1,004 matches
-
este de menționat necesitatea păstrării și a identificării unor spații pentru eventuale decizii secundare, suplimentare, în decursul fazei de intervenție și de execuție (spre exemplu, în cazul unei intervenții corecționale, pedeapsa, reacția elevului la momentul respectiv poate determina o schimbare atitudinală a cadrului didactic). Decizia în acest caz devine un purtător de inovație prin: - fundamentarea sa informațională; - coeficientul de noutate realizat; - efectele specifice așteptate a fi antrenate în decursul aplicării acesteia. Schimbarea, ca trăsătură ineluctabilă a demersurilor manageriale ale cadrului didactic
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
divizarea grupului; prezența și infiltrarea unor grupări delincvente, implicarea mai multor elevi ai clasei în asemenea acțiuni: furturi, consum de droguri, abuzuri sexuale, tentative de sinucidere, omor; - profesori - părinți: conflicte care pot impieta incomensurabil coeziunea organizației clasei și a echilibrului atitudinal al cadrului didactic; denigrări; mituiri etc.; - inter-clase: prin exacerbarea stărilor de emulație în diverse împrejurări, prin conflicte deschise între membri marcanți ai celor două colective, toate însă cu proiecții ample în planul relațiilor ori a stabilității organizației clasei și identificabile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
divizarea grupului - prezența și infiltrarea unor grupări delincvente, implicarea mai multor elevi ai clasei în asemenea acțiuni (furturi, consum de droguri, abuzuri sexuale, tentative de sinucidere, omor); profesori - parinți: conflicte care pot impieta incomensurabil coeziunea organizației clasei și a echilibrului atitudinal al cadrului didactic - denigrări; mituiri; inter-clase: prin exacerbarea stărilor de emulație în diverse împrejurări, prin conflicte deschise între membri marcanți ai celor două colective, toate însă cu proiecții ample în planul relațiilor ori a stabilității organizației clasei și identificabile prin
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
importanță pentru cadrul didactic, din perspectiva formării sale manageriale. La nivelul formării cadrului didactic, dezvoltarea și exersarea unor strategii de negociere este un obiectiv de primă importanță al managementului clasei de elevi. 7.2.4. Strategii de intervenție în plan atitudinal: pedeapsatc "7.2.4. Strategii de intervenție în plan atitudinal\: pedeapsa" Una dintre strategiile de intervenție cele mai controversate în planul managementului clasei de elevi pare a fi pedeapsa școlară. Din aceste considerente nici demersul de față nu va rezerva
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
nivelul formării cadrului didactic, dezvoltarea și exersarea unor strategii de negociere este un obiectiv de primă importanță al managementului clasei de elevi. 7.2.4. Strategii de intervenție în plan atitudinal: pedeapsatc "7.2.4. Strategii de intervenție în plan atitudinal\: pedeapsa" Una dintre strategiile de intervenție cele mai controversate în planul managementului clasei de elevi pare a fi pedeapsa școlară. Din aceste considerente nici demersul de față nu va rezerva un spațiu prea amplu pedepsei ca manieră de intervenție în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
abordării de fond a educabilului cu nevoi speciale În intenții integrative 209 B.3. Principii de intervenție/influențare educativ-integrativă 209 B.4. Principii de Întărire a influenței educative 209 B.5. Principii de evaluare 210 B.6. Principii de raportare/atitudinale 210 B.7. Principii de dezvoltare 210 Anexa 3 Declarația de la Salamanca (rezumat) 212 Anexa 4 Extrase din Hotărârea de Guvern nr. 1251 din 13 octombrie 2005 privind unele măsuri de Îmbunătățire a activității de Învățare, instruire, compensare, recuperare și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cooperare, pe colaborare și pe procesul Învățării. Astfel, noțiunea de evaluare Își lărgește sfera de cuprindere și nu se oprește doar la conținuturile vehiculate În școală, la rezultatele obținute de elev (cunoștințe, informații, priceperi, deprinderi, capacități, modele de comportament, trăsături atitudinale etc.), ci se extinde de la rezultatele obținute către procesul de Învățare derulat În situații și contexte diferite, inclusiv În afara școlii (nonformal sau informal). Nu În ultimul rând, evaluarea trebuie să fie tolerantă și să includă valorile multiculturale (Înțelegând prin aceasta
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
ale fiecărei categorii de copii cu cerințe educaționale speciale, pe efectele negative ale etichetelor nosologice aparținând diagnosticului medical și psihopedagogic care activează la cadrele didactice, colegii de clasă, părinți sau alte persoane din societate o serie de prejudecăți și stereotipuri atitudinale, comportamentale și chiar verbale, periclitând buna relaționare și comunicare Între toți actorii actului educațional. Se știe că o serie de stereotipuri cognitive tind să asocieze sau să Înlocuiască persoana cu eticheta nosologică și cu tot ceea ce presupune interpretarea acestei etichete
