1,059 matches
-
monedei în economie și societate, austriecii își recapătă imboldul inițial de a susține neutralitatea monedei și de a ataca absolut orice imixtiune a oricărei instituții sau agent economic sau țară în funcționarea monedei. Ei privesc moneda ca pe ceva asocial, atemporal, ori în afara realității și istoriei. Este un gen de contradicție în abordare pe care o subliniem, fără a-i combate prea puternic pe austrieci, fie și numai pentru că modelul lor despre monedă este unul splendid dar absolut în afara faptelor și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ele nu sunt inerente structurii. De această eroare de analiză suferă și pătrunzătoarea carte a lui Roman Ingarden, care încearcă să analizeze opera literară fără referire la valori. Rădăcina greșelii se găsește, desigur, în concepția fenomenologilor despre o ordine eternă, atemporală a "esențelor", căreia numai mai târziu i se adaugă individualizările empirice. Adoptând ideea unei scări absolute a valorilor pierdem în mod inevitabil contactul ou relativitatea judecăților individuale. Un Absolut încremenit este opus unui șuvoi de judecăți individuate lipsite de valoare
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
stabilească o tipologie, și anume pe baza tipurilor de imagini ilustrate mai ales de literatura elizabetană. Bogată în observații pătrunzătoare și în generalizări sugestive, cartea reușește într-o măsură mai mică să construiască un sistem. Wells Consideră schema sa drept atemporală, aplicabilă tuturor perioadelor, nu numai celei elizabetane ; si este convins că lucrarea sa este, nu evaluative, ci descriptivă. El susține -că baza cercetării lui este aranjarea unor grupuri de figuri de stil "așa cum se înșiră ele pe o scară ascendentă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
unei liturghii. *49 Categoriile lui Pongs, pe oare le-am expus oarecum liber, prezintă particularitatea că leagă stilul poetic de concepțiile de viață. *50 Deși fiecare stil de epocă are propria lui versiune a acestor categorii, ele reprezintă moduri diferite, atemporale în esență, ide a privi viața și de a reacționa în fața ei. Totuși, toate trei categoriile lui Pongs se situează în afara liniilor generale a ceea ce se numește adesea gândirea modernă, adică în afara raționalismului, naturalismului, pozitivismului, științei. De aceea, această clasificare
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
accesibil și pătrunderea într-un clarobscur opac determinat de semnele culturale. Această depășire a fenomenului material se regăsește în definiția oferită de Paul Ricœur ([1986] 1999: 97) discursului drept eveniment și semnificație. Temporalizarea, elementul diferențiator între discurs și sistemul virtual, atemporal al limbii, trimite la discursul că eveniment, care implică conturarea unei lumi de către un locutor. Dar, în concepția filosofului francez, "discursul se depășește, ca eveniment, în semnificație", iar accentul se focalizează pe intenționalitatea mascată prin limbaj. * fenomenologia (M. Heidegger, M.
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ulterioare (Ember și Ember, 1977; Harris, 1975), înglobând și variabile ecologice, arată însă și alte determinări ale formării personalității, legate de cantitatea și calitatea hranei, incidența diferitelor boli, structura familiei etc. Pe de altă parte, imuabilitatea unui tip de personalitate atemporală și transsituațională a fost infirmată de practica istorică. Iată un exemplu: în timpul celui de al doilea război mondial, japonezii erau descriși ca foarte ascultători și supuși. Generațiile postbelice de studenți japonezi au avut însă conflicte sistematice cu poliția, arătându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pare o întreprindere foarte dificilă când între ei și noi se intercalează douăzeci și cinci de veacuri, când ei au acumulat sedimente ce fac necesară o curățire intelectuală care impune în prealabil imposibila obiectivitate, pariul unei restituiri autentice, mitul unei lecturi anistorice, atemporale, sub specie aeternitatis. Arheologia lucrează cu obiecte moarte și nu poate reda o vitalitate fără a trăda un adevăr imposibil de cunoscut în mod definitiv. 3 Logica învingătorilor. În jocul contextelor, există unul cu adevărat important: cel al mizelor ideologice
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sensul că ea functionează numai În direcția părinte - copil, fără nici un fel de reciprocitate; datoria este de o parte, dreptul de cealaltă. Această responsabilitate fără revenire este, În concepția lui Hans Jonas, „originea și modelul oricărei responsabilități”; ea este “arhetipul atemporal al oricărei responsabilități.” B. Paradigma responsabilității politice. Dacă luăm În considerare faptul că responsabilitatea pentru viitorul omenirii este de natură colectivă și că - din această cauză - trimite În mod necesar la puterea politică, trebuie să acceptăm și ideea necesității unei
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
