465 matches
-
să ni se prezinte în ea o lege mai înaltă, noi am fi re-mpinși de pe terenul artei pe acela al naturei. Această mișcare va trebui așadar să ni se manifeste ca însuflețită de spiritul artistic și ca influințînd astfel. Auzitorul e cu-acest mod transpus în vibrațiunea aceea care e analogă cu 369 v însemnătatea coprinsului. Ton și accent câștigă așadar abia atuncea adevărata lor influință și însemnătatea lor cea mai naltă când prin ele pătrunde până la simțul nostru intern
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
abstract, ci de-a-i putea da corp corespunzător și însuflețit de spiritul poetic. Acea declamațiune corespunde așadar poeziei, în cât ea e manifestare a spiritul[ui] în forma idealei sensibilități a cuvântului, acea declamațiune-i corespunde care-o sensibiliză și auzitorului această coeziune internă și această pătrundere reciprocă. Tonul artistice cultivat lasă a transpărea înrudirea internă a spiritului cu materia sa, sunetul articulat, el ni dă corpul cel arhitectonice-frumos. Tonul cultivat artistice altoiește sufletul cuvenit în coprinsul întrupat prin sunet; prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
artistic pătrunde (coprinsul) fondul spiritual în simțul nostru ca o operă de arte ce se dezvoltă organice dinainte-ne, nestând neci [o] ondolațiune izolată și din întîmplare, ci fiecare din ele condiționând pe cele următoare și provocîndu-le din necesitate în auzitori. Momentul ritmului și a tempoului, în cel mai întins înțeles al lui, apare ca sufletul poetic în mișcarea lui ce se dezbate din materie. ritm și tempo: sufletul ce se mișcă a materiei (corpului) sunetului În aceste trei momente se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
abandonată) părăsită de cătră generala cultură națională - dialectul. Ce-i dialectul? Dialectul în pronunție se are față cu pronunția curată cum se are spiritul local, rămas înapoi, față cu emancipatul și generalul spirit național. Coloarea unui dialect îl transpune pe auzitor numaidecât într-o provincie anumită și-i strâmtorează simțul, pe când pronunția curată îl ridică la intuițiunea spiritului național. Deja-n viața de toate zilele e jenant de-a asculta un fond spiritual în forma neamăsu rată a unui dialect; numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care - am consacrat-o formărei (culturei) vorbirei, am dezvoltat ființa accentului logic și simbolic. Cel întîi aduce urechei sensul gramatic cu toate privințele sale, al doilea inspiră tonului și plinătatea conținutului spiritual, care e cuprins în noțiunea vorbei, așa încît auzitorul deodată cu sunetul primește și intuițiunea obiectului. Accentul logic - subordonat celui simbolic. Amândouă spețiile de accente au aparținut părții întîia, care are de obiect cultivarea și formarea vorbirei dramatice. Accentul etic se distinge esențial de celelalte două prin aceea că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
clasă. Copilul cu deficiență de auz are o gândire obiectuală, în imagini, iar limbajul este cel mimico-gestual. Gândirea unui copil surd are un caracter concret. Elevii cu deficiențe de auz care nu sunt demutizați gândesc în imagini generalizate spre deosebire de cei auzitori unde elementul de bază al gândirii și limbajului este noțiunea. Noțiunile de gramatică sunt receptate greu de către un copil cu deficiență de auz deoarece în limbajul mimico-gestual nu sunt reprezentate toate părțile de vorbire. Surzii confundă majoritatea cuvintelor de legătură
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
nu știe. Limba română este învățată de copilul cu deficiență de auz asemeni unei limbi străine. Topica în propoziție este învățată după reguli, deoarece nu și-a însușit-o până la vârsta de 3-4 ani așa cum se întâmplă la un copil auzitor. Aceste probleme pot fi soluționate parțial dacă baza materială ar avea ca suport manuale adaptate care să aducă texte, exerciții, explicații, menite să determine elevul surd să lucreze conștiincios, conștient și responsabil. 2. Curriculum-ul adaptat Plecând de la curriculum-ul
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
dealurile Betleemului. Sau poate urmărind o muscă invizibilă pentru Fima. Cândva pe aceste dealuri și prin văile șerpuitoare dintre ele umblau judecători și regi, cuceritori, profeți care consolau și amenințau, salvatori și reformatori ai omenirii, escroci, impostori, vizionari, preoți și auzitori de voci, călugări, trădători, mântuitori, prefecți romani, guvernatori bizantini, generali musulmani și prinți cruciați, asceți, pustnici, făcători de minuni și martiri. Până În ziua de azi Ierusalimul mai trage clopotele bisericilor În amintirea lor, le plânge numele din vârful minaretelor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
diverse domenii de activitate, provocând perturbări constante de comunicare în mediul lor și accentuându-le handicapul. 1. Cadru teoretic Conform unor specialiști, copiii deficienți de auz care au contractat deficiența la un stadiu prelingual și care provin din familii de auzitori, dacă până la vârsta școlară nu au frecventat o grădiniță specială, la începerea școlii nu posedă cunoștințe lexicale verbale. Ceea ce înseamnă că ei nu „își dezvoltă un sistem de comunicare coerent până la intrarea în școală. Ei încep să formuleze ideile
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
pe care le provoacă. Pe de altă parte, specialiștii români au constatat că copiii surzi ai unor părinți de asemenea surzi se folosesc de limbajul mimico-gestual, ceea ce le oferă o dezvoltare a personalității echilibrată, relativ apropiată de cea a copiilor auzitori. (2004, Cristian B. Buică, p. 208; apud. Stănică, Popa, Popovici, p. 52) Stănică afirmă că acești copii își însușesc limbajul mimico-gestual în același fel în care un copil auzitor învață limba română. Și totuși, nu îi recunoaște limbajului mimico-gestual decât
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
o dezvoltare a personalității echilibrată, relativ apropiată de cea a copiilor auzitori. (2004, Cristian B. Buică, p. 208; apud. Stănică, Popa, Popovici, p. 52) Stănică afirmă că acești copii își însușesc limbajul mimico-gestual în același fel în care un copil auzitor învață limba română. Și totuși, nu îi recunoaște limbajului mimico-gestual decât un nivel extralingvistic, adică nu are nici o legătură cu limbajul verbal, „materializarea” unică prin excelență a lingvisticului spre deosebire de dactileme, considerate a fi forma manuală a acestuia din urmă, alăturându
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
și folosirea acestui limbaj. Este de reținut că acestea sunt simple opinii teoretice, fără nici o reflectare pe plan practic, unde demutizarea este soluția unanimă pentru integrarea deficienților de auz în contextul social în care trăiesc, prin acesta înțelegându-se societatea auzitorilor. În această privință școlile românești nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în contextul cotidian al relațiilor cu cei din jur, deprinzând limba după modelul celor mai în vârstă decât ei. Tot aceasta
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
lucrare este importantă pentru subiectul prezentei comunicări deoarece rezultatele demutizării sunt evaluate în funcție de nivelul la care ajung deficienții de auz de vârste diferite (școală generală, școală profesională, adulți) să stăpânească și să folosească limba română (scris și oral) comparativ cu auzitorii. În această evaluare se urmăresc cele trei aspecte ale limbajului: fonetic-articulator, semantic, gramatical. Elevii deficienți de auz comit multe greșeli în comunicarea verbală, cauza principală fiind tocmai absența instrumentului fundamental de recepție a vorbirii model și de feed-back verbal-oral, auzul
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
principală fiind tocmai absența instrumentului fundamental de recepție a vorbirii model și de feed-back verbal-oral, auzul. (2001, p. