândul și inima, firavul contur al “alchimistului” ce zi de zi le făurește viața, parte din viața sa, și a cărui întrupare nu știu s-o prețuiască decât secundele unei vremi ce nu va
LEADERSHIP ŞI ALCHIMIE de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348495_a_349824]
-
a Marioarei Ardelean. Umerii îmi sunt plini de litere jucăușe, de semne de punctuație și metafore. Aș mai fi zăbovit o vreme, dar m-am grăbit să vă destăinuiesc și vouă ce am văzut și simțit în acea lume fascinantă, atemporală. Vă scriu cu o pană de lebădă, înmuiată în cerneala cerului senin din basme. Gleznele îmi sunt încă înviorate de roua florilor din poienile scăldate de lumină. În urma mea, poarta s-a închis și am rămas doar cu nostalgia frumoaselor
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
a Marioarei Ardelean. Umerii îmi sunt plini de litere jucăușe, de semne de punctuație și metafore. Aș mai fi zăbovit o vreme, dar m-am grăbit să vă destăinuiesc și vouă ce am văzut și simțit în acea lume fascinantă, atemporală.Vă scriu cu o pană de lebădă, înmuiată în cerneala cerului senin din basme. Gleznele îmi sunt încă înviorate de roua florilor din poienile scăldate de lumină. În urma mea, poarta s-a închis și am rămas doar cu nostalgia frumoaselor
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
din adânc tresare și se-ascunde - / Și totuși, fără caznă, mă regăsesc oriunde” (p. 465). Treapta a II-a - Visul celtic (Visul nirvanic, am adăuga noi); aici se naște ființa Poetului, cu intersectări de anamneze, se situează în aspațial și atemporal și se relevă sub aura misterului: „... în care-ncerc, de veacuri, să pătrund./ De veacuri, luna picură pe prund/ și Râul se destramă în pustiu,/ ca o spirală-n vid, ca un crochiu./ Crochiuri suntem. Singuri, înotând/ într-un ocean
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
carnală Și îndeplinind un ordin, ca soldat Din a ta dulceață, eu m-am ospătat Iar plăcerea fuse colosală!... Dar constat că ești imaterială Deschid ochii ( visu-i destrămat) Chiar și-așa mă bucur, că am profitat De-o prezență clar, atemporală Și mișcarea ta subliminală Acum sunt cu mine, împăcat Chiar de gândul mi-e spre tine dirijat Vastă-i noaptea, și universală Iar dorința-i tot mai ancestrală Dar să știi că nu am renunțat Ți-am găsit deja un
IMATERIALĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372722_a_374051]
-
vorbește și despre valoarea esenței și despre spiritualitate, ca formă a eliberării de materialitatea contingentă. Capitolul al IV-lea, Despre arhi-amintire, își propune să definească nu doar un termen poetic original, ci conceptul în sine, pornind de la supra-amintire, pre-amintire, veche, atemporală, continuând cu amintirea ca produs-ERGON, sau ca aducere-aminte, ca proces-ENERGEIA, și trasând o traiectorie abisală foarte bogată în imagini. „ Eu nu sunt nici teolog, nici filosof; eu sunt poet", afirmă Eugen Dorcescu, chiar la începutul capitolului Despre libertatea Poetului; libertatea
CRISTINA TEMU, POEZIA SPIRITUALĂ* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372712_a_374041]
-
alcătuită din selecții sumare ale poeziilor scrise de către autoare în diverse puncte geografice, în diverse zone ale lumii, și este intenționat împărțită în cinci secțiuni intitulate: I. Serii ale celebrărilor (“Undeva, cândva”)-o secțiune ce se preocupă în principal de atemporal, timp și spațiu mitic II. II. Strângeri de mână/ Dă-mi mâna ta (“Călătoriile americane”)-o secțiune despre călătorie, existența și creația pe tărâm american III. III. Trecând granițe (“Călătorii internaționale”)-este secțiunea despre călătoriile, existența și creația internațională. IV
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
a alegerilor poetice, a mișcărilor poetice de la poem la poem, există o conexiune bine stabilită, deliberat aleasă, fiece poezie fiind parte a unui “cor polifonic de voci” și parte determinată și determinantă a aceleași arhitecturi poetice. Cartea se deschide în atemporal, în spațiul mitic, nereal/imaginar și la fel se închide. Și la început și la sfârșit de volum există o ambiguitate voită, granițe/margini nedeterminate/nespecificate, nelimitate, atribute neștiute, imprecise: “That's the space I am talking about, that's
