982 matches
-
antrenament (training). Din „legea pregătirii” și „legea efectului” a dedus cinci categorii de „auxiliari ameliorativi” pe care îi considera unanim (chiar universal) acceptabili: „interesul pentru muncă” (interest in the work), „interes pentru perfecționare” (interest in improvement), „importanță personală” (significance), „probleme atitudinale” (problem attitude) și „curiozitatea/atenția” (attentioness) (Thorndike, 1913, pp. 23-31). După toate aparențele, Thorndike a încercat să evoce câteva doctrine pedagogice clasice și să le susțină temeinicia în termenii conexionismului, renunțând la „limbajul speculativ” originar al acestora. A rezultat o
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
între reflexe. Din cauza proceselor conflictuale de declin și recuperare, forța se poate stabiliza la o valoare constantă ca funcție a ratei de solicitare. La cote înalte, forța poate ajunge la zero. Unele reflexe sunt practic neobosite, ca, de exemplu, reflexele atitudinale transmise de la cap. Legea reflexului de oboseală este opusă în mod direct noțiunii de canalizare (canalization) în care elicitarea crește forța reflexului. Conceptul de canalizare a fost asociat cu teorii variate de învățare și așa-numita lege a exercițiului. După
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cu deschiderea spre idei noi și puncte de vedere politice și sociale liberale. 4. Studii de caz. Dezbateri politice și ideologice în jurul curriculumuluitc "4. Studii de caz. Dezbateri politice și ideologice în jurul curriculumului" Mare parte din potențialul transformativ la nivel atitudinal pe care se presupune că îl poartă școala se găsește în conținuturile educației. Din acest motiv, curriculumul a fost și este în continuare obiect al încercărilor de control din partea grupurilor aflate în competiție pentru hegemonie politică sau culturală. Polemicile iscate
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pozițiile în spațiul simbolic prin mobilizarea diferitelor grupuri marcate de norme culturale diferite - de exemplu prin polemica în jurul sensurilor și politicilor privind educația sexuală sau predarea evoluționismului în școli, teme care ajung uneori să simbolizeze grupurile și vastele lor structuri atitudinale. Rezumattc " Rezumat" • Funcționalismul este concepția care explică fenomenele, instituțiile, prin presupuse nevoi ale sistemului social. În dezvoltarea sa - de la antropologia antebelică la sociologia contemporană -, funcționalismul a cunoscut mai multe reevaluări. Acestea au fost cauzate de dificultățile sale inerente: caracter conservator
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
învățământ. În modelarea relațiilor dintre aceste variabile și încrederea în învățământul românesc trebuie să ținem cont și de posibila variabilitate în timp a calității acesteia, corelativă vârstei subiectului. Vârsta poate fi, de asemenea, corelată cu atitudinile generale față de instituții. Structurile atitudinale - ale încrederii în instituții, în cazul capitolului de față - pot să fie determinate și de nivelul de instrucție. 3. Date și metodătc "3. Date și metodă" Barometrul de Opinie Publică a inclus, în diversele sale valuri, itemi necesari pentru testarea
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Tabelul 15. Credințe despre învățământul românesc 1. NR - non-răspuns. 2. NS - „nu știu”. Sursa: Barometrul de Opinie Publică, mai 2004 Este evident că aceste atitudini derivă mai puțin dintr-o evaluare tehnică a calității învățământului românesc, cât din alte structuri atitudinale. Altfel spus, contactul cu școala românească și conținutul acesteia contează prea puțin pentru modul în care sunt apreciate instituțiile de învățământ autohtone. Ca aproape orice discurs justificator al instituțiilor, și cel al educației este, prin tradiție, funcționalist. Tot un punct
