722 matches
-
Studiul evoluției fondurilor fixe Curba traiectoriei fondurilor fixe ale firmei “X” se prezintă astfel. Știind că sursele de finanțare a investițiilor în firmă sunt autofinanțarea și datoriile, am construit o ecuație de regresie liniară utilizând ca variabile endogene: profitul net, autofinanțarea, rata autofinanțării și datoriile pe termen mediu și lung. Rezultatul este următorul. Un rezultat nu foarte încurajator: modelul poate fi garantat cu un nivel de încredere de numai 72,9%. Totuși, cum se observă în figura 5.18, curba teoretică
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
fondurilor fixe Curba traiectoriei fondurilor fixe ale firmei “X” se prezintă astfel. Știind că sursele de finanțare a investițiilor în firmă sunt autofinanțarea și datoriile, am construit o ecuație de regresie liniară utilizând ca variabile endogene: profitul net, autofinanțarea, rata autofinanțării și datoriile pe termen mediu și lung. Rezultatul este următorul. Un rezultat nu foarte încurajator: modelul poate fi garantat cu un nivel de încredere de numai 72,9%. Totuși, cum se observă în figura 5.18, curba teoretică imită destul de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
destul de fidel evoluția activelor fixe ale firmei pentru perioada studiată. Modele mult mai utile se obțin atunci când introducem capitalurile proprii și amortizarea ca variabile exogene. Să examinăm următoarea ecuație de regresie (figura 5.19). Coeficientul negativ al lui R (rata autofinanțării) poate fi explicat aici prin faptul că nu întreg profitul reținut de firmă este transformat imediat în fonduri fixe: o bună parte din el contribuie la constituirea diverselor categorii de rezerve. În orice caz, profitul acumulat conduce la creșterea capitalurilor
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
deoarece acesta ia doar valori pozitive. Pentru ajustarea lui a’ propunem următorul model (figura 5.21). unde k’ este indicele de evoluție a capitalurilor proprii (k’=1+k). Așadar, dacă putem prevedea evoluția viitoare a fondurilor proprii (ca rezultat al autofinanțării și a atragerii de capitaluri suplimentare de la acționari), acest model ne poate oferi o prognoză destul de precisă a evoluției activelor fixe, cu condiția ca politica de investiții a întreprinderii să rămână în linii mari neschimbată. V.3. Modele econometrice de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
profitabilității. Graficul se găsește în figura de mai jos. Forma curbei ne sugerează o dependență exponențială. Analiza de regresie rulată cu ajutorul programului SPSS ne permite să scriem următoarea ecuație. Mai departe, diferența dg’=g’'1g se exprimă ca funcție de rata autofinanțării R. Din graficul de mai jos deducem că este vorba de o dependență parabolică. Diferența o vom exprima ca funcție de rata îndatorării L. Curba care descrie cel mai bine această dependență pare a fi tot parabola. În sfârșit, diferența se
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
și profitul reținut pentru dezvoltarea firmei. Acest raport depinde de restricțiile formulate de fiecare actor - proprietari sau manageri - în parte, precum și de modul în care una sau alta din părți reușește să-și impună propriile restricții. Raportul dintre dividende și autofinanțare determină într-o bună măsură traiectoria întreprinderii, așa cum demonstrează modelele dezvoltate în capitolul al patrulea. În cadrul acestui capitol am construit două categorii de modele, pe care le-am numit generic modele de clasă A și modele de clasă B. Premisa
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
maxim de credite pe care i-l permit bancherii, în măsura în care sunt respectate următoarele două condiții: (1) circumstanțele interne și externe ale întreprinderii îi permit acesteia să susțină o creștere întrun ritm ridicat și (2) marja de profit permite acoperirea dividendelor, autofinanțării și a costului împrumutului. În acest fel ea poate maximiza rata de creștere a capitalurilor proprii. 4. Dacă, dintr-un motiv sau altul, întreprinderea nu se poate împrumuta la maxim, ea va trebui să determine acel volum al împrumuturilor care
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
împrumutului crește odată cu rata îndatorării, firma are posibilitatea să înlocuiască treptat capitalul împrumutat cu capitaluri proprii. Aceasta se realizează, pe de o parte, prin stoparea contractării creditelor și rambursarea celor existente, iar pe de o parte prin folosirea masivă a autofinanțării pentru investiții. 6. În cazul în care împrumuturile sunt foarte scumpe sau inaccesibile, o altă sursă posibilă de creștere este mărirea capitalurilor. Dividendele plătite ar putea fi foarte mici sau chiar nule în perioadele de expansiune, deoarece firma are nevoie
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
apeleze la resurse financiare externe atâta vreme cât marja de profit poate suporta ea singură investițiile. Aceasta se poate întâmpla atunci când creșterea are loc pe cale internă (după cum am văzut, această cale este caracterizată cel mai adesea de un ritm de creștere moderat). Autofinanțarea poate fi suficientă pentru a asigura creșterea și în situația în care firma se apropie de punctul de “echilibru final”, și rata sa de dezvoltare cunoaște o reducere. 9. Alegerea principalei modalități de creștere externă (împrumuturi sau majorări de capital
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
riscul maxim pe care aceștia sunt dispuși să și-l asume, disensiunile vor apărea mai devreme sau mai târziu. 3. Cu cât termenul pentru care se dorește maximizarea valorii întreprinderii (în condițiile restricțiilor impuse) este mai scurt, cu atât rata autofinanțării trebuie să fie mai mare. Această concluzie, care rezultă direct din model, o întărește pe una formulată în legătură cu modelele de clasă A: pentru a-și maximiza câștigurile globale acționarii vor trebui să renunțe o anumită vreme la o parte din
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
parte din remunerația cuvenită lor, răsplata venind mai târziu sub forma unor câștiguri majorate substantial (ca urmare a creșterii taliei și profiturilor firmei). 4. Este valabilă, desigur, și reciproca concluziei de la punctul anterior: cu cât partea din beneficiii rezervată pentru autofinanțare este mai redusă, cu atât acționarii vor trebui să aștepte mai mult pentru a-și atinge obiectivele, ca urmare a creșterii lente a firmei (mai cu seamă în cazul în care autofinanțarea constituie principala sau singura sursă de investiții). 5
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
anterior: cu cât partea din beneficiii rezervată pentru autofinanțare este mai redusă, cu atât acționarii vor trebui să aștepte mai mult pentru a-și atinge obiectivele, ca urmare a creșterii lente a firmei (mai cu seamă în cazul în care autofinanțarea constituie principala sau singura sursă de investiții). 5. Ritmul de creștere a valorii firmei depinde de doi factori: (1) partea din profit destinată noilor investiții (sau, ceea ce este același lucru, rata de creștere a fondurilor proprii ale firmei) și (2
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
adoptată de managementul întreprinderii. Introducerea acestei ipoteze (care corespunde în bună măsură comportamentului multor investitori din lumea reală) conduce la obtinerea următoarelor concluzii: 1. Există, pentru fiecare acționar, o rată optimă a dividendului (cu alte cuvinte, o rată optimă de autofinanțare), care determină, din punctul de vedere al acelui acționar, rata optimă de creștere a firmei. Această rată este cu atât mai redusă cu cât acționarul este mai puțin dispus la risc. 2. Pare a exista întotdeauna o limită superioară a
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
determină, din punctul de vedere al acelui acționar, rata optimă de creștere a firmei. Această rată este cu atât mai redusă cu cât acționarul este mai puțin dispus la risc. 2. Pare a exista întotdeauna o limită superioară a ratei autofinanțării (cu alte cuvinte, nici un acționar nu va accepta coborârea dividendului sub o limită minimă - cel puțin nu pentru o perioadă prea lungă). Aceasta este de fapt o limită impusă ritmului de creștere al firmei, dacă autofinanțarea este principala sursă de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
limită superioară a ratei autofinanțării (cu alte cuvinte, nici un acționar nu va accepta coborârea dividendului sub o limită minimă - cel puțin nu pentru o perioadă prea lungă). Aceasta este de fapt o limită impusă ritmului de creștere al firmei, dacă autofinanțarea este principala sursă de expansiune. 3. Deasemenea, pare a exista o rată de creștere optimă “obiectivă”, care asigură maximizarea valorii întreprinderii. Poate că cea mai importantă contribuție a modelelor de creștere fără actualizare “perfectă” este aceea că pun în lumină
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
particulare ale respectivei întreprinderi. În ultimul capitol dezvoltăm o serie de modele econometrice care descriu evoluția unor variabile definitorii pentru procesul de creștere a firmei (cifra de afaceri, volumul activelor) în funcție de profilul financiar al acesteia (exprimat prin rata profitului, rata autofinanțării, rata îndatorării) și de unele caracteristici tehnico-economice (exprimate prin viteza de rotație sau rentabilitatea activelor). Întrucât în capitolul 5 am explicat în amănunțime mecanismele de cauzalitate care stau în spatele ecuațiilor ce descriu modelele dezvoltate acolo, nu vom reveni acum asupra
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
ori s ar putea datora în bună masură condițiilor economice dificile). O creștere a profitabilității în viitor i-ar permite probabil firmei să adopte un ritm de creștere mai accelerat. 2. Pentru creștere este necesară deasemenea mentinerea unei rate a autofinanțării importantă. Per ansamblu, se constată că perioadele de “creștere negativă” coincid în mare cu perioadele în care autofinanțarea a fost redusă. 3. Împrumuturile au în general un efect pozitiv asupra evoluției vânzărilor; așadar, rata îndatorării poate fi mărită pe viitor
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
ar permite probabil firmei să adopte un ritm de creștere mai accelerat. 2. Pentru creștere este necesară deasemenea mentinerea unei rate a autofinanțării importantă. Per ansamblu, se constată că perioadele de “creștere negativă” coincid în mare cu perioadele în care autofinanțarea a fost redusă. 3. Împrumuturile au în general un efect pozitiv asupra evoluției vânzărilor; așadar, rata îndatorării poate fi mărită pe viitor dacă se va considera necesar acest lucru. Costul îndatorării va trebui totuși monitorizat în permanență și menținut în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
lucru. Costul îndatorării va trebui totuși monitorizat în permanență și menținut în limite rezonabile, pentru a nu afecta profitabilitatea. 4. Volumul activelor fixe este determinat în principal de volumul capitalurilor proprii pe de o parte (așadar, de profitul retinut pentru autofinanțare) și de amortizări pe de altă parte. 5. Creditele au un rol secundar în sporirea volumului activelor fixe la firma “X”. Dealtfel, volumul împrumuturilor pe termen mediu și lung reprezintă în toți anii mai puțin de 15% din împrumuturile totale
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
totale. Așadar, firma “X” a folosit creditele cu precădere pentru finanțarea activității curente. 6. Ritmul de creștere al imobilizărilor depinde în principal, așa cum era de asteptat, de rata de creștere a fondurilor proprii, adică, în ultimă instanță, tot de rata autofinanțării. Cercetarea realizată pe datele provenind din eșantionul de 14 întreprinderi cotate la Bursă a dus la desprinderea următoarelor concluzii suplimentare: 1. Cea mai importantă concluzie pare a fi aceea că profilul financiar al firmelor din eșantion nu mai explică în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
după caz, avute anterior, daca este încadrat în funcții cu niveluri de salarizare mai mici. Articolul 7 Departamentul informațiilor din cadrul Guvernului îndeplinește atribuțiile ministerului de resort față de Societatea comercială "Presă națională" - Ș.A. Consiliul împuterniciților statului va aplica măsurile corespunzătoare pentru autofinanțarea integrală, pînă la sfîrșitul anului 1991, a activității publicațiilor din propria structura. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN Anexă 1 STATUTUL Societății comercială "Presă națională" - Ș.A. Capitolul 1 Denumirea, forma juridică, sediul, durata Articolul 1 Denumirea societății Denumirea societății este Societatea comercială
HOTĂRÎRE nr. 375 din 31 mai 1991 privind înfiinţarea Societăţii comerciale "Presa naţionala" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107851_a_109180]
-
românești. Articolul 2 Patrimoniul Muzeului "Cotroceni", alcătuit din bunuri mobile și imobile, va trece pe bază de protocol de predare-primire, de la Regia Autonomă pentru Administrarea Protocolului de Stat, în administrarea Ministerului Culturii. Articolul 3 Muzeul va funcționa în regim de autofinanțare, cu subvenție de la bugetul administrației centrale de stat, în completarea veniturilor proprii. Articolul 4 Pentru organizarea și funcționarea muzeului, se aloca din rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 1991 Ministerului Culturii suma de 7 milioane lei pentru subvenționarea Muzeului
HOTĂRÎRE nr. 478 din 10 iulie 1991 privind funcţionarea Muzeului "Cotroceni". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107905_a_109234]
-
funcționare aprobat de Ministerul Transporturilor. Articolul 9 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 10 Conducerea Aeroclubului României va lua măsuri pentru dezvoltarea activității și creșterea eficienței economice în vederea trecerii, în cel mai scurt timp, pe autofinanțare potrivit dispozițiilor legale în vigoare. Articolul 11 Prezenta hotărâre intra în vigoare pe data publicării ei în Monitorul Oficial al României*). Pe aceeași dată se abroga orice dispoziții contrare. ------------------------- Anexă 2 AEROCLUBURILE TERITORIALE Subunități fără personalitate juridică
HOTĂRÎRE Nr. 567 din 16 august 1991 *** Republicată privind organizarea şi funcţionarea Aeroclubului României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107958_a_109287]
-
următorul cuprins: "ART. 3 Centrul de Cercetări Biologice Jibou funcționează în subordinea Direcției generale a cercetării științifice și dezvoltării tehnologice de pe lîngă Ministerul Învățămîntului și Științei, precum și a Primăriei județului Sălaj." "ART. 4 Unitatea funcționează în regim de finanțare mixt: autofinanțare pentru activitatea de cercetare-producție și cu finanțare de la bugetul statului pentru activitatea grădinii botanice, muzeului, producției de plante, laboratoarelor, pentru prestări didactice. Unitatea își organizează activitatea cu personal permanent și personal sezonier. De asemenea, poate utiliza și alte persoane fizice
HOTĂRÂRE Nr. 748 din 5 iulie 1990 privind completarea şi modificarea unor prevederi din Hotărîrea Guvernului nr. 565/1990 referitoare la înfiinţarea Centrului de Cercetări Biologice din oraşul Jibou, judeţul Salaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107225_a_108554]
-
pază și inspecție Tulcea, unitățile școlare, centrul de calcul al ministerului, oficiul de informare și documentare sînt unități bugetare cu personalitate juridică, finanțate de la bugetul de stat, și pot avea în subordine subunități și activități care funcționează pe bază de autofinanțare. Pe masura autofinanțării întregii activități, unitățile de mai sus pot fi organizate ca unități autofinanțate. ... (3) Înființarea și desființarea unităților subordonate, obiectul de activitate al acestora, structurile organizatorice, normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor și gradele de organizare
HOTĂRÎRE nr. 983 din 14 septembrie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107270_a_108599]