1,372 matches
-
interzicându-le să se numească musulmani sau să folosească salutul tradițional isamic . În 2003, Mirză Masrūr Aḥmad devine al cincilea calif. Este o personalitate de seamă din lumea islamică actuală cu rol semnificativ în promovarea păcii mondiale, aceasta în ciuda unor atrocități pe care comunitatea le-a avut de îndurat, cum ar fi atentatul din Lahore, din 2010, cânde au murit 86 de credincioși . Ahmadiyya nu diferă în ceea ce privește temelile ei religioase, și anume cei cinci stâlpi ai credinței și ’Arkănu-l-’Īmăn (tawḥīd
Ahmadiyya () [Corola-website/Science/333605_a_334934]
-
Versailles și contestând noile frontiere. Vor recurge la diverse modalități pentru a reface Germania Mare de dinainte de război. În Austria, efectivele militare nu puteau să depășească 30 000 de militari, în Bulgaria-20 000, în Ungaria-30 000, iar în Turcia-50 000. Atrocitățile războiului și dorința de menținere permanentă a păcii a determinat amploarea curentului pacifist ce a contribuit la crearea în cadrul Conferinței de pace, a Societății Națiunilor, pe baza Pactului întocmit de comisia specială, condusă de președintele american. Pactul Societății Națiunilor era
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Podlipny. În spiritul acestuia, a pictat și el, la început, dezmoșteniți ai sorții cu care fraternizează tandru deși, paradoxal, departe de a‑i idealiza, îi ironizează, ce‑i drept, cu simpatie și blândețe, ca în Îndrăgostiții. Mai târziu, războiul cu atrocitățile lui și propria experiență existențială l‑a radicalizat deopotrivă ca militant social și ca expresionist, imaginile din lagăr, lucrate în guașă, dobândind mai multă vehemență de limbaj, mai mult aplomb în culoare. Un tablou grăitor în acest sens este Execuția
Leon Alex () [Corola-website/Science/334185_a_335514]
-
comitagii treceau adesea frontiera în România dedându-se la acte de sabotaj, incendieri, incitare, agresiuni și atentate la adresa armatei și administrației române, cât și la adresa coloniștilor români de aici (aromâni, mocani mărgineni, români timoceni etc.), uneori comițând carnagii și alte atrocități. Comitagiii au fost membri ai societății secrete bulgare panslavistă numită și Ohrana (sau Uhrana) activă în Macedonia Egee în timpul celui de-al doilea război mondial. Uneori, locuitorii bulgari din Dobrogea interbelică au pactizat cu comitagii infiltrați din Bulgaria.
Comitagiu () [Corola-website/Science/310300_a_311629]
-
a execuțiilor din regiunea Veșenskaia, considerând că deși numărul celor care au fost victimele represiunii în zonă a fost destul de ridicat, în timpul „descazacizării” acesta să fi fost în jur de 300 de persoane. Holquist trage concluzia că rapoartele albilor cu privire la atrocitățile roșiilor din regiunea Donului au fost exagerate în mod voit, urmărind scopuri propagandistice. Există un exemplu al raportului unui ataman, care menționa 140 de persoane executate în Bokovskaia, raport care s-a dovedit exagerat, de vreme ce bolșevicii condamnaseră la moarte doar
Descazacizare () [Corola-website/Science/318134_a_319463]
-
Cazimir cel Mare avea intenții serioase cu acest district, dorind să înființeze aici Universitatea Jagiellonă, datorită inundațiilor frecvente însă a renunțat la aceste ambiții. În ultimul secol al secolului al XV-lea populația evreiască a Cracoviei a fost supusă multor atrocități, mulți dintre ei mutându-se în Kazimierz unde au construit sinagogă. În 1494 în Cracovia a izbucnit incendiu pentru care populația creștină îi considera vinovați pe evrei. Au urmat progromuri mai mici și mai mari și li s-a interzis
Kazimierz () [Corola-website/Science/329510_a_330839]
-
