1,179 matches
-
de azi pe mâine, iar grosul pensionarilor cu pensii de mizerie sunt nevoiți să rabde foame și frig pentru a putea să-și cumpere medicamentele de care depinde sărmana lar viață. Dar iată o cutremurătoare justificare a veniturilor nesimțite, justificare auzită chiar din puturoasa gură a unui fost judecător al anilor cincizeci: „Puteam să dau și sentințe mai blânde. Dar întotdeauna am dat pedeapsa maximă”... N.B. Nu știu câți dintre românii de azi își mai aduc aminte de experimentul încercat în urmă cu
INTRODUCERE ÎN FILOZOFIA NESIMŢIRII POSTDECEMBRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369353_a_370682]
-
auzite. A venit timpul. Trecuse prea mult timp și liniștea părea să-i fie anii dominați cu rău. Ajunge, s-a auzit peste întreaga lume vocea cerului. N-ai auzit. Nimeni nu a auzit-o. Eu vin să o fac auzită. Puterea de bine a mulțimilor de tineri e glasul cerului adus de adierile timpului peste sufletele curate. Prin voi, sufletele vor sălta din nou pentru a gusta din frumusețea și înbietoarea forță a razelor de soare. Vor da viață viselor
VISE RATACITE de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368260_a_369589]
-
cuplul Nicu Constantin - Alexandru Lulescu și efecte de luminozitate deplin personale. Joacă la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, unul cu istorie și celebritate care pune în valoare harurile artiștilor mari, de ieri și de azi. Acest teatru are un ecou auzit și căruia i se răspunde dincolo de hotare. În țară nu-i nimeni să nu îl știe. Faima lui veche începe cu titanul Revistei românești, Constantin Tănase iar prestigiul de azi îl asigură, în afară de pleiada de artiști în totalitatea lor, în
ALEXANDRU LULESCU. ACTOR DE CUPLET ŞI DEOPOTRIVĂ DE MONOLOG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353519_a_354848]
-
să mă bat până-n pânzele albe. Nu, ca să mă votezi, că... --Ba da, ba da, domnu primar! Am să conving cât mai mulți cetățeni din comună să vă voteze, pentru că sunteți un om drept și numai luptând pentru dreptate... --Ai auzit, vice? Ia notițe, ia notițe, ca să știi cum se obțin voturile cetățenilor unui stat de drept. Ionică, tată, dă-mi răgaz o lună și-ți rezolv problema asta spinoasă. Până atunci, hai, salut! Și vezi-ți de plantele tale vindecătoare
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
să deosebim câinii de oamenii care duc o viață de câine”. Piesa „Dansând pe cioburi” (gândită de autorul ei ca teatru radiofonic), ar avea de partea sa magia „reprezentației” de după cortina care nu se va trage niciodată dinaintea spectatorilor, întrucât auzită și nu privită, piesa poate face multe trimiteri în subconștientul auditorului. Pusă în scenă însă, piesei nu i s-ar descoperi sensurile - trimiterile biblice, filozofia - celor care cred că dețin tot adevărul în comparație cu cel blestemat să ducă pe lume o
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
să ne facă fiica noastră așa ceva după educația primită? - Nu te mai lamenta ca o femeie isterică. Nu ai aflat cine este acum familia băiatului. Ramona începu să-i povestească tot ce a aflat de la Andrada despre familia Trăistaru. Cele auzite l-au mai liniștit pe Viorel. Nu averea și starea socială a viitorilor socri ai fiicei îl neliniștea, ci faptul că trebuia să dea ochii cu Săndica, iubirea lui disperată pentru o femeie care nu a dorit să-i aparțină
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353869_a_355198]
-
dinspre ea o adiere aducând a izmă și a busuioc. El se înfioră tot de mireasma simțită, căci, de când nu mai văzuse, parcă i se tociseră și mirosul, și auzul, și... Fu trezit din gândurile sale de glasul subțirel, abia auzit al femeii: Te scap doar dacă facem un troc! Iau răul asupra mea, iară tu află-ți împlinirea harului! Îl străfulgeră ideea pactului cu diavolul. Totuși se sumeți rostind un Da! hotărât și aproape strigat. Și pictorul plecă spre rostul
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
se întâmple nimic, la urma urmei Nicu nu a fost primul și nici nu o să fie ultimul copil încins cu năpârca! Doar oamnii de prin curți au rămas stană de piatră, înghețați și de fiorul siluetei negre și de vorbele auzite, care s-au înălțat în văzduh și au coborât ca niște ace de gheață pe sub gulere... Într-una din zilele următoare tata stătea pe o buturugă, lângă porumbar, cu capul gol, cu cârlionții cenușii ai părului lipiți de nădușeală, cu
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