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de Opinie Publică, mai 2003 Să înțelegem oare din graficul de mai sus că încrederea acordată școlilor recompensează performanțele deosebite ale instituțiilor de profil sau că ea derivă mai degrabă dintr-o configurație a încrederii instituționale ce reflectă anumite structuri atitudinale sau o anumită raportare la structura instituțională a unei societăți? Să observăm pentru început că armata, școlile și Biserica sunt printre cele mai nedemocratice instituții. De fapt, ele sunt strict ierarhizate. S-a făcut adeseori observația că în societățile insuficient
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Biserică, președinție, guvern, parlament, justiție, armată, poliție, primărie, partide politice, sindicate, mass-media și învățământ sunt semnificative la cel de-al doilea prag de semnificație (0,01). Avem aici un indiciu clar al apartenenței încrederii în instituții la o anumită structură atitudinală. Pentru a clarifica natura acestei structuri, dar și pentru a simplifica modelarea încrederii în învățământ, am redus datele referitoare la încrederea în instituții, exceptând cazul învățământului, prin metoda componentelor principale. Rezultatele indică subsumarea încrederii în diverse instituții la două dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
instituțiile ierarhizate și o atitudine de contestare generalizată din partea celor cu studii superioare și cu o tendință de respingere a virtuților instituțiilor emblematice ale statului național. 6. Discuțietc "6. Discuție" Rezultatele susțin puternic ipoteza dependenței încrederii în învățământ de sisteme atitudinale generale, puțin corelate cu experiențele instituționale concrete ale persoanelor. Se poate presupune, de altfel, că încrederea în învățământ este parte a acestor structuri. Cu cât o persoană are mai multă încredere în cele două tipuri de instituții, cu atât este
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
raportarea la toate instituțiile - atât la cele ierarhizate, cu valoare simbolică pentru comunitate, cât și la cele fundamentale pentru funcționarea democratică a comunității politice, deși școlile sunt văzute mai mult în registrul în care sunt reprezentate Biserica și armata. Structura atitudinală de care vorbim este puternic influențată de nivelul de instrucție, raportarea critică la instituții, inclusiv la cele de învățământ, fiind mult mai frecventă în cazul celor cu studii superioare. În plus, deținerea unei diplome universitare polarizează atitudinea față de sistemul de
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în care se clasează, să fi achiziționat o orientare religioasă consistentă și un suport social perceput drept pregnant, care sunt premergătoare încadrării în organizație. Rezultatele sugerează totodată că fundalul social în care acești angajați și-au realizat profilul valoric și atitudinal este puternic marcat de religiozitate și de nevoia de suport din partea "celulilalt semnificativ". Aceste date atestă rolul major jucat de variabilele religioase ca predictor ai unor comportamente prosociale. Putem spune că poporul român este printre cele mai religioase popoare din
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Press, Cambridge. 68. Gavreliuc, A. (2011), Psihologie interculturală, Ed. Polirom, Iași. 69. Gavreliuc, A. (2011), Româniile din România / Individualism autarhic, tipare valorice transgeneraționale și autism social, Ed. Universității de Vest, Timișoara. 70. Gavreliuc, A. (2012), Cercetări asupra tiparelor valorice și atitudinale, în Rotariu, T.; Voineagu, V. (coord.), Inerție și schimbare / Dimensiuni sociale ale tranziției în România, Ed. Polirom, Iași, pp. 293-319. 71. Gallup, G. jr.; Lindsay, D.M. (1999), Surveying the Religions Landscape: Trends in US Beliefs, Morehouse, Harrisburg PA. 72. Gog
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a altor stări temporare ale organismului oboseală, droguri (Hilgard, Bower, 1974); achiziție nouă/formare de cunoștințe, deprinderi, abilități, schimbare de comportamente ce prezintă o relativă rezistență la o funcție anterioară a comportamentului (M. Melvin), schimbare de comportament verbal, acțional sau atitudinal, realizată prin și pentru soluționarea unei probleme cu care se confruntă un subiect în relațiile sale cu mediul (A. Clausse), pentru a răspunde la o situație sau sarcină; rezultatul vizibil al unui proces relativ sistematic de tratare/procesare a informațiilor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
