527 matches
-
El va triumfa atunci cînd dușmanii săi vor fi crezut că au învins, căci de unde să fi venit ajutorul supușilor săi decît de la El! Tocmai libertatea alegerilor, fără de care Biserica ar pieri, este cea care reflectă deasupra tuturor gîndurilor oamenilor atotputernicia Providenței Celui ce a primit de la Tatăl "toată puterea în Cer și pe Pămînt". 126. Poporul creștin și națiunea creștină, membră a acestui popor, au o constituție de drept cu adevărat divin, adică de fapt; dat fiind că faptele sînt
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
religioase), timpul care-i va prisosi va fi ocupat de ucenicul lui Isus Cristos, astfel: a) prin lecturi pioase, atît pentru a se adînci în doctrina religioasă, cît și pentru a medita la măreția dumnezeiască, la bunătatea sa nemărginită, la atotputernicia și înțelepciunea sa; b) prin rugăciuni, oricînd are un mic răgaz chiar și atunci cînd muncește, pe care le va practica cît de mult posibil; această rugăciune este menită să-l îmbogățească cu har și va trebui să-i devină
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
dreptului la război, dar erau și expresia conservatoare a vechiului regim monarhic. Câteva trăsături ale perioadei de care vorbim, care merge de la sfârșitul primului război mondial ajută la buna înțelegere a constituirii și funcționării alianțelor de acest tip: 1. Datorită atotputerniciei instituției războiului în epocă s-a produs o „fuziune” între război și diplomație, cu toate implicațiile decurgând din această relație. 2. Drept rezultat, alianțele au dobândit un rol de o importanță particulară în cadrul activităților diplomatice consacrate preparativelor în vederea războiului. Ele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
niște bărbați care au jurat să-și facă datoria atunci când li se cere de către un comandant autorizat? Gosseyn privi în sus spre fața aspră, încruntată a celuilalt și clătină din cap. - La un anumit nivel, spuse el, Semantica Generală recunoaște atotputernicia legii într-o societate înapoiată. Dar ceea ce s-a întâmplat aici pare să transceadă decretele obișnuite, legale sau criminale. Izbucni: - Trebuie să înțeleg că pot să fiu legat în felul acesta fără să mi se aducă la cunoștință faptele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Dunării, tendența de-a preface esportul nostru într-un monopol austriac, mai târziu și importul. Pe lângă aceasta se vor înființa iarăși sute de posturi improductive pentru brațele ce rămân neocupate și se va stabili încet - încet pe de-o parte atotputernicia claselor de mijlocitori, pe de altă parte robia și mizeria claselor producătoare. Vârtejul negrei specule care domină România în toate, departe de-a fi descurajat, se încurajează prin toate actele pretinse politice și, orice se face, în interesul ei se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a unui Mircea, a unui Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, Domni stăpânitori de la munte și pân-la marea cea mare, cum se întitulau ei. Pierzând încă din secolul al Xv-lea și al Xvi-lea cetățile de pe Dunăre cătră atotputernicia otomană, coloniile genoveze și venețiane cari se formaseră, sub sceptrul protector al voivozilor români, la Moncastro (Cetatea Albă), la Proilabum (Brăila) și la San-giorgio (Giurgiu), au încetat de-a fi românești, negoțul nostru a trebuit să dea îndărăt și să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și bolnavii cereau dumnezeirii sprijin și ocrotire pentru Încercările prin care treceau. Expresii ca „medicul tratează dar numai Dumnezeu vindecă” sau „Nihil sine Deo” (nimic fără Dumnezeu) se regăsesc În multe servicii medicale sau chirurgicale ca dovadă a credinței În atotputernicia lui Dumnezeu. Pentru că fiecare medic cu ceva experiență, știe foarte bine că știința vindecării ne-o Însușim, dar harul vindecării ne este dat și Întărit prin credință, că cele două aspecte (știința și credința) se completează și Împreună realizează arta
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
medicală se Întâlnește cu caritatea creștină de-a lungul a peste un mileniu și jumătate, au Început să pălească odată cu secolul al XX-lea, când extraordinarele progrese ale științelor medicale păreau să plaseze omul dincolo de condiția sa, să instaureze mitul atotputerniciei rațiunii și logicii creierului uman, eliberând, În concepția materialist atee, ființa umană de tot ceea ce reprezenta valoare spirituală sau cutumă morală până atunci. Secularizarea care a Însoțit acest proces a reușit să marginalizeze tot ce Însemna norme morale și valori