miniștrii de externe american, britanic și sovietic declarau că anexarea țării de către Germania Nazistă ("Anschluss") era nulă și neavenită. Declarația afirma necesitatea restabilirii statului austriac independent după victoria aliată împotriva Germaniei. Secțiunea finală a Declarației de la Moscova intitulată „Declarația cu privire la atrocități” a fost semantă de președintele american Franklin D. Roosevelt, prim-ministrul britanic Winston Churchill și premierul sovietic Iosif Vissarionovici Stalin. Ei declarau că există dovezi clare ale atrocităților, masacrelor și execuțiilor cu sânge rece în masă făptuite de forțele hitleriste
Declarația de la Moscova () [Corola-website/Science/310359_a_311688]
-
aliată împotriva Germaniei. Secțiunea finală a Declarației de la Moscova intitulată „Declarația cu privire la atrocități” a fost semantă de președintele american Franklin D. Roosevelt, prim-ministrul britanic Winston Churchill și premierul sovietic Iosif Vissarionovici Stalin. Ei declarau că există dovezi clare ale atrocităților, masacrelor și execuțiilor cu sânge rece în masă făptuite de forțele hitleriste în numeroase dintre țările pe care le-au cucerit și din care erau alungate treptat. Germanii vinovați de aceste crime trebuiau arestați și trimiși în statele mai înainte
Declarația de la Moscova () [Corola-website/Science/310359_a_311688]
-
unde trebuiau judecați de popoarele pe care le-au asuprit. În cazul germanilor ale căror crime nu puteau fi localizate concret din punct de vedere geografic, ei trebuiau judecați și condamnați printr-o decizie comună a guvernelor Aliaților. Declarația cu privire la atrocități a fost concepută în principal de Winston Churchill și a dus la formarea Comisia Europeană Consultativă care avea să conceapă principiile după care urma să funcționeze Tribunalul Militar Internațional pentru judecarea principalilor criminali de război.
Declarația de la Moscova () [Corola-website/Science/310359_a_311688]
-
de naționalism, ură etnică, anticomunism, antisemitism sau oportunism, cu bună știință s-au implicat într-o colaborare cu Puterile Axei în timpul celui de al doilea război mondial. Unii dintre acești colaboraționiști au comis undele dintre cele mai grave crime și atrocități ale Holocaustului. Colaborarea a variat de la îndemnuri asupra populației civile să rămână calmă și să accepte ocupația străină, fără conflicte, la organizarea de comerț, producție, sprijin financiar și economic, până la a se alătura la diferitele ramuri ale forțelor armate ale
Colaborarea cu Puterile Axei în timpul celui de al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/320399_a_321728]
-
47 între cele două state. Coreea de Nord și Coreea de Sud au încheiat un armistițiu, dar se află în conflict și în ziua de azi. Intervenția SUA în Vietnam din 1964 și sprijinul sovieticilor în favoarea nord-vietnamezilor comuniști a dus la escaladarea războiului, la atrocități și multe pierderi. Trupele americane s-au retras fără nici un rezultat. În 1979, sovieticii au invadat Afghanistan, iar SUA sprijinea grupările musulmane rebele împotrivă sovieticilor. Crearea statului Israel i-a făcut pe naționaliștii arabi și pe palestinieni să nu recunoască
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
catedra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru că soția sa era evreică. După război, și-a reluat activitatea de profesor și, în volumul " Chestiunea vinovăției germane", a examinat teoria vinovăției colective a poporului german, părtaș în opinia sa la atrocitățile comise de regimul lui Adolf Hitler. Ultima sa mare carte de sistematizare a filozofiei Existenței este "Von Der Wahrheit" ("Despre adevăr"). Cea mai accesibilă cartea a sa este una de popularizare și se numește "Filozofia pe înțelesul tuturor". Operele lui
Karl Jaspers () [Corola-website/Science/299056_a_300385]
-
