871 matches
-
cu adulții, să aibă un vocabular îngrijit, să fie respectuos cu cei mai în vîrstă. 338 27% 310 25% 9. Să fie ordonat, curat, să se îmbrace îngrijit, să respecte orarul școlii, să ajute în gospodărie. 338 24% 310 20% Autoreglare 10. Să-și impună el singur disciplina necesară atît activității școlare, cît și vieții de familie. 338 21% 310 25% 11. Să-și împartă singur timpul astfel încît să fie suficient atît pentru studiu, cît și pentru distracție. 338 23
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
1,21 42 1,17 149 1,32 EXPRESIVITATE 33 0,76 38 0,50 33 0,79 42 0,98 149 0,76 ACOMODARE 33 0,76 38 0,89 33 1,21 42 0,62 149 0,86 AUTOREGLARE 33 1,00 38 1,00 33 0,82 42 1,02 149 0,98 FETE COOPERARE 7 1,57 22 1,55 43 1,35 80 1,20 156 1,33 EXPRESIVITATE 7 1,00 22 0,64 42
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
1,35 80 1,20 156 1,33 EXPRESIVITATE 7 1,00 22 0,64 42 0,90 80 0,99 155 0,90 ACOMODARE 7 0,57 22 1,10 43 0,91 80 0,88 156 0,90 AUTOREGLARE 7 0,86 22 0,59 43 0,86 80 0,88 156 0,83 Anexa 3 PRACTICILE EDUCATIVE ALE PĂRINȚILOR TABELUL 3.1. Numărul mediu de ani de școală ai părinților în funcție de categoria de studii considerată dezirabilă pentru copil
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
toate condițiile necesare pentru a lua naștere prima celulă. Dar chiar o simplă celulă re prezintă ceva foarte complicat care implică mii de reacții și care trebuie să funcționeze perfect. Chiar această simplă celul ă a re mecanisme de autocontrol, autoreglare, pentru a face față condițiilor nefavorabile și chiar adaptării la condiții vit reg e. Cum au putut toate aceste substanțe să se organizeze corect, în doze precise, pentru a forma un orga nis m viu? Iar dacă știe cum a
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
educaționale asupra zonelor de politică nonșcolară (domeniul educației nonformale), prin inițiative la nivel național sau instituțional. Cât privește educația informală, "nu se disting cu claritate politici specifice, ci mai degrabă strategii civice instituite de comunități" (Vlăsceanu, L., 1995259) destinate autoreglării raporturilor interumane și intercomunitare. Elaborarea unui set de politici educaționale implică două etape majore. Primul pas este identificarea cererilor sociale, a aspirațiilor și problemelor care sunt (sau pot deveni) preocupări ale societății / comunității și ale proceselor lor de dezvoltare. Beneficiarii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
experiențe noi, curiozitatea, dorința de a experimenta este un factor atitudinal-cognitiv esențial al creativității. Flexibilitatea reflectă capacitatea gândirii de a se adapta la diversele solicitări ale situațiilor, de a aborda divergent situațiile, de schimba perspectivele de abordare, precum și capacitatea de autoreglare. Fluența, în cazul gândirii creatoare, este diferită față de fluența specifică gândirii reproductive, prin natura asociațiilor care sunt noi și originale. Originalitatea, factorul cel mai pregnant al creativității, este abilitatea de a produce idei și imagini noi, de a găsi soluții
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cerebrală. De singurătate te poate scăpa numai o mare pasiune. Scriu ca să-l găsesc pe cel ascuns în mine. Creatorul de artă pune sub lupă ridurile timpului său. Drumurile spre absolut străbat : credința, iubirea și arta. Singura democrație capabilă de autoreglare pare a fi cea din SUA. Generozitatea este “viciul” oamenilor superiori. Misterul potențează frumusețea. Exacerbarea ideii de învingători i-a propulsat pe americani pe creasta valului. Voluptatea de a da curs unei soluții proprii este imensă, chiar dacă la capăt te
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
corpului, revitalizează puternic celulele polarizate și descărcate, acoperă insuficiențele energetice reîncărcând bateriile bioelectromagnetice și dispersează reziduurile celulare dizolvând substanțele vâscoase și bolnave din fluidele corporale. Oxidează produsele reziduale metabolice toxice, mărește echilibrul energetic, eliberează mecanismul de oxidare organică și de autoreglare și ajunge până la plămâni și rinichi, unde este excretată și expirată fără urmă. Aceasta este o modalitate elegantă de a spune că aromele naturale au o sarcină puternică și concentrată de energie bioelectrică activă, care pătrunde în organism prin peretele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