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cereau dumnezeirii sprijin și ocrotire pentru Încercările prin care treceau. Expresii ca „medicul tratează dar numai Dumnezeu vindecă” sau „Nihil sine Deo” (nimic fără Dumnezeu) se regăsesc și astăzi În multe servicii medicale sau chirurgicale ca dovadă a credinței În atotputernicia lui Dumnezeu. Pentru că fiecare medic, cu ceva experiență, știe foarte bine că știința vindecării ne-o Însușim, dar harul vindecării ne este dat și Întărit prin credință, că cele două aspecte (știința și credința) se completează și Împreună realizează arta
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ca multe din aceste norme izvorâte din tradiția În care știința medicală se Întâlnește cu caritatea creștină, să pălească odată cu secolul al XX-lea, când extraordinarele progrese ale științelor medicale păreau să plaseze omul dincolo de condiția sa, să instaureze mitul atotputerniciei rațiunii științifice și logicii gândirii umane, eliberând, În concepția materialist atee, ființa umană de tot ceea ce reprezenta valoare spirituală sau cutumă morală până atunci. Secularizarea, care a Însoțit acest proces, a reușit să marginalizeze tot ce Însemna norme morale și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
există sau ar putea să existe opinii diferite. În predarea religiei, prin argumentare se formează și se întăresc convingerile despre adevărurile religioase și se înlătură învățăturile greșite. La clasa a VII-a s-a utilizat această metodă în următoarele lecții: Atotputernicia lui Dumnezeu - Învierea lui Lazăr: „Prin atitudinea celor două surori la întălnirea cu Mântuitorul ni se prezintă două caractere diferite. Identificați câteva trăsături de caracter ale Martei și ale Mariei și încercați să argumentați comportamentul Mântuitorului în cele două situații
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a prietenilor săi); -„De ce Mântuitorul îi spune slobănogului Iertate îți sunt păcatele tale? Doar nu a fost adus acolo pentru a i se ierta păcatele, ci pentru a se vindeca de paralizie.”( Iisus a văzut cauza paraliziei - păcatul). În lecția Atotputernicia lui Dumnezeu - Învierea lui Lazăr: „De ce credeți că Iisus îl numește pe Lazăr prietenul noastru și nu prietenul Meu?” ( Prin aceste cuvinte se arată importanța prieteniei cu Hristos. Cel care are prieten pe Hristos, are prieteni sinceri și pe toți
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ale credinței: „ De ce oamenii virtuoși nu sunt feriți de necazurile pământești?” (Necazurile pe care le îndură oamenii virtuoși sunt pentru dovedirea virtuții lor) „Îl iubim noi pe aproapele nostru ca pe noi înșine?” ( generozitatea este mai puternică decât egoismul?) Lecția Atotputernicia lui Dumnezeu - Învierea lui Lazăr Profesorul solicită elevilor să citescă cu atenție fragmentul biblic: „Deci au trimis surorile la El, zicând: Doamne, iată cel pe care îl iubești este bolnav”, apoi le adresează următoarea întrebare: Credeți că acest anunț a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Ioan 9,5) și apoi îl vindecă pe orb, demonstrând prin aceasta că El a adus lumina în cele mai grele probleme ale vieții noastre și ne cheamă cu stăruință spre o viață luminoasă, la acceptarea luminii Sale. în lecția „Atotputernicia lui Dumnezeu - Învierea lui Lazăr”, cuvintele Mântuitorului „ Cel ce crede în Mine, chiar de va muri, va fi viu” (Ioan 11, 25) sugerează că moartea nu este de temut pentru cel ce crede, căci El este ușa de intrare în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
genere a libertății. Prin această concluzie, soluția stoică se remarcă drept un moment fundamental din evoluția concepțiilor filosofice despre libertate. II.1.2. Conceptul de libertate în filosofia Evului Mediu Gândirea creștină medievală se află în fața unei probleme similare. Recunoscând atotputernicia lui Dumnezeu, teologii creștini trebuiau să răspundă la întrebarea: mai poate omul să fie liber? Mai multe argumente pledau în favoarea unui răspuns negativ la această întrebare. În primul rând, într-un univers guvernat de divinitate, omul nu poate fi stăpânul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cele ce nu sunt necesare, să mințim, să dăm, să ne bucurăm de ceea ce se cuvine sau nu. În legătură cu toate acestea suntem stăpâni sau liberi. De unde provine această libertate? Dumnezeu însuși ne-a acordat-o, se menționează în Ecleziast. Dar atotputernicia divină nu intră în contradicție cu liberul arbitru pentru că divinitatea nu-l constrânge pe om să aleagă un anumit lucru și nu altul. Omul posedă liber arbitru, deoarece alegerile sale nu sunt dictate de instinctul natural, ci de judecată. Toma
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Dumnezeu este cel care dictează. Oamenii cred că hotărârile pe care le iau le aparțin lor înșiși, dar se înșeală. Cu atât mai mult rezultatele faptelor omenești depind nu de autorii lor, ci de Dumnezeu. În condițiile afirmării unei asemenea atotputernicii divine, se ridică problema dacă însăși ideea de libertate umană mai are vreun sens. Gândirea creștină medievală se află în fața unei probleme similare. Teologii creștini trebuiau să răspundă la întrebarea: Mai poate omul să fie liber? În primul rând, într-