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
Poeme > Sentiment > ENERGIE BIO(LOGICĂ) Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Fluidități magnetice ne cheamă Într-un sărut prelung,pasional. Concatenând în doi iubire pură, Dansăm în ritual primordial... În necuprins,atemporal plutește Indefinibil,stare de extaz Senzorizând,ridic o clipă ochii Și-o picătură-mi cade pe obraz! O gust surprins,pe buze cu-ntrebarea Din care-anume loc a picurat? Privindu-i ochii,risipesc enigma: Roua de dor,din ochii ei
ENERGIE BIO(LOGICĂ) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376181_a_377510]
-
pașnic în vremi spre nicăieri, ( Nu are opintire sau clipe de odihnă ) Constantă și divină, cu ierni sau aspre veri. Simt... Undeva, departe atomul se sfărâmă, Se înconvoaie timpul, materia e vis... Pășesc spre nemurire, în propria-mi neființă, Structuri atemporale de amalgam încins. Memoria erupe... Ce nu a fost se-ntoarce.. Nu văd îngeri sau diavoli, arhangheli sau prooroci, Dinspre-nceputuri lude, spre clipe noi, prodige, Pe aripi largi de fluturi ne poartă inorogi. Cosmogonia minții nu-i întâmplare pură
CĂLĂTORUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376185_a_377514]
-
înghite atemporalitatea . Rămâne după mine strigatul meu de disperare, în psalmul ridicat Ție... ...și zâmbetul, lipit timbru pe gândul venit dintr-un înainte spre-un înapoi. ... în interval... doar eu... ...înconjurată de lumină Ta, cautandu-Te glăsuind într-un prezent atemporal... Psalmul vieții ... vineri 6 februarie 2015 ; oră 03.12 Mara Emerraldi Referință Bibliografica: PSALMUL VIEȚII / Mara Emerraldi : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1498, Anul V, 06 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PSALMUL VIETII de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374716_a_376045]
-
șotii și pe șagă alege perechea dragă. Amor fulgeră, săgeata voluptății îi dă gata, și iubirea se strecoră ca veninu-n inimioară. Iubirea - gingașă floare o primim și o dăruim cu ardoare, cât trăim, celor pe care-i iubim. Iubirea-i atemporală - auroră boreală ce viața-nfrumusețează și o binecuvantează. Iubirea-i vâltoare-n limpezi ape curgătoare șerpuind unduitoare, scăldate-n raze de soare. Iubirea este furtună, vifor sau văpaie, este jarul ce mocnește, nu-i un foc de paie. Citește mai
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
pe șotii și pe șagă alege perechea dragă.Amor fulgeră, săgeata voluptății îi dă gata,și iubirea se strecoră ca veninu-n inimioară. Iubirea - gingașă floare o primim și o dăruimcu ardoare, cât trăim, celor pe care-i iubim.Iubirea-i atemporală - auroră borealăce viața-nfrumusețează și o binecuvantează.Iubirea-i vâltoare-n limpezi ape curgătoare șerpuind unduitoare, scăldate-n raze de soare.Iubirea este furtună, vifor sau văpaie,este jarul ce mocnește, nu-i un foc de paie.... XXII. OGLINDA, de
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
și pentru voi Alunecând ca spirite vioi Printre munți și peste văi Peste mări și peste țări Prin lume ca povești Cu zâne, regi și țari La trup frumoși În spirit tari În dragoste cât aerul de mari În timp ... Atemporali Constanți și bucuroși Cu Dumnezeu de mână, Foarte profunzi Și prea frumoși Mereu să fim tot noi Mereu aici ... Cât și în viața de apoi !!! Referință Bibliografică: Și în viața de apoi / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ŞI ÎN VIAŢA DE APOI de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369163_a_370492]
-
asupra temelor marcante - natura, dragostea, destinul, geniul, patriotismul - asociate cu motive literare vegetale, acvatice, cosmice, muzicale, visul, jertfa, carpe diem, fortuna labilis, etc. În aceste, denumite de mine, autoreflexe, se suprapun două planuri poetice: unul de echilibru, rezultat din contemplarea atemporală, rece, a Universului: „În Câmpie, pustiul hotarelor mute, nori de-ntristare ascund toți guzganii. Numai catargele inimii - anii - se-adună-ntre aripi mereu ... ” și altul, al trăirii pasionale, al arderii vitaliste: „Visul țărânii Tăcere rămână, sunet pur între abscisele uitării, jugul tandru
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]