52,356 matches
-
o femeie trage cu arcul în soare azi-noapte mi-a explodat într-un ochi lumea De pe gura închisă a unui portret toată luna septembrie copiii din cartier au călcat numai pe rândunici moarte în timp ce se jucau cu o mască de aur prinzând în ea frigul abia coborât de pe culmi apoi îl lăsau liber și tăceau în schimbul unei frunze uscate ce cădea dintr-un frasin despre un câine care și-a început râsul în ochii unei statui fără bucurie mă pregătesc de
Poezii by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/4913_a_6238]
-
au adus daruri mult mai de preț ei se mirau uite a văzut multe la viața lui cu el nu-i deloc ușor și plecau și se întorceau a doua zi încărcați cu blănuri de fiare sălbatice cu podoabe de aur nestemate și mirodenii bătrânelul mijea ochii scărpinându-se în fund desigur era un gest de mare înțelepciune cine ar fi făcut ceva atât de firesc și simplu în public și spunea astea-s nimicuri alții mi-au adus lucruri neprețuite
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]
-
Ion Cristofor Lui Aurel Pântea în sărăcie nici moartea nu prinde rădăcini ne-a spus bătrânul ce ne-a întâmpinat în prag surâzător ne-a întins o mană că o frunză uscată doar aurul focului lucea îngropat în sobă de țuci auzeam mierla și liniștea din livadă acum părăsita plânsul elementar al materiei copacii uzi adormiți și albul pereților de văr ca paloarea sfinților din icoane în sărăcia aurita nici moartea nu prinde rădăcini
Dascăli de țară by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4744_a_6069]
-
lipsa mea În cercurile concentrice Ale devenirii tale Instabile Mari canioane împotriva ta Genele mele tremură Țin strînsă, sub pleoape, lacrima pentru Cel înstrăinat ca un sîmbure smuls Dintr-un fruct imperial Și îngropat într-un fruct de cenușă În aur? Alte rădăcini ies din pămînt Nu mi-e dat chipul îmbătrînirii Aceasta poate fi pedeapsa cea mai aspră Pentru greșelile vieții mele Flexibil arc trupul meu juvenil De nerecunoscut în această formă Transcende norii ca și cum doar în vis S-ar
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/4999_a_6324]
-
este reală cimitirul real strigoiul vine spre tine cu chipul tău îl lași să treacă o vreme va merge în direcție opusă o vreme prin masca lui va hăui vântul până va umple golul ei cu chipul tău precum lichidul aurului va umple formele monezii Trece un orb și o ridică din noroiul străzii: „Cine v-a încredințat vouă, pietre smintite, nisipul de sub coajă? O urmă de zeu e impregnată în pulberea lui. Mă iau după ea, o acopăr cu talpa
Vremea nisipurilor by George Vulturescu () [Corola-journal/Imaginative/5612_a_6937]
-
De nimic nu ne e frică pe lumea aceasta în care Dumnezeu a murit sau se crede că a murit. 19 septembrie 2010 Câți hoți în soldă sunt la ora asta? Câți hoți în soldă sunt la ora asta? Adună aur sunător, lingouri Si pun în conturi cecuri mai ușoare ca pana de porumbel E fila transparentă, grea la pungă, Câți buni de pradă, gata de măcel? Harnici precum pirații ce lucrau cu râvnă pentru rege, Câți scutieri? Guvernatori din insule
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
o trece asupra lui Iosif. Să observăm și că Rahila este, și ea, fiica cea mică, deșteaptă și frumoasă. Dar de ce mezinul e totdeauna isteț și biruitor, în Capra cu trei iezi sau în Prâslea cel voinic și merele de aur? De ce nora a treia din Soacra cu trei nurori are inițiativa pedepsirii babei și nu nurorile mai mari? Ce mister psihologic se va fi ascunzând în această preferință care încalcă vădit și grav o regulă a jocului genealogic, temeinic stabilită
Fusta by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6132_a_7457]
-
proaspăt și te-așezi la o masă. Nimeni n-are treabă cu tine, e-o liniște mai ceva ca-n biserică. Parc-ar fi toți yoghini sau călugări zen-budiști: privesc fix la florile de nu-mă-uita pictate pe tavanul suflat cu aur. Și mai sorb, din cînd în cînd, cîte-o gură de sînge. Sînge de prima calitate, fabricat de dactăr Nicu & His Skyzoid Band. Cu 27 de stabilizatori neu-rohormonali, 16 amplificatori kinetosenzoriali și gust de cocacola. Mult mai bun și mai hrănitor
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