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
fi anulat ca ființă morală. Admiterea liberului arbitru constituie o necesitate pentru gândirea teologică, care a construit un sistem complex de argumente bazat pe multiple nuanțări și soluții ingenioase. Libertatea acordată omului de divinitate nu se află în contradicție cu atotputernicia divină, conform gândirii teologice din două motive: deși Dumnezeu acordă omului libertatea de a alege, el împiedică într-un oarecare fel faptele acestuia când este cazul, când contravine proiectului divin. Divinitatea ajută pe fiecare să aleagă ceea ce acesta vrea să
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
conform gândirii teologice din două motive: deși Dumnezeu acordă omului libertatea de a alege, el împiedică într-un oarecare fel faptele acestuia când este cazul, când contravine proiectului divin. Divinitatea ajută pe fiecare să aleagă ceea ce acesta vrea să aleagă. Atotputernicia divină nu intră în contradicție cu liberul arbitru, căci divinitatea nu-l constrânge pe om să aleagă un anumit lucru și nu altul. Cea mai bună dovadă a existenței liberului arbitru este rațiunea sau judecata omului, idee prezentă la Descartes
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
quod hoc quod în me est, ne falsis assentiar, nec mihi quidquam iste deceptor, quantumvis potens, quantumvis callidus, possit imponere, obfirmata mente cavebo”. Înșelătoria divină, dimpotrivă, interzice în mod absolut refuzul asentimentului: 2) Suarez admite posibilitatea înșelătoriei dacă se consideră atotputernicia divină și o neagă dacă se ia în considerare bunătatea lui Dumnezeu: „Însă (...) ne învață despre miracolul că Dumnezeu nu poate conduce intelectul al fals, căci nimic nu repugnă mai puțin bunătății sale decât a minți.” “Posito autem illo miraculo
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
vrut ca eu să fiu amăgit în felul acesta, căci se spune că este bun în cel mai înalt grad.”“ At forte noluit Deus itta me decipi, dicitur enim summe bonus.” Apelul cartesian la bunătatea lui Dumnezeu, și nu la atotputernicia lui, pentru a respinge într-o primă instanță ipoteza înșelătoriei divine este marca cea mai evidentă a originii precartesiene a Dumnezeului din Meditația-I-a. Dumnezeul lui Descartes nu va putea să înșele din cauza atotputerniciei sau a veracității sale și
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
lui Dumnezeu, și nu la atotputernicia lui, pentru a respinge într-o primă instanță ipoteza înșelătoriei divine este marca cea mai evidentă a originii precartesiene a Dumnezeului din Meditația-I-a. Dumnezeul lui Descartes nu va putea să înșele din cauza atotputerniciei sau a veracității sale și nici din cauza unui atribut cum este bunătatea pe care concepția cartesiană a «arbitrariului» divin o face îndoielnică. Textul lui Suarez arată cu adevărat sursa precartesiană a inhibării înșelătoriei prin bunătate. Și de altfel, bunătatea divină
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
deopotrivă o inferență, vom putea să trecem în continuare de la considerarea eului ca mens pura et abstracta la cea a omului ca întreg? Putem trece de la o concepție metafizică a subiectului și de la o concepție metafizică a uniunii provenită din atotputernicia divină, la o concepție morală a subiectului ce ne impune să începem de la a treia dintre noțiunile primitive; pentru că .) Descartes a fost atenționat în moduri diverse în legătură cu dificultatea de a înțelege cum anume o substanță gînditoare, indivizibilă, imaterială, poate fi
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
armonia absolută, El este frumusețea infinită și izvorul oricărei frumuseți create. Frumusețea în doctrina lui Platon este singura idee care a avut privilegiul de a se face cunoscută muritorilor și de a fi iubită cu înflăcărare de aceștia; Dumnezeu în atotputernicia sa, din haos creează cosmosul care în traducere înseamnă frumusețe, armonie. De la Confesiunile sfântului Augustin până la Itinerarium‑ul sfântului Bo‑ naventura, în spiritualitatea creștină se afirmă fără încetare că nici un lucru nu ar fi frumos dacă nu ar veni de la
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
rugă și ceru îndurare Dumnezeului-Unic ca să-l scape de la pieire. In timpul nopții, el avu o revelație din care înțelese visul ca și tălmăcirea lui. Impăratul Nabucodonosor rămase uimit de știința lui Daniel și îi aduse daruri, îl lăudă; recunoscând atotputernicia zeului străin, îl eliberă din sclavie, îl înobilă și îl numi șeful tuturor înțelepților. Daniel a rămas multă vreme la curtea Babilonului în înalta sa funcție; drept recunoștiință, uneltește împreună cu regele persan Cyrus prăbușirea binefăcătorului său, pentru a-și vedea
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]