omului: dreptul de a se autoguverna. Lewis apreciază: "Armonia cosmică a acestei povești funcționează perfect în sensul prezervării cadrului mitic al discursului"548, în timp ce povestea transformă istoria însăși într-o "lecție ce transcende circumstanțele contingente"549, transmițând tuturor un mesaj atemporal. Însă, continuă Lewis, America înseamnă mai mult decât trecutul său; ea înseamnă, în aceeași măsură, viitorul. Astfel, responsabilitatea fundamentală a individului devine aceea de a "își urma visul", în baza libertății de care dispune în acest sens, grație înaintașilor, și
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în procesul de conștientizare a locului său în univers. El este element al unei structuri a inconștientului colectiv, model ordonat și ordonator înscris în inconștient și dotat cu un dinamism constitutiv. Arhetipul este o schemă, formă sau matrice transistorică și atemporală, al cărei rol este de a lumina o constelație de semnificații latente și dinamizante existente în viața socială. Vezi C.G. Jung, op. cit. 75 David I. Kertzer, op. cit, p. 26. 76 Émile Durkheim, Formele elementare ale vieții religioase, ed. cit
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aceasta Își desfășoară propria sa existență. Ca suflet Însă, ea este subiectul care refuză să fie Închis În spațiul lumii. Ca suflet (psyschéĂ, persoana aspiră permanent la ieșirea din lume, undeva dincolo de aceasta Într-un „nelimitat” În care durata devine atemporală. Închiderea persoanei În lume Îi creează acesteia o stare de neliniște, de angoasă. Dar, În egală măsură, faptul de „a fi”, existența persoanei nu este posibilă decât hic et nunc, numai În lume. Dar, dacă persoana aspiră să iasă din
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a persoanei, În paranoia funcția egocentristă, În cazul melancoliei este afectată, din punct de vedere moral și sufletesc, capacitatea de a se proiecta dincolo de sine sau funcția transcendentă a persoanei. Aceasta se află Într-o poziție de Încremenire, de fixare atemporală, din care nu mai poate ieși, pe care nu o poate depăși. Dacă nevroticul suferă din cauza lumii, paranoicul din cauza sa, melancolicul suferă, În mod paradoxal, pentru că nu poate suferi. El nu simte nici o emoție, este Închis În el Însuși, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este deschiderea, eliberarea totală, absolută a individului, experiența transcendenței. Mai mult chiar decât atât, creștinismul oferă perspectiva escatologică a fericirii, proiectată dincolo de lumea aceasta, În Împărăția lui Dumnezeu, ca o continuitate a vieții, considerată ca existență limitativă, Într-un spațiu atemporal, În care existența este deschisă și eternă, prin anularea oricăror limite. Semnificația fericirii ca experiență Fericirea este o aspirație interioară a omului. Ea este dată de caracterul limitativ, Închis al vieții, În special pe plan temporal, pe care persoana dorește
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
adoptată asupra socialului. Această dragoste de sine și de cîștig motivează ființele umane, fie că aparțin unei societăți civile, sau trăiesc în stare naturală, acum ca și în viitor. În alți termeni, considerațiile particulare pot lăsa locul unui de-mers atemporal și atopic, care ar putea fi deci unul științific veritabil. Abordarea lui Hobbes capătă chipul Leviathanului, monstru antic reînviat în societatea modernă. Fiecare individ plecînd în căutarea propriului interes desenează caracteristicile economice ale societății. Logica originilor se substituie istoriei originilor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sensului pierdut, ieșim din modernitate redescopeind, încet-încet, valorile religioase tradiționale, cu virtuțile lor formidabile de liant structurant al societăților umane. Căzuți în Cetatea omului (Pierre Manent), asupriți de sensul secular al ideologiilor totalitare, tindem din nou către Cetatea lui Dumnezeu. Atemporalul din noi e conștient de fără-de-timpul vieții, altfel nu am găsi salvarea din seculizarea falimentară a societăților post-moderne. Urmează haosul, înțeles nu ca stare anarhică, ci ca matrice de potențialitate, de fecunditate. Căci ce poate fi mai fecund decît haosul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de corp și a accepta axioma carteziană. Axioma dedublării supune creierul la o stare de ambiguitate. Această ambiguitate conduce creierul la "abstractizări ale abstractului", rupând orice contact cu realitatea. C.G. Jung (vezi Cap. III, nota 138) afirmă că, datorită caracterului atemporal al "inconștientului colectiv", se obține "experiența eternității", reacția traducându-se printr-o regenerare totală a vieții psihice. Contrar acestei opinii, experiența neurologică demonstrează că abstractizarea abstractizării, fără sfârșit, poate întrerupe armonia (homeostazia creierului). Dehaene și Changeux dezvoltă global neuronal workspace
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
