664 matches
-
cel real, Ion cel ideal al lui Ion, Ion cel ideal al lui Toma; trei Toma - Toma cel real, Toma cel ideal al lui Toma, Toma cel ideal al lui Ion. Din aceste distincții rezultă faptul că nu există nici autocunoaștere absolută (Ion cel ideal al lui Ion nu se suprapune niciodată cu Ion cel real) și nici intercunoaștere absolută (Ion cel ideal al lui Toma diferă și el de Ion cel real), ci Întotdeauna elementul esențial al intercomunicării umane este
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
punct, limbaj (limbaj despre celălalt), ea se revendică, evident, de la o realitate pe care o desemnează și o semnifică. Dar adevărata problemă e cea a logicii imaginii, a „adevărului”, și nu a „falsității” sale. Citez acest exemplu după Liviu Antonesei, „Autocunoașterea și inter-cunoașterea”, În Comportament și civilizație, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 167. Semnificativă pentru plasarea acestor interacțiuni Într-o perspectivă filosofică mai amplă mi se pare imaginea „cercului hermeneutic” al lui Heidegger: „cunoașterea lumii de către om și comprehensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
locul, treptat, o poezie de meditație cu accente nostalgice, din care nu lipsește o fină autoironie. Începând cu Melior (1981), se observă o distilare mai accentuată a lirismului, în versuri a căror expresivitate capătă tonuri sentențioase. E o poezie de autocunoaștere, în care sentimentul morții și al deznădejdii va fi caligrafiat cu o discreție străbătută de melancolii provinciale. Ea dobândește intensități neașteptate în Puntea de hârtie (1986), considerată cartea sa cea mai reușită, prin concentrare dramatică și definirea unui univers interior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]
-
literar: Ilustratorul poate pleca de la text așa cum peisagistul pleacă de la peisaj, cum portretistul pleacă de la modelul său17. În egală măsură, Geta Brătescu definește ilustrația ca operă a uitării 18, înțelegând prin uitare o formă de contemplație a sinelui, adică de autocunoaștere: Poate că ilustratorului i se cere părăsire de sine întru descoperirea teritoriului literar... Nu, ilustratorul, ca și poetul, cunoscând se exprimă pe sine19. Într-un articol din 1984, Mihai Drișcu analizează desenele lui Ștefan Câlția inspirate de universul cărților lui
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ani de studiu, relația de consiliere se centrează mai ales pe exersarea strategiilor manageriale și pe elaborarea planului de carieră. Strategiile de carieră își propun anticiparea problemelor importante și planificarea pe termen lung. Iată prezentarea concisă a strategiilor mai semnificative: * autocunoașterea (aspirații, aptitudini, interese, posibilități individuale, puncte tari/slabe); * cunoașterea mediului profesional (profilul companiilor, condițiile de muncă, numărul de angajați, ocazii, oportunități, pericole, problemele economice, companiile competitoare); * construirea reputației profesionale (evidențierea calităților proprii, aptitudini și competențe, posibilitatea de a investi și
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]
-
profesional și științific care răspunde de organizarea și de calitatea programelor formative ale APCCR. Comisia Profesională este compusă din: Președinte: Daniel David, supervizor-formator în psihoterapii cognitive și comportamentale (EABCT, ACT, AEI, CPR, FRP) Supervizori-formatori (implicați în formarea specifică - cursuri, lucrări -, autocunoașterea și dezvoltarea personală, supervizare-formare): Oana Benga, psihoterapeut certificat în psihoterapii cognitive și comportamentale (EABCT, CPR, FRP, NACBT) Irina Holdevici, supervizor-formator în psihoterapii cognitive și comportamentale (EABCT, CPR, FRP) Bogdan Ion, supervizor-formator în psihoterapii cognitive și comportamentale (CPR, FRP) Steve Johnson
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
2. STRUCTURA PROGRAMULUI DE FORMARE INIȚIALĂ Programul de Formare Inițială este organizat modular, pe patru module/niveluri. Componentele sale, numărul de ore alocate fiecărei componente, inclusiv modalitatea de implementare (de exemplu, modul de organizare al cursurilor/lucrărilor, al supervizărilor, al autocunoașterii și dezvoltării personale etc.) și de echivalare a orelor în cazul fiecărei componente, sunt organizate conform standardelor internaționale generale (EABCT și European Association for Psychotherapy - EAP; European Association for Counselling - EAC) și specifice (ACT, AEI) de formare în psihoterapii cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
sociali, pedagogi, teologi; ne-psihologii trebuie să-și completeze studiile universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin Normele de Atestare ale CPR ( HYPERLINK "http://www.copsi.ro/" www.copsi.ro) înainte de înscrierea la Modulul 3 (Partea B). Autocunoaștere și dezvoltare personală (202 ore pentru consiliere psihologică; 262 de ore pentru psihoterapie). Practică clinică supervizată (2-3 ani pentru consiliere psihologică, respectiv 3-4 ani pentru psihoterapie, în funcție de evoluția cursantului). Supervizare directă (100 de ore pentru consilierea psihologică; 200 de ore