metabolismul, energia contracțiilor musculare etc.; corporale: lungimea corpului și a membrelor, greutatea corporală, greutatea musculară și a țesutului adipos etc.; cromozomiale - particularități genetice. La dezvoltarea abilităților motorii contribuie de asemenea, aptitudinile psihodinamice (proprietățile proceselor psihologice, temperament, caracter, particularitățile reglării și autoreglării stării psihice etc.). Abilitățile se aplică și se dezvoltă În procesul de realizare a activității, ca urmare a acțiunilor comune de către factorii ereditari și de mediu. Limitele practice de dezvoltare ale abilităților umane sunt determinate de durata vieții umane, de
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
trăsături proprii, cum ar fi (Cârstea, 1993, p. 36): o temeinică fundamentare științifică a practicării exercițiilor fizice; principii organizatorice specifice; caracter național, sistemul, subsistemele și relațiile dintre acestea fiind adaptate realităților și tradițiilor din țara noastră ; capacitate de reglare și autoreglare (conform teoriei cibernetice); Câteva dintre principiile organizatorice specifice sistemului românesc de educație fizică și sport, care de altfel ies mai bine în evidență în societatea actuală, sunt menționate în cele ce urmează (adaptare după Cârstea, 1993, p. 36). Asigurarea continuității
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
calități, deprinderi și priceperi motrice, calități morale etc.). Profesorul, respectiv elevii, sunt informați asupra rezultatelor obținute, pe calea conexiunii inverse interne. Aceste două elemente principale, profesorul și elevul, vor contribui, prin măsurile pe care le întreprind în urma analizei rezultatelor, la autoreglarea ulterioară a procesului instructiv-educativ. De asemenea, pe calea conexiunii inverse externe, rezultatele sunt receptate de către factorii externi implicați în activitatea de educație fizică școlară (inspectorat, minister etc.) care vor contribui la reglarea procesului didactic prin intermediul unor decizii adecvate. Pentru realizarea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și răspunde la modificările activității metabolice. Astfel, debitul sanguin al intestinului subțire (și cel din vena portă) se dublează după ingestia de alimente și se menține crescut timp de trei ore. Circulația intestinală este capabilă de un proces extins de autoreglare. La baza pliurilor arteriolele dau naștere unei bogate rețele capilare anastomotice care ajunge până la vârful vilozităților. Sângele capilar este colectat prin venule care se reunesc formând vene mezenterice, ca punct de plecare al venei porte, permițând ca mare parte din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului sanguin local. In ce privește ingestia, sarea are efect mai puternic decât apa, deoarece creșterea ingestiei saline determină osmolaritate crescută, care pe de o parte stimulează ingestia de apă prin acțiune asupra centrului setei, iar pe de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
inhibată de noradrenalină (prin acțiune pe adrenoceptori α2 presinaptici), NO de origine neuronală (fibre de tip NANC) și endotelială, acetilcolină ce acționează direct asupra receptorilor presinaptici muscarinici sau prin stimularea eliberării endoteliale de NO, ca și de factori implicați în autoreglarea metabolică și inflamație. Aceste mecanisme sunt funcțional importante, realizând eficiența vasodilatației asupra tonusului simpatic. Eliberarea poate fi crescută de noradrenalină (adrenoceptori β presinaptici) și angiotensina II. Controlul nervos este important pentru reglarea presiunii arteriale, distribuția debitului sanguin, ca și pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
CO2, acidul lactic, ionii de potasiu. Vasomoția este constricția periodică a metarteriolelor și sfincterelor precapilare. Hiperemie reactivă înseamnă vasodilatație post ischemică tranzitorie compensatorie (fig. 52). Hiperemie activă (funcțională) înseamnă vasodilatație ce se produce concomitent cu o creștere a activității tisulare. Autoreglarea, prin mecanisme metabolice și miogene, constă în menținerea debitului sanguin bazal în condițiile unor modificăril de presiune (fig. 53). Intervalul de autoreglare (75 175 mm Hg), ca și eficiența acesteia, variază considerabil de la un țesut la altul. Am arătat mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
compensatorie (fig. 52). Hiperemie activă (funcțională) înseamnă vasodilatație ce se produce concomitent cu o creștere a activității tisulare. Autoreglarea, prin mecanisme metabolice și miogene, constă în menținerea debitului sanguin bazal în condițiile unor modificăril de presiune (fig. 53). Intervalul de autoreglare (75 175 mm Hg), ca și eficiența acesteia, variază considerabil de la un țesut la altul. Am arătat mai sus implicarea NO în medierea vasodilatației de răspuns la semnale chimice și stress de forfecare. Termenul de contracție miogenă se referă de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
captarea de 99Tc pirofosfat stanos în regiunile ischemice. Extracția de oxigen este 70-80% în repaus, deci aportul adecvat de oxigen la creșterea necesarului este asigurată mai ales de creșterea debitului prin vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale, pentru prevenirea unei presiuni de intrare excesive, ce poate duce la rupturi vasculare, cu hemoragie intracerebrală și infarct. 14.6. Circulația capilară Sistemul arterial se ramifică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de intensă pentru a opri complet curgerea sângelui în porțiunea respectivă de țesut, pe când vasomoția sfincterului precapilar poate opri complet perfuzia capilarului respectiv. Modificările presiunii transmurale condiționează statusul contractil al vaselor precapilare, astfel perfuzia capilarelor fiind corelată cu fenomenul de autoreglare, mai precis cu mecanismele sale miogene. In sectorul capilar viteza de circulație este redusă (0,5-0,8 mm/s), datorită suprafeței totale de secțiune foarte mari în comparație cu sectoarele din amonte. Viteza mică facilitează schimburile transparietale. Rezistența mare la curgere (ramuri
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și va reduce GFR. Efectele la nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe cele aferente. Efectul se realizează prin stimularea receptorilor α adrenergici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și bradikinina sunt substanțe vasodilatatoare, care deși nu sunt de importanță majoră în reglarea fluxului sanguin renal, ar putea fi implicați în contracararea unor efecte adrenergice prea puternice, prevenind reduceri excesive ale GFR în condiții de stres excesiv sau prelungit. Autoreglarea renală In condițiile denervării experimentale, se observă o păstrare deosebit de bună a GFR, chiar dacă apar variații majore ale presiunii arteriale. Capacitatea rinichilor de a păstra o GFR relativ constantă în fața presiunii sanguine fluctuante este denumită autoreglare renală. Acest fenomen se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
stres excesiv sau prelungit. Autoreglarea renală In condițiile denervării experimentale, se observă o păstrare deosebit de bună a GFR, chiar dacă apar variații majore ale presiunii arteriale. Capacitatea rinichilor de a păstra o GFR relativ constantă în fața presiunii sanguine fluctuante este denumită autoreglare renală. Acest fenomen se produce prin reacțiile miogene ale musculaturii netede arteriale de la nivelul mai ales al arteriolelor aferente. Când presiunea arterială sistemică scade către o medie de 70 mmHg, arteriolele aferente se dilată, iar când presiunea crește, se contractă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
către o medie de 70 mmHg, arteriolele aferente se dilată, iar când presiunea crește, se contractă. Fenomenul este mediat prin stresul parietal al arterelor, și de asemeni și NO endotelial pare a avea o contribuție în această situație. Feedback tubuloglomerular Autoreglarea se realizează și printr-o relație de feedback negativ între arteriolele aferente și volumul de lichid filtrat. Macula densa de la nivelul porțiunii groase a brațului anterior se află în contact direct cu aparatul juxtaglomerular. Când fluxul de filtrat este prea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
componente simple. Complexitatea poate fi studiată prin complexitate. Caracteristicile cele mai semnificative ale sistemelor complexe sunt holistice, nu provin de la o componentă sau alta, ci sunt efecte emergente colective rezultate din interexistența, interdependența, cooperarea multor părți ale sistemului. Auto-organizarea (morfogeneza), autoreglarea, viața, conștiința, sunt proprietăți sinergice emergente ale efectelor colective ale mai multor procese din sisteme. Sociologia poate propune un model de sinteză transdisciplinară care ajută la priceperea emergenței, evoluției, auto-organizării sistemelor complexe 63. A fost propus un asemenea model 64
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a cărei structură internă care poate și trebuie prospectată are proprietăți emergente, a căror natură nu poate fi exprimată în termenii părților), ideea de relație (așa cum a fost ea promovată de N. Wiener), ideea buclelor cauzalității circulare, a autoreferinței, auto-organizării, autoreglării, autoproducerii. În acest model, lumea este considerată mai curând ca o rețea de sisteme complexe interconectate. Sistemele ecologice, economice, sociale, umane sunt organizate ca ansambluri nepermanente, în dinamică, compuse din elemente în interacțiune. Ele reacționează prin auto-organizare la tensiunile ce
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]