melancolia ne vorbește.. El: Ne șoptește despre iubiri amorțite, Vorbind vântului trecut, acum zbrunt, Parcă-i iubirea celui avut, ce nesimțite Are și nu-l doare ca pe cel mărunt. Ea Săgeți de soare dansează în fereastră, Argintării părându-mi auzite și simțite, Pe genele panglicilor iernii prevestită, În snopurile iasomiei uimite și amorțite... El: Pe când viforul adie inima-mi și învie, Deduce cântul ce mlădie izul de salvie, Inima din cântul păsărelelor în zbor, Aducând ideea poveștilor ca într-un
TOMNATICE DIALOGURI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353159_a_354488]
-
să audă nimeni... Nici mama sau... sora mea. Când vine? Știu că a mai fost... Mi-a vorbit și ea puțin sau doar... acel puțin... a fost recepționat de mine. În unele momente... mă întorceam în trecut... după unele fraze auzite aici... - Înțeleg fenomenul. Nu te îngrijora. Este normal să se întâmple așa... Știi? Vorbești foarte bine acum, după necazurile și șocurile suportate... - Da? Mă bucur și eu... Sunt o povară pentru toți, pentru mama... - Nu este adevărat! Te rog mult
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352584_a_353913]
-
dar numai Dan Grigore îl sfințește. Pianele atinse de Dan Grigore devin piane-zei! Sunetele care răsună sub lovirile corzilor pianelor de către Dan Grigore slăvesc muzică eternă. Prin muzica interpretată de Dan Grigore, nimic nu se pierde din ce a văzut, auzit, trăit, cunoscut artistul, numai că totul e exclamat, nu spus, într-o singularitate de farmec. Un univers se comprimă într-un memento muzical, fiecare sunet zboară spre o epică, spre un dialog al umanului cu cerescul, sprintat de sub clapele stăpânite
DAN GRIGORE. PERIPLUL ETERN ŞI INFINIT AL PIANULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353549_a_354878]
-
păgubașul pungii cu doi bani găsită. Povestea face educația. De aceea mulți români suferă de o cinste îndoielnică față de sine însuși. Mamele de astăzi nu au timp deoarece trebuie să facă bani. Cea mai nesinceră afirmație care se face totuși auzită curent. Mama, ca și tatăl nu fac bani ci muncesc retribuit spre a întreține familia. Din păcate munca nu este iubită și, în calitate de corvoadă acceptată, este cârtită. N-am timp nici să citesc o carte. O altă minciună sfruntată. Ai
EDUCAŢIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354223_a_355552]
-
cer și de pământ, cu tot ceea ce înseamnă acestea. Tocmai de aceea cuvântul său, eliberat și lăsat să zburde în libertatea culorilor și a rimei, creează tablouri pictate în toate nuanțele prin care natura, într-un cuvânt, a fost văzută, auzită, simțită și iubită. Adevărat, autoarea nu trece priveliștea universală prin ochii ei, ci prin ai femeii, în general vorbind, atâta doar că toate femeile vor privi totul prin ochii mamei sale, cea care a învățat-o să iubească frumosul, mereu
DRAGOSTE PURĂ SCĂLDATĂ ÎN DORURI ALBE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354524_a_355853]
-
și mi se făcu pielea ca dă găină, breee! Dă o țâgare’ să-mi reviu, da’ bagă una așa mai meseriașă că văd că ești în bulan! Mantia neagră a uriașului foșni nervos, iar vocea metalică se făcu din nou auzită, parcă mai apăsat: - Ființă, eu nu fac daruri de nici un fel, mai ales din aceste ispite care te duc pe calea pierzaniei! Spune! Primești, au nu, harul cunoașterii?! - Șefu’ să mor io, dacă nu dai o țâgare, dă măcar un
MISIUNEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347038_a_348367]
-
în camera din fața dormitorului și auzeam frânturi din frazele lor. Deodată mi s-a pus un cârcel la un picior așa de tare, că ochii mi s-au umplut de lacrimi. Nu puteam să plâng, de frică să nu fiu auzită, așa că mi-am înghițit lacrimile și speriată, m-am făcut și mai mică. Afară începea să se întunece și părinții ei nu ieșeau la cumpărături. Într-un târziu, când aveam senzația că pipi îmi îngreunase vezica, am văzut-o pe
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
ce am citit. -Dar eu sunt mic și merge foarte încet citirea, spunea cel mic și se uita cu o privire care cerea îndurare. -Este mult mai interesant dacă îți citește cineva și ai cu cine să le discuți cele auzite, declara cel mare. Convinsă fata fără mari greutăți, citea băieților zilnic, în fiecare după masă, scufundați în aroma de vară a grădinii, după un scăldat însorit. O ascultau concentrați. Celui mic îi mai explica câte ceva să fie înțeles textul ca
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
în: Ediția nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Îmbrăcată-n hainele nopții devii înaltă și transparentă, siluetă visătoare a lămpii pe fața oglinzii prin care tăcerile trec în constelația umbrei. Cuvintele au litere sonore numai de inimă auzite. Răpitoare dezlegând aripi, ochii în ochi se pierd și abisul naște frunzișul de unde răspunde ecoul. O voce șoptită tresare ca o frunză de vâsc, până și ierburile se răsfață-n miros, trupul tău curge ca un izvor prin somnul florilor