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
psihologică/Psihoterapiile cognitive și comportamentale în contextul științelor cognitive (3 ore): Modelul ABC cognitiv și comportamental Rezistențe la consilierea psihologică/psihoterapiile cognitive și comportamentale (3 ore). Studiu individual supervizat (bibliografia obligatorie: 100 de ore; echivalare: 1 oră = 15 pagini). (b) autocunoaștere și dezvoltare personală (10 ore). Organizată în grup, prin supervizare directă (10 ore). Rezultate pentru participanți: Cunoștințe specifice referitoare la consilierea psihologică/psihoterapiile cognitive și comportamentale și la propria persoană. Certificarea: Prin examen scris și supervizare. Se va elibera adeverință
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
evaluare rezultatelor intervenției Particularități ale consilierii psihologice/psihoterapiilor cognitive și comportamentale la copil și adolescent (4 ore); Personalitatea și tulburările de personalitate în perspectivă cognitiv-comportamentală (4 ore). Studiu individual supervizat (bibliografia obligatorie: 150 ore; echivalare 1 oră=15 pagini). (b) autocunoaștere și dezvoltare personală (62 de ore) Organizată în grup, prin supervizare directă (12 ore). Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 de ore). De la primul modul până la al doilea, cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze două situații problematice
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
pe baza bibliografiei obligatorii (18 ore): Organizarea ședințelor și etapelor de consiliere psihologică/psihoterapie cognitivă și comportamentală (3 ore) Analize de caz (video) (15 ore echivalente) Studiu individual supervizat (bibliografia obligatorie: 200 de ore; echivalare: 1 oră = 15 pagini). (b) autocunoaștere și dezvoltare personală (80 de ore) Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 de ore) De la al doilea modul până la al treilea, cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze două situații problematice cu care s-au confruntat, prin prisma
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
examen se recomandă tratament medical atunci tratamentul psihologic se va face fără a afecta tratamentul medical. Cursantul răspunde profesional pentru implementarea acestor indicații. b. Fiecare cursant va avea doi supervizori diferiți, dintre care unul este răspunzător și pentru activitatea de autocunoaștere și dezvoltare personală a cursantului pe parcursul Modulului 3 (Partea B). Primul supervizor face supervizarea pentru primele 5 cazuri, iar al doilea, pentru următoarele 5 cazuri (cursantul poate avea maximum 2 cazuri simultane aflate în supervizare). c. La fiecare trei ședințe
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
comportamentală: 2 ore/casetă cursant (autoanaliza ședinței prin prisma modelului cognitiv-comportamental); 2 ore/casetă supervizor; 1 oră/discuții cursant și supervizor. Supervizarea directă include și modul în care cursantul face evaluarea psihologică (de exemplu, utilizarea probelor psihologice) a cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (50 de ore) a. Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
de Autoanaliză (50 ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de supervizorul desemnat cu activitatea de autocunoaștere și dezvoltare personală; interpretările supervizorului sunt comunicate cursantului în cadrul activității de supervizare directă, individuală și în grup, organizată de către supervizorul alocat fiecărui cursant. (4) Rezultate pentru participanți: cunoștințe și proceduri specifice avansate referitoare la consilierea psihologică cognitivă și comportamentală și
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
acestui examen se recomandă tratament medical, atunci tratamentul psihologic se va face fără a afecta tratamentul medical. Cursantul răspunde profesional pentru implementarea acestor indicații. Fiecare cursant va avea doi supervizori diferiți, dintre care unul este răspunzător și pentru activitatea de autocunoaștere și dezvoltare personală a cursantului pe parcursul Modulului 3 (Partea B). Primul supervizor conduce supervizarea pentru primele 6 cazuri, iar al doilea pentru următoarele 6 cazuri (cursantul poate avea maximum 2 cazuri simultane aflate în supervizare). La fiecare trei ședințe se
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
comportamentale: 2 ore/casetă cursant (autoanaliza ședinței prin prisma modelului cognitiv-comportamental); 2 ore/casetă supervizor; 1 oră/discuții cursant și supervizor. Supervizarea directă include și modul în care cursantul face evaluarea clinică (de exemplu, utilizarea probelor clinice) a cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (100 de ore) a. Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (100 de ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Autoanaliză (100 de ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de supervizorul desemnat cu activitatea de autocunoaștere și dezvoltare personală; interpretările supervizorului sunt comunicate cursantului în cadrul activității de supervizare directă sau în grup, organizată individual de către supervizorul alocat fiecărui cursant. (4) Rezultate pentru participanți: Cunoștințe și proceduri specifice și avansate referitoare la psihoterapiile cognitive și comportamentale și