operațiunii “Autonomous”, și trei grupuri compuse din parașutiști sovietici. Misiunea Jandarmeriei era strict de a captura aceste grupuri și de a-i împiedica să acționeze în spatele frontului. De asemenea, gen. Constantin Tobescu menționează un caz în care s-au comis atrocități de către jandarmi asupra populației civile, pentru care a dispus trimiterea responsabililor (un Șef de Post, împreună cu câțiva instigatori locali) în fața Curții Marțiale din Chișinău. În interogatoriile din 14 iunie 1945 și 5 aprilie 1946, întrebările anchetatorilor au fost extrem de clare
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
spectacolul lui Frjlić încearcă să deconstruiască viziunea binară asupra violenței (unii sunt buni, ceilalți sunt răi), văzând violența ca pe un mecanism complex, sistemic, în care forțele opozante împrumută caracteristici una de la cealaltă, un mecanism plin de contradicții care generează atrocități. Discursul lui Frjlić este orientat pe o critică a istoriei coloniale a Europei: tradiția europeană nu este altceva decât o tradiție a abuzurilor comise de europeni în spațiile colonizate, iar bunăstarea europeană este un produs al acestor abuzuri. Cele două
Instituțiile publice de cultură - niște frigidere în care cultura stă la rece? () [Corola-website/Science/296170_a_297499]
-
a participat la Conferința de Pace de la Paris pentru a susține cauza rusă. Printre ceilalți membri ai acelui grup se aflau Alexander N. Krupensky, Alexander K. Schmidt, Vladimir Țiganco și Mihail Savenco. Slonim, secondat de Țiganco, au răspândit zvonuri cu privire la „atrocitățile nemaiauzite” comise de Armata Română precum masacrarea a 53 de oameni într-un sat din județul Hotin și torturarea multor altora. Intervievat de "L'Humanité", ziarul Partidului Comunist Francez, Slonim a pretins, de asemenea, că socialiștii au fost reprimați și
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
în fața lui Han Fei-tzu, Han Qing-jao și Si Wang-mu, informându-i despre sclavia lor genetică și implorându-le îndurarea în privința raportului către Congresul Stelar. Deja suspicios în legătură cu condiția Vorbitorilor cu Zeii, Han Fei-tzu acceptă veștile date de Jane legat de atrocitățile Congresului, la fel ca și Si Wang-mu. Însă fiica lui, Han Qing-jao, crede că Demostene și Jane sunt dușmanii zeilor, singura alternativă de a o opri să-și trimită raportul către Congres fiind oprirea comunicațiilor dinspre Cale. Cu ajutorul lui Si
Xenocid () [Corola-website/Science/322993_a_324322]
-
din Dubăsari, Mihail Rîbacenko, cică ar fi rezultatul practicarii de către evrei a ritualului de sacrificii umane, în special ale creștinilor. Faptul în cauză a condus la o dezlănțuire de acte huliganice și crime ale căror victime au fost minoritarii evrei. Atrocitățile antievreiești din zilele de 6-7 aprilie 1903 săvârșite de persoane declasate din Imperiul Rus, susținute de ohranca (poliția secretă) țarista și soldate cu aproape 50 de evrei uciși, 600 răniți (dintre care 92 răniți grav), zeci de case și magazine
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
cu mama sa și a menținut-o până când ea s-a stins din viață. Mai târziu, Schwarzenegger a însărcinat Centrul Simon Wiesenthal să cerceteze rapoartele tatălui său din timpul războiului. Însă nu s-a descoperit vreo dovadă de participare la atrocități comise de SA ori alte structuri naziste, în pofida faptului că Schwarzenegger senior a fost membru în partidul național-socialist. La școală, Schwarzenegger a fost un elev mediocru, dar se evidenția prin caracterul „voios, binedispus și exuberant”. Schwarzenegger a practicat multe sporturi
Arnold Schwarzenegger () [Corola-website/Science/303615_a_304944]
-
norvegiană, cu 10.000$. În 1966, se stabilește în Statele Unite, unde înființează misiunea creștină "Vocea martirilor", organizație care luptă împotriva persecuțiilor îndreptate asupra creștinilor de pe toate continentele. Ajunge în atenția Comisiei pentru Securitate Interioară a Senatului american, unde face cunoscute atrocitățile la care sînt supuși creștinii din țările comuniste. Privit cu îndoială de senatori, Wurmbrand se vede obligat să apeleze la argumentul cel mai puternic și anume: cicatricile de pe trupul său. În consecință, pastorul Wurmbrand își îndepărtează cămașa lăsînd să se
Richard Wurmbrand () [Corola-website/Science/302181_a_303510]
-
22 decembrie 1989, Wurmbrand se întoarce în vizită, în România, unde depune flori la mormintele torționarilor săi. Moare în Torrance, California, în februarie 2001. Wurmbrand nu era un teolog de profesie, dar cărțile sale constituie veritabile mărturii nu doar ale atrocităților comunismului, cît mai ales mărturii ale Bisericii Creștine din primele decenii după instalarea comunismului în răsăritul Europei. În același timp, volumele sale constituie o literatură devoțională și sînt traduse în toate limbile de circulație internațională. "Cu Dumnezeu în subterană" este
Richard Wurmbrand () [Corola-website/Science/302181_a_303510]
-
în limba engleză. Revolta grecilor a avut parte de o mare simpatie în rândul populației europene, deși la început insurecția lor a fost privită cu lipsă de entuziasm din parte marilor puteri europene. O serie de istorici au afirmat că atrocitățile otomanilor au fost larg mediatizate în Europa, în vreme ce crimele de război ale creștinilor au fost trecute cu vederea. Unul dintre masacrele provocate de otomani l-a inspirat pe Eugène Delacroix să pictreze tabloul "Masacrul din Chios". Au mai existat și
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
ceară sprijinul vasalului rebel și rival, pașa Egiptului, căruia i-a oferit controlul asupra „Pașalîcului Cretei”. Armata egipteană a debarcat pe insulă în 1824, iar Ibrahim și-a asumat obligația să înăbușe rebeliunea. Insula Creta a fost scena luptelor și atrocităților războiului cretano-egiptean între 1821 și 1828. În cele din urmă, musulmanii au fost alungați în fortificațiile orașelor de pe coasta de nord și numeroși dintre ei au pierit de boli și foame în acest timp. În același timp, și creștinii cretani
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
împărțit în două tabere: unii dintre ei afirmă că se poate considera că grecii nu au făcut decât să răspundă la acțiunile agresive ale turcilor (așa cum au fost masacrarea grecilor din Tripoli) în timp ce alții consideră că a fost vorba de atrocități separate, care au izbucnit odată cu izbucnirea revoluției. În timpul războiului, zeci de mii de civili greci au fost uciși, au fost lăsați să moară de foame sau boală sau au fost târâți în sclavie. Cei mai mulți dintre grecii care locuiau în cartierul
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
mai putut fi distribuit întrucât membrii grupului au fost arestați de SS (Gestapo). Chiar dacă membrii erau doar studenți la Universitatea din München, participaseră la război ca infirmieri fie pe frontul francez, fie pe cel rus, unde fuseseră martori oculari la atrocitățile naziste față de evrei și față de toți cei care se opuneau acestuia și, nu în ultimul rând, martori ai atrocităților față de prizonierii de război. Din experiența frontului au reținut două lecții fundamentale (care au și fost expuse în manifestele lor): Acești
Trandafirul Alb () [Corola-website/Science/306242_a_307571]
-
Universitatea din München, participaseră la război ca infirmieri fie pe frontul francez, fie pe cel rus, unde fuseseră martori oculari la atrocitățile naziste față de evrei și față de toți cei care se opuneau acestuia și, nu în ultimul rând, martori ai atrocităților față de prizonierii de război. Din experiența frontului au reținut două lecții fundamentale (care au și fost expuse în manifestele lor): Acești tineri refuzau militarismul prusac al Germaniei lui Adolf Hitler și credeau într-o Europă federală care aderă la principiile
Trandafirul Alb () [Corola-website/Science/306242_a_307571]