Economisim apa de ploaie, asta economisim: bea repede din ceașca de cafea. Când afară soldații noului regim se aliniază în acest minut: cum de puteți fi atât de calmi? N-a murit Ceaușescu. Părerea mea e că trebuie să cumpărăm aur! Ba să cumpărăm ciorapi fosforescenți: el, aplecat deodată, îi privește ei picioarele pe furiș, ridicând fața de masă, prefăcut că-și caută pixul scăpat din mână, „un ofițer îi ține căpăstrul". Vreți să ne ducem toți la balamuc? La naiba
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/6225_a_7550]
-
de mînă Să îmi strecoare peste gură-o rîmă Ca să o am de mîngîiat la parastas. Și-o să v-aud cum rîdeți voi, în soare Rostogolindu-vă cu dalbele popouri Ale atît de-mpalidatelor fecioare, Oh, prețuindu-le - calde lingouri De aur fin dospit în aluaturi Luate și de Dumnezeu la dînsu-n paturi. Ci eu, mofluz, sub scînduri, bat din buze În amintirea după-amiezilor confuze, Cînd sînii sfarmă năstureii de la bluze. Se bat covoarele a toamnă lungă. Se bat covoarele a toamnă
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
Emil Brumaru Ca un răsfăț anume era trezitul tău, Porneau să cînte muzici, în aer globuri lucii Și străvezii luau formă, Mari Îngeri, ca năucii, Se-mpătimeau la văzul multalbului popou Lin dezvelit din plăpumi brodate-n aur cald Și că din întîmplare topit, oh!, ici și colo, De cîte-o alunița, de cîte-un vînat fald De carne rușinata ce-mi murmura: ador-o! Plecau s-aducă ceaiuri din Chină melcii-paji Prin coridoare strimte, odăi întortocheate Și îți suflau
Ca un răsfăț anume era trezitul tău… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6666_a_7991]
-
Peste mine a nins, prin mine au crescut firele de iarbă, pe trupul meu de pământ s-au scurs pârâiașele tulburi ivite după ploaie. Seara s-a lăsat peste mine Si apoi lumina dimineții peste mine a aruncat bănuți de aur. Când eram copil, în joacă, îmi întorceam pe dos buzunarele. Așa, acum, m-am întors pe dos cu întreaga mea făptură și ce era înafară a ajuns să fie înăuntru. Vântul adie prin crengile teilor în mine, un iepure speriat
Buzunare întoarse pe dos by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/6447_a_7772]
-
stelar în viață de după venirea răstignirea și învierea lui iisus tzone e singurul poet român care doarme de gît cu poemele lui deopotrivă pe întinderea văzduhului pămîntean și pe întinderea tuturor celorlalte văzduhuri subpămîntene și suprapămîntene tzone e ceasul de aur cu ore de aur cu minute de aur și cu secunde de aur care ține în viață poezia română tzone e poetul care se spală pe mîini și pe față numai cu apă de lună și care bea ori de
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
venirea răstignirea și învierea lui iisus tzone e singurul poet român care doarme de gît cu poemele lui deopotrivă pe întinderea văzduhului pămîntean și pe întinderea tuturor celorlalte văzduhuri subpămîntene și suprapămîntene tzone e ceasul de aur cu ore de aur cu minute de aur și cu secunde de aur care ține în viață poezia română tzone e poetul care se spală pe mîini și pe față numai cu apă de lună și care bea ori de cîte ori i se-ntîmplă
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
lui iisus tzone e singurul poet român care doarme de gît cu poemele lui deopotrivă pe întinderea văzduhului pămîntean și pe întinderea tuturor celorlalte văzduhuri subpămîntene și suprapămîntene tzone e ceasul de aur cu ore de aur cu minute de aur și cu secunde de aur care ține în viață poezia română tzone e poetul care se spală pe mîini și pe față numai cu apă de lună și care bea ori de cîte ori i se-ntîmplă să moară apă de
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
poet român care doarme de gît cu poemele lui deopotrivă pe întinderea văzduhului pămîntean și pe întinderea tuturor celorlalte văzduhuri subpămîntene și suprapămîntene tzone e ceasul de aur cu ore de aur cu minute de aur și cu secunde de aur care ține în viață poezia română tzone e poetul care se spală pe mîini și pe față numai cu apă de lună și care bea ori de cîte ori i se-ntîmplă să moară apă de lună tzone nu e celan
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
pe stâlpii Porții-i și lintou, Brâncuși, să spui, sărutul și-l scoboară. Părelnică, arginturi și zăpadă, I-ai sări-n barcă, tremuri, să nu cadă, De prin albastrul mult, neprihănit. Și sufletul se umple de-o lumină, Ca-n aur o Madonă bizantină Dintr-o celebră frescă, prin zenit... 20 aprilie 2007 Gravură Poeții din Ardeal prind, rând, să vină. Un, cu Omir, în Lwov, hunedorean. Ci cu Olahus să începi, latină Liră-nstrunând. Regent, episcop, șpan. Și doi tribuni, ba