fiind: activitate, un proces desfășurat de agenți umani ; în condiții concrete de spațiotemporalitate, culturalitate contextuală (valori), cu o ritmică individuală și pe fond social definit; prin medierea și cu filtrajul conștient al unor eforturi organizatoric-educaționale și cognitiv-operaționale, socioemoționale, acționale și atitudinale recurente; asupra unor conținuturi, experiențe, valori sau situații încorporate de și în obiectul învățării; pentru atingerea unor rezultate cognitive (preconcepte, concepte, semnificații, principii, strategii, rezolvare de probleme), psihomotorii (obișnuințe, deprinderi și abilități manuale, utile pentru viața cotidiană, expresii faciale și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ale personalității umane, se poate configura o schemă-cadru de analiză simplificată a naturii și logicii oricărui tip de învățare școlară complexă. Reperele schemei răspund la următoarele întrebări: • Cine învață (copil, adolescent, tânăr, adult, toți fiind definiți prin variate caracteristici psihofizice, atitudinale, experiențial diferențiate)? • Ce întemeiere are (are concepție, plan, program, decizie de start, semnificații, sensuri personale și sociale)? • Ce se învață (conținuturi exprimate în cunoștințe, abilități, valori)? • În ce scop se învață (are prezente finalități, scopuri, obiective, sarcini, formare de atitudini
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Fără a ne propune descrierea lor, prezentăm, în sinteză, câteva dintre cele mai cunoscute criterii și tipuri de învățare, clasificabile, fără un proces încheiat (Neacșu, 1999): • După procesele (stările) psihice angajate, distingem învățarea psihomotorie, perceptivă, verbală, imaginativă, afectivă, morală, socială, atitudinală . După modul de organizare și prezentare a conținuturilor, învățarea poate fi: algoritmică, semieuristică, euristică, prin modelare, prin analogie, prin cercetare structurală (Mânzat, 1979) . • După scopul general urmărit, identificăm: învățarea informativă, formativă, mixtă, de menținere, de dezvoltare . • După nivelurile de conștientizare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
noi și învățarea superficială, reproductivă, cu slabă semnificație pentru subiect, fără înțelegere bună, fără o schemă-cadru directoare. • După matricea modelului situațional în care se produce învățarea (Denhiere, Baudet, 1992; Van Dijk, 1987), se distinge între: învățarea episodică (dominată de emoțional, atitudinal, faptic și empiric) și învățarea pe bază de proiect, de scenarii, complexă ca anticipare și reușită (realizată în circumstanțe spațio-temporale, de finalitate, motivație și probabilitate crescută a reușitei). • După natura obiectivelor educaționale prioritare, cu corespondență într-o structură dominantă a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ele determină procese psihice specifice și diferențiate. Unele condiții psihologice sunt de natură cognitivă: calitatea cunoștințelor deja asimilate, maturitatea stadială capabilă să sigure pregătirea pentru învățare, capacitatea intelectuală corespunzătoare sarcinii de învățat; alte condiții sunt de natură afectiv-socială: motivația, factorii atitudinali și de personalitate, factorii de grup și sociali de apreciere a elevului. Condițiile psihologice interne pot fi separate în aptitudine școlară, motivație și unele aspecte de personalitate. Aptitudinea școlară este o structură complexă și dinamică de funcții psihologice și include
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
conținuturi informaționale specifice și variate, ce realizează ansamblul informațional necesar însușirii fizicii, ca și la comunicarea școlară necesară profesor-elevi și elevi-elevi. Când elevii dispun de capacitatea intelectuală corespunzătoare sarcinii de învățat, ca și de o motivație clară însoțită de factori atitudinali și de personalitate favorabili învățării și - în plus - li se oferă structurile informaționale specifice fizicii, respectiv comunicării însușirii cunoștințelor corespunzătoare, ei au toate condițiile interne cerute de situația de învățare. Școala și factorii corespunzători ai sistemului de învățământ realizează și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