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cu cerințe speciale Îl constituie doar progresele realizate de aceștia; - principiul evaluării factuale presupune evitarea unor obiective educaționale operaționalizate, riguros prestabilite, fixist și obsesiv așteptate și evaluarea faptelor concrete. B.6. Principii de raportare/atitudinaletc "B.6. Principii de raportare/atitudinale" - principiul ultimei alternative educaționale se referă la faptul că educația integrată/incluzivă reprezintă pentru elevul cu cerințe speciale ultima alternativă viabilă; - principiul toleranței minime vizează, În special, grupuri-țintă, sensibilizarea acestora pentru implicarea În educația integrată/incluzivă; - principiul adaptabilității este aplicabil
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
viață; limitarea activității - dificultăți pe care un individ le poate avea în executarea unor activități; restricții de participare - probleme pe care un individ le poate întâmpina prin implicarea în situații de viață; factori de mediu - constituie mediul fizic, social și atitudinal în care oamenii trăiesc și își duc propria existență. Sursa: CIF, OMS, 2001, p. 10. Caracteristicile structurale ale CIF sunt: 1. oferă definiții operaționale standard ale stării de sănătate și ale domeniilor asociate stării de sănătate care descriu atributele esențiale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
tipuri de „teste”. Nu vom intra în amănunte privind descrierea acestor instrumente, căci ele nu sunt ușor de realizat și de aplicat - și, deci, presupun descrieri tehniceamănunțite-, anchetele și sondajele mărginindu-se la o abordare mai de suprafață a domeniului atitudinal, de exemplu. Așadar în anchete, exprimarea opiniilor și a altor stări subiective se face prin răspunsul la întrebări, care se evaluează aproape exclusiv cu scale de tip calitativ: scale ordinale, când este posibilă o ierarhie a stărilor, sau scale nominale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu”), dar la mulți oameni sunt prezente și atitudini ambivalente, ambivalență care nu se confundă nici măcar cu ambiguitatea: aceasta presupune că știi ceva despre obiectul atitudinii, dar nu-ți poți defini clar aprecierea. Ambivalența înseamnă că anumite caracteristici ale obiectului atitudinal îți plac, le apreciezi, iar altele nu. Sunt prezente concomitent două aspecte opuse, dar nu întotdeauna de intensități egale. În ambiguitate își are una dintre surse și atât defrecventul răspuns al subiecților la multe întrebări: „Depinde”. Literatura de specialitate, ocupându
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
vizeze interesele unui număr semnificativ de persoane. De aceea, opinia publică se manifestă îndeosebi față de programe sociale și politice, personalități sau partide politice, poluare, dezarmare, noi produse de larg consum etc. Bineînțeles că numărul de indivizi care iau o poziție atitudinală diferă, în funcție de problemă, și deci expresia „număr semnificativ de persoane” trebuie tratată cu relativitate. Acest număr nu înseamnă neapărat majoritatea populației sau a unui public, iar eficiența opiniei publice în raport cu puterea politică și administrativă nu depinde atât de numărul membrilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de persoane” trebuie tratată cu relativitate. Acest număr nu înseamnă neapărat majoritatea populației sau a unui public, iar eficiența opiniei publice în raport cu puterea politică și administrativă nu depinde atât de numărul membrilor ce profesează o anume opinie, cât de intensitatea atitudinală ce stă în spatele opiniilor și de activismul în viața socială (F. Allport, 1937). 3. Populația preocupată de o anumită problemă formează publicul. Sunt mai multe publicuri, fiecare constând din totalitatea indivizilor afectați de o anumită acțiune, a celor care se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
patru elemente: acțiunea (intenția ei), obiectul înspre care se îndreaptă acțiunea, contextul în care acțiunea are loc și timpul (momentul) efectuării ei. Cu cât investigațiile de tip atitudine-comportament respectă mai mult simetria dintre elementele menționate, cu atât corespondența dintre răspunsurile atitudinale și cele comportamentale va fi mai ridicată. Succesul predictiv al sondajelor electorale se datorează și acestui lucru, pentru că în chestionar se cere intenția față de o acțiune precisă (votul), obiectul acțiunii (persoane sau partide), momentul votării și contextul (aici asimilabil cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
gradul de accesibilitate la propriile atitudini, adică la ușurința cu care și le reamintesc și le pot exprima (ceea ce presupune și cât de bine sunt ele definite). Un grad mai mare de accesibilitate determină o mai mare acuratețe a răspunsurilor atitudinale și, de aici, o mai ridicată corespondență cu cele comportamentale. Importanța accesibilității în relația atitudine - comportament a fost dovedită printr-un studiu al lui Fazio și Williams (1986). Investigația a decurs în trei etape: a) Locuitorilor unui orășel din SUA