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
în ceas, preludiu dublu la nuntă, clipa n-are chip de taifas. Inelul exaltă pe deget, mireasa mai iute ar plânge plăcere de n-ar fi-n poet, gâtul cu sânge și-ar frânge. Dar ceasul rămâne discret. Bani de aur Am încercat să scuip bani de aur și rotunzi, fulgi abandonați în cuib, greii plumbi și scunzi. Încercarea de apoi moarte n-avea-n limbă, de-astă dată plata la strigoi, mergerea-i și strâmbă. Sfâșierea de drumuri Sfâșierea de drumuri și
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
n-are chip de taifas. Inelul exaltă pe deget, mireasa mai iute ar plânge plăcere de n-ar fi-n poet, gâtul cu sânge și-ar frânge. Dar ceasul rămâne discret. Bani de aur Am încercat să scuip bani de aur și rotunzi, fulgi abandonați în cuib, greii plumbi și scunzi. Încercarea de apoi moarte n-avea-n limbă, de-astă dată plata la strigoi, mergerea-i și strâmbă. Sfâșierea de drumuri Sfâșierea de drumuri și noaptea și ziua, coperta cumu-i la tomuri
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
Carmen Elisabeta Puchianu La Brașov trăiește o scriitoare de limbă germană, specimen rar azi în România; ea duce mai departe ștafeta generației de aur a tinerilor poeți germani ardeleni și bănățeni care s-au repatriat sau expatriat, o problemă dificil de definit..., mai simplu spus, au plecat din țară. Așadar Joachim Wittstoc nu e ultimul mohican. Iată că în România se mai scrie în
Poezie by Carmen Elisabeta Puchianu () [Corola-journal/Imaginative/6903_a_8228]
-
ai luat după proverbul: " Nu iese fum dacă nu-i pic de foc."? Stau încîlcit ca-n coarnele lui cerbul. Mi s-a uscat și stropul de noroc. Ce-mi folosește roua că-i rotundă Și fluturii că-și pun aur pe burtă În solzi mărunți. Mi-e viața tot mai scurtă. Sufletul spaima unde să-și ascundă? Moartea-mi sluțește carnea, mi-o dărîmă Și-o calcă în picioare ca pe-o rîmă...
M-ai umilit cu tristele-ți cuvinte… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6947_a_8272]
-
un copil calm, veghind de sus o piramidă, înăuntrul ei, coridoare negre, apoi o sală mare și un copil care țipă și iar un veșnic întuneric între pereții de piatră, dar, iată, în mijloc, sus, parcă prin somn, copilul de aur te va topi, cu o chemare înceată, în razele sale. Izvoare Și rătăcim printre lucruri ale noastre. Până departe nu există nimic străin. În mijlocul unei lumi frățești chiar și-n dihonie, ne aducem aminte de trecut. Trăim mereu în izvoare
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
pe sine de coadă!" Din toate ieși cu bine și faci dovadă, La Templul Mamei, la Izvorul de Lapte și la Izvorul de Miere Mi-ai așezat pocalul sub sânul unde pruncul se cere. Mi-ai dat ramura Mărului de Aur, Paharul cu sângele durerii de taur Și cununa de laur, Coronița de frunze de mirt, să mă gătească Zâna de Marea Zburdă și Râzgâierea cea Muierească în care pe om vine femeia să-l meșteșugească... Mirele Mamei Pământului, mă iartă
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
a arătat nici cât e posibil; își suflecă mânecile, urcă platoul verde nu se cunosc între ei, au cuțitele ridicate, filmul muntelui se derulează în luciul lor: o armată cu mii de picioare. îi presimt părinții antichității din creasta de aur, pasărea care din tril a făcut zi copți în fruct viermii prolifici pe mări legănați în marginea orașului sferic. zadarnic prevestitor de pace măslinul le-ar aminti că vina celor căutați stă în cristale ei urcă, tălpile uriașe rup brazde
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
mai dragă ca nicicând, fără să aibă nici cea mai mică presimțire, ferm convins că scăpase pentru totdeauna de el, proțăpit în mijlocul drumului, îl aștepta zme-ul. Întreg și nevătămat, cu înfățișarea lui zveltă și nemișcată în cămașa de solzi de aur scânteietori, vădea, ca și data trecută, o frumusețe și o măreție neschimbătoare, trufașe, de neatins, care-i zădărau ochii și mintea și-i strecurau fiori reci pe șira spinării. O neînțelegere amestecată cu o bănuială scormonitoare l-au încercat, punându
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]