ÎN CONSTELAŢIA UMBREI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357528_a_358857]
-
din Ural până la Atlantic... - Invadatorii! Invadatorii! Au început să strige acum în cor pe neașteptate și Doamnele în roz. - Doamnelor și domnișoarelor, m-am adresat eu cu tot respectul, de data asta de la tribuna oficială ca să fiu cât mai bine auzită. Vă rog să mă ascultați: nu despre invadatori este vorba acum. Eu vreau, totuși, să vă reamintesc un scurt fragment din povestea celor “ Cinci seminții ” scrisă de părintele istoriei Hesiod, care datează din timpuri imemoriale în care se vorbește despre
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
mai strecoare între picioare, pentru ca să ne preschimbe mereu conștiințele în inimi și inima într-o femeie de serviciu? Doamnelor și domnișoarelor, am continuat eu discursul într-o formulă cât mai decentă, spre a fi într-un fel cât mai bine auzită și înțeleasă de toate doamnele. De fapt, de peste patru sute de ani noi ne-am pierdut axa creștină. Și acum suntem pe cale să ne pierdem și axa feminină, care este chiar coloana AND-ului nostru primordial. Adică, suntem pe cale să o
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
Prin act emis în Eden și în Cer Pe vremea lui Adam, întâi Creat. * Din mute file-ngălbenite, Cu autori de testamente, Rostesc cuvinte scrijelite Făcând prezența unei lumi absente * Și-o voce de departe-mi dă fior Șoptindu-mi vorbe auzite-n viață - Cum că părinții care mor Își lasă nerostită vreo povață. * De-aceea azi mă aflu-n țintirim, Ca să-ți aduc, tăicuță, dezlegare - Anume-n taină să-mplinim O nerostire-a ființării tale. Referință Bibliografică: ÎN ȚINTIRIM / Gheorghe Pârlea : Confluențe
ÎN ŢINTIRIM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358476_a_359805]
-
UN OM FERICIT Auzit-am că pe vremuri, Dumnezeu ar fi dorit ca să afle, printr-un înger dacă omu-i fericit. Merse îngerul pe cale lumea întreagă colindând, când la deal și când la vale, pe creștini tot întrebând. Unul zise: cum pot oare fericit să
UN OM FERICIT de IONEL CADAR în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358517_a_359846]
-
unde își propusese. Pe ușa neînchisă cum trebuie în urma lui continuau să se reverse înăuntru valuri de aer înghețat. Atunci îl auzisem pentru prima oară în seara aceea pe tata vorbind. Bun venit, Moise! spusese cu o voce stinsă, abia auzită. Omul dinaintea noastră își învinsese, ca sub șocul unui impuls electric, ezitarea. Dom' locotenent! strigase. Dom' locotenent, sunteți rănit! Stați așa! Lăsați-vă mereuț pe mine!... Îl ridicase pe tata în cârcă, aplecându-se adânc sub greutatea lui. Acesta, vlăguit
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
cinci, vom doborî Copacul abundenței. O ploaie colorată de bucate va cădea din belșug și ne vom îmbogăți sângele soarelui din casele noastre. Iar bubuitura va asurzi lumea și o va scoate din țâțânile ei. Femeia blondă, îngrozită de cele auzite și văzute pe Internetul celest, ceru imediat să se întoarcă la Tatăl Ceresc și să-I ceară Lui să-i dea ei Securea-Dublă a Patriarhului, ca să doboare cu mâna ei Copacul abundenței pentru a salva omenirea. - E îngrozitor ce spui
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
din anticul fotoliu - / Agonia violetă, / Catafalcul, / Și grădina cangrenată, / În oglinda larg-ovală încadrată în argint...” (Poema în oglindă). Este un „Spațiu, infinit, de o tristeță armonioasă...” un „Larg, miniatură de vremuri viitoare” (Alb), pe care poetul dorește să le facă auzite și văzute ca acțiuni viitoare ale Universului în ceea ce privește planeta lumii trecătoare. Tristețea bacoviană nu este una materială, a faptului că trupul său a cedat, la un moment dat, răului teluric, ci una spirituală, a unui gând elevat ce se înalță
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
de la plecarea cuplului de cântăreți bănuiam „reușita lor splendidă” Trăim în epoca manelelor, zbierăte prin „înghițirea microfonului” și însoțite de un zgomot infernal de parcă toate fanfarele lumii se străduiesc să acopere efortul disperat al bietului artist de a se face auzit. Este un specific „tineresc” așa cum politica statală îl impregnă. Parcă toate cântările României actuale exprimă ura și gâlceava semănată din belșug între semenii noștri. Acompaniamentul muzical zgomotos fără poc de armonie ilustrează tancuri, mitraliere și bâte. DA! Bâtele naționale specifice
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]