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Cum era de așteptat, s-a constatat o corelație pozitivă ridicată între atitudinea favorabilă față de candidat și impresia făcută la TV, precum și între acestea și votul efectiv. Dar aceste corelații au fost mult mai puternice la subiecți cu o accesibilitate atitudinală mai mare. 3. Factorii situaționali. Pornind de la rezultatele numeroaselor cercetări ce iau în considerare factori de personalitate (inclusiv atitudinile și opiniile individului) și parametrii situației, mulți autori insistă că predicțiile comportamentale pot fi făcute cu mai mare acuratețe prin cunoașterea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la schimbaretc "6.4. Schimbarea de atitudini (și opinii) și rezistența la schimbare" Reamintind faptul că opiniile sunt mai de suprafață și mai schimbătoare decât atitudinile, din mai multe motive - inclusiv acela că îndeobște studiile experimentale și corelaționale asimilează răspunsurile atitudinale cu cele opinionale -, în contextul de față, vomechivala și noi atitudinea cu opinia, așa cum am făcut-o, de altfel, și în secțiunea precedentă. Iar în ceea ce privește factorii și mecanismele schimbării, vom stărui asupra celor prezente în fenomenul persuasiunii prin mass-media, fenomen
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
grupului. Tendința indivizilor de conformare la normele grupului acționează ca un factor important în schimbarea de atitudini: dacă sursa (și mesajul) sunt în discordanță cu valorile și normele grupului de referință, e puțin probabil ca persuasiunea să aibă loc. Schimbarea atitudinală e mai pronunțată când argumentele provin de la surse multiple. Ea are loc însă numai în condițiile în care există un consens între argumente, iar acest consens nu este perceput ca unul artificial, regizat, ci este rezultatul unor surse cu adevărat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și excludere a posibilelor influențe ce au loc în interiorul „pâlniei”. Susținătorii modelului insistă însă că nu trebuie neglijată în nici un fel relația pâlniei cu exteriorul și cu procesele cognitiv-afective de la nivelul individului. Examinând subiectul formării, schimbării și rezistenței la schimbarea atitudinală, e onest și util să relevăm, măcar succint, și mecanismele mai subtile identificate de specialiști în acest areal. a. Față de modelul clasic, sursă-mesaj-receptor, cercetările ulterioare au adus dezvoltări, mai ales pe linia medierilor cognitive. De la expunere până la materializarea în acțiuni
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dedicată special căilor și mecanismelor persuasiunii, fructificând rezultatele experimentelor și teoretizărilor de până în anii ’70, Kapferer (2002) alocă un spațiu extins problemei persistenței schimbării. El face observația că, pe de o parte, în cazul mass-mediei, puține sunt măsurările de schimbare atitudinală imediat postmesaj, iar pe de altă parte, că în cazul experimentelor de laboratorample, unde se fac astfel de măsurători, constatarea unei schimbări substanțiale nu spune aproape nimic despre persistența în timp. Schimbările atitudinale induse prin mass-media sau experimental sunt, cele mai multe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cazul mass-mediei, puține sunt măsurările de schimbare atitudinală imediat postmesaj, iar pe de altă parte, că în cazul experimentelor de laboratorample, unde se fac astfel de măsurători, constatarea unei schimbări substanțiale nu spune aproape nimic despre persistența în timp. Schimbările atitudinale induse prin mass-media sau experimental sunt, cele mai multe, provizorii; cu rare excepții, modificarea are remanență totală. Unele rezistă parțial și foarte multe sunt non-persistente. În legătură cu efectele sleeper („ațipeală”) - prin care se afirmă că, în timp, mesajul persuasiv amplifică schimbarea, gestând cumva
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
valabilitate în viața curentă (Kapferer, 2002, p. 260). b. Educația și persuasiunea urmăresc expres inducerea și schimbarea unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că una dintre cauzele principale ale schimbării atitudinale în viața de zi cu zi este discrepanța ce apare între diferitele elemente cognitive, evaluative și comportamentale. În cadrul ei s-au dezvoltat mai multe demersuri teoretice. Teoria balansării se referă la discordanțele ce apar între evaluări (îl apreciez pe A
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cercetătorul că reproduce. Rezultatele obținute în urma unui „sondaj de opinie” sunt dependente, în afară de conținutul intrinsec al informației vizate, și de modalitatea de desfășurare a anchetei, de forma lexicală a întrebărilor, de activitatea operatorilor. Mai mult, nenumărate asemenea stări opinionale sau atitudinale ale subiectului nu există decât în și prin situația de interacțiune în care-l pune postura de respondent la întrebările unei anchete. Sau, în orice caz, ele prind contur, se manifestă efectiv în aceste situații. Întrebându-l pe un om
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de confirmare și autoreproducere a acestor sisteme, de apărare a eului, în ultimă analiză. A treia categorie de erori este cea rezultată din anticipațiile operatorului, anticipații ce nu sunt generate atât de trăsăturile sale de personalitate sau de sistemul său atitudinal, ci mai mult de conjunctura concretă a anchetei. După cum rezumă foarte clar Moser (1967, pp. 356-357), rezultatul studiilor efectuate la celebrul NORC (National Opinion Research Center), în deceniile cinci și șase, operatorul poate comite trei tipuri de erori de anticipație
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]