superior al sferelor înalte. Se cunoaște trecutul și viitorul. În acestă lume imaterială, totul este grandios, triumfal. Nu se merge, se levitează. Paradisul verde al spațiului sideral este un loc al supercreației. Se poate picta și construi mental. În spațiul atemporal gândul, devine mijloc principal de comunicare și creație, pictând tablouri cu superbe game de culori. Imagini la comandă ca la televizor, câte vrei. Se aude muzica celestă divină, neascultată pe pământ. O zi în astral, în sferele înalte infinite, dacă
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
maiestru Pitagora. Cylon cu gloata sa de ignoranți nesupuși, au fost trecuți prin foc și sabie de către romani și omorâți până la unul. Pitagorenii au renăscut ca pasărea Phonix. Confreeria Fraților tăcerii cu doctrina lor, a mai dăinuit câteva secole. TĂRÂM ATEMPORAL Satul era înfloritor. Pe malul râului funcționa fabrica de zahăr, rătăcită printre stâncile de calcar moștenite din neolitic. Bărbații munceau în fabrică, femeile și copii lucrau ogoarele, grădinile, viile și livezile, care le asigura subzistența. Satul era mai dezvoltat decât
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
bucătari și administratori. Noi suntem vegetarieni. Mâncăm numai legume și fructe, pe care le producem singuri. Aici nimeni nu doarme, nu trândăvește. O zi petrecută la noi, zece ani pe pământ. noi cu toții trăim în netimp. Suntem situați pe falia atemporală a sferelor, tărâmul atemporal al luminii Domnului. Am ascultat stupefiat dezvăluirile gnomului administrator. -Am observat că sunteți cu toții tineri, preoți și gnomi. Cum faceți asta? întrebai eu. -Trăind în spațiul atemporal noi nu îmbătrânim, avem viață și tinerețe veșnică. -Dar
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
suntem vegetarieni. Mâncăm numai legume și fructe, pe care le producem singuri. Aici nimeni nu doarme, nu trândăvește. O zi petrecută la noi, zece ani pe pământ. noi cu toții trăim în netimp. Suntem situați pe falia atemporală a sferelor, tărâmul atemporal al luminii Domnului. Am ascultat stupefiat dezvăluirile gnomului administrator. -Am observat că sunteți cu toții tineri, preoți și gnomi. Cum faceți asta? întrebai eu. -Trăind în spațiul atemporal noi nu îmbătrânim, avem viață și tinerețe veșnică. -Dar femeile și copii unde
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
noi cu toții trăim în netimp. Suntem situați pe falia atemporală a sferelor, tărâmul atemporal al luminii Domnului. Am ascultat stupefiat dezvăluirile gnomului administrator. -Am observat că sunteți cu toții tineri, preoți și gnomi. Cum faceți asta? întrebai eu. -Trăind în spațiul atemporal noi nu îmbătrânim, avem viață și tinerețe veșnică. -Dar femeile și copii unde sunt? -Nu există așa ceva aici. Toți suntem puri, servitori ai Domnului. Femeile și copii sunt ale oamenilor de pe pământ. Pășirăm în ultima încăpere, unde ne întâmpinară gnomii
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
să-i odihnească. Cu ajutorul inelului cu diamant i-am făcut bogați pe toți. Părinți și rude. Gnomul mi-a îndeplinit două dorințe. Mi-a mai rămas una. L-am chemat. -Care îți este dorința? -Vreau să mă întorc pe tărâmul atemporal, al vieții nemuritoare. -Prea târziu. Nu se mai poate. Dar pot să-ți redau tinerețea. și pot să-ți mai dau bogății nemăsurate. -Primesc. Adio bunule gnom. Despre călătoria mea pe tărâmul atemporal al sferelor infinite al vieții veșnice, despre
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
dorința? -Vreau să mă întorc pe tărâmul atemporal, al vieții nemuritoare. -Prea târziu. Nu se mai poate. Dar pot să-ți redau tinerețea. și pot să-ți mai dau bogății nemăsurate. -Primesc. Adio bunule gnom. Despre călătoria mea pe tărâmul atemporal al sferelor infinite al vieții veșnice, despre mai marii luminii, gnomi și celelalte n-am povestit nimănui, niciodată. Prietenii și familia îmi admirau inelul cu diamant, spunând: -Frumos inel, frumos inel. Toată țara era înfloritoare. Oamenii trăiau în bună stare
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
doctorului Scărlătescu care era la locuința profesorului din Brăila, cu soția sa de la casa din Galați. luase sfârșit. -Voi intra în dimensiunea a doua. Explorez un mediu nonmaterial în care timpul și legile mișcării își pierd din importanță. Este spațiul atemporal, mediul natural al mișcării corpurilor astrale. Dimensiunea a treia. Am intrat într-un tunel. Culorile sunt feerice. Dacă ași fi avut corpul fizic, la trecerea prin tunel ași fi fost dezintegrat, spulberat. Aceasta este dimensiunea antimateriei. Corespondent antagonic al lumii
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Dimensiunea a treia. Am intrat într-un tunel. Culorile sunt feerice. Dacă ași fi avut corpul fizic, la trecerea prin tunel ași fi fost dezintegrat, spulberat. Aceasta este dimensiunea antimateriei. Corespondent antagonic al lumii noastre. În această lume nonmaterială și atemporală, se conservă în mod bizar, trecutul și viitorul lumii terestre. Am parcurs un câmp eteric al existenței biofizice. Palierul astral, al psihocâmpurilor individuale. Palierul mental al psihocâmpului colectiv. Prin fereastră intra dublura profesorului. Survola în semn de recunoaștere eterul salonului
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]