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
B) și 4 Bibliografia obligatorie este afișată pe situl Instituției Formatoare, HYPERLINK "http://www.psychotherapy.ro/" www.psychotherapy.ro. Accesul este permis pe bază de parolă doar cursanților. 5.4. Lista probelor psihologice utilizate în evaluarea cursanților ca parte a autocunoașterii și dezvoltării personale Notă: PDE, DAS, ABS-II, USA și YSQ sunt oferite cursanților pentru utilizare gratuită în timpul practicii sub supervizare, iar învățarea utilizării lor este cuantificată în cadrul orelor de supervizare directă (vezi normele EABCT). NIVELUL SUBIECTIV/AFECTIV Profilul Stărilor Afective
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
dezvoltare profesională. Astfel, instruirea se referă la predarea unui material relativ restrâns și structurat care are o aplicare imediată în practică, iar dezvoltarea se referă la intenția de a îmbunătăți deprinderile de luare a deciziilor, aptitudinile referitoare la relațiile interpersonale, autocunoașterea și motivarea angajaților. De asemenea, pregătirea profesională are în vedere de obicei pregătirea pentru o activitate specifică sau pentru obținerea unor aptitudini specifice; este mai restrânsă în concepție decât dezvoltarea profesională, care este mai degrabă orientată sau centrată pe post
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în care motivele acționează din interiorul și din afara activității respective. 4. Punerea în funcțiune a unui nivel adecvat al motivației. Optimumul motivațional se leagă și de trebuința de performanță și nivelul de aspirație al elevului, de capacitatea sa de autocunoaștere și de evaluare adecvată a dificultăților reale ale sarcinilor didactice. Supramotivarea poate avea aceleași efecte neadecvate ca și submotivarea, și anume, apariția descurajării și demobilizării la primul eșec, sau chiar după primul succes se poate demobiliza un anumit elev. Stabilirea
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
48-49). Asistăm la acest dialog al propriilor cugetări, el cu sine însuși și ne întrebăm dacă nu este surprins tocmai procesul intratextual, așa cum era descris de Michel Butor. A te vedea pe tine ca pe altul conotează un efort de autocunoaștere și semnul evoluției. Umbra a devenit clară ca un portret pictat în ulei, de unde înțelegem faptul că doar opera de artă oferă imaginea adevărată a omului. Realitatea este proiecția unei iluzii. Pentru ca materializarea dublului să nu se producă prea abrupt
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
stimulative interne și al celor obiective de răspuns externe. Până atunci toate psihologiile îndreptate spre cunoașterea faptelor de conștiință nu cunoșteau altă cale investigativă decât cea a introspecției. În acest sens Secenov a făcut o distincție netă între ceea ce înseamnă autocunoaștere, adică cunoașterea îndreptată spre considerarea propriilor gânduri, și ceea ce era interpretat la acea vreme ca "vedere psihologică" interioară sau introspecție. Aceasta din urmă își rezerva cu totul nejustificat pretenția de a fi o metodă cu particularitate aparte de cunoaștere a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
responsabilitățile legate de ele, în funcție de caracteristicile, importanța și cerințele interne de adaptare socială. A. se formează în funcție de experiența de viață sub influența educației și a condițiilor stimulatoare în care își desfășoară omul activitatea (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Autocunoaștere (engl. self-congnition, fr. connaissance de soi) Metodă de cunoaștere de sine în psihologia introspectivă E. Kant și A. Comte s-au îndoit de valoarea ei științifică, considerînd că nu este posibilă dedublarea conștiinței. Psihologia modernă nu este atît de fermă
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
al unei filosofii democratice moderne a individualității). Unei viziuni a aneantizării de tip existențial, corespondentă unei teoretizări a stării "căzute" a omului contemporan (care îmbracă multe înfățișări doctrinare), i se opune în contrapartidă interpretativă o concepție a triumfului experienței de autocunoaștere și auto-construcție care face din profilul individual una dintre cele mai stabile produse ale educației și care menține vie o încercare (reluată cu cele mai nobile speranțe o dată cu fiecare debut formativ în parte) de atingere a unui zenit al valorilor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
vieți care mizează pe progres și pe diversitate interindividuală. Experiența înțelepciunii prilejuită de confruntarea cu sine însuși poate fi de neînlocuit în momente în care provocările existențiale impun decizie rapidă sau reclamă responsabilitate. Atingerea optimului individual strânge laolaltă factori de autocunoaștere pe care numai vecinătatea prelungită și insistentă cu forul interior îi poate arunca în joc. Omul este îndreptățit să spere la atât cât a investit în angajament personal și poate absoarbe în sine conform spațiului pe care singur l-a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]