un comportament de atracție a individului față de sistemul a cărui imagine o creează și, în acest scop, el trebuie să apeleze și la stimuli subliminali și să atace in-dividul nu numai pe palierul cognitiv, ci și pe cel afectiv-emoțional, ca-racterial, atitudinal etc. Nu de puține ori, pe parcursul acestei cărți, am evocat dinamismul ca fiind un parametru, capabil să ridice imaginea unui sistem. Munca de PR, conform lui Oeckel, înseamnă a acționa, a deține controlul asupra unei situații într-un mod dinamic
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
A. Hendrix împarte obiectivele în două mari categorii: obiective de producție (output), care se referă la obiectivele concrete ale muncii obișnuite din relații publice și obiective de impact, care la rândul lor sunt: - informaționale - vizează popularizarea unui produs, eveniment, etc.; - atitudinale - vizează modificarea atitudinii publicului față de organizație; - comportamentale vizează modificarea comportamentului față de organizație. Obiectivele se impart în două categorii: - informaționale: care oferă date despre un produs, eveniment, o companie etc.; - motivaționale: urmăresc să convingă publicul și să determine comportamente. Obiectivele se
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
plastică și muzicală, în compoziții proprii; obținerea de perfomanțe în activitatea la clasa; valorificarea experienței de învățare prin participarea la serbări,spectacole, expoziții, concursuri. -Resurse umane -colaboratori : profesori de desen, muzica, părinți și artiști plastici; informaționale -programa concepută conform potențialului atitudinal al elevilor; proiectare a tematicii programului; -proiectare de activități; -teste inițiale și sumative. materiale: -culegeri, fișe de lucru, coli de scris, caiete, bloc desen, albume de artă, acuarele, tempera, cd-player; -sala de clasă ornata estetic. Activități specifice: o activitate de
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
discuția - panel, tehnica listei de atribute, tehnica sintezelor morfologice, sinectica. Practică socială reclamă deschiderea spre toate domeniile cunoașterii într-un mod creator. Prin interdisciplinaritatea axiologica se realizează transferul de valori de la o disciplină la alta și transformarea valorilor în modele atitudinale și comportamentale ce întregește personalitatea într-o ființă autonomă și creativă. Misiunea de educator nu încetează după terminarea lecției, ci se manifestă și dincolo de cadrul acesteia, unde atât elevii cât și el are o libertate mai mare în desfășurarea unor
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
valorizează pe fiecare membru, acționează ca un factor de omogenizare. 3 Procesul afectiv - apreciativ presupune corelarea criteriului preferențial, socio- emoțional, cu criteriul axiologic. Aceasta Înseamnă că preferițele interpersonale nu sunt spontane, strict emoționale, ci o valorizare prin prisma unui sistem atitudinal, al unor acumulări calitative. Dobândirea experienței sociale este legată, neîndoielnic, de procesul de maturizare a copilului și adolescentului În care un rol decisiv Îl are suportul afectiv. În preadolescență și adolescență, Întreaga conduită se desfășoară pe fond afectiv; relația afectivă
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
colaborare, de responsbilitate individuală și colectivă, inițiativa, iar În plan aptitudinal oferă posibilitatea de a descoperi faptul că, Într-o activitate, toate aptitudinile sunt importante. În același timp, facilitează dezvoltarea unor aptitudini generale sau speciale (intelectuale, organizatorice, estetice, etc. Planurile atitudinal și motivațional sunt intens stimulate prin utilizarea Învățării cooperante deoarece dezvoltă atitudini și manifestări noi față de cei ce se sustrag de la activitate, trezește spiritul de răspundere personală și de grup, crează motivații suficiente și eficiente pentru desfășurarea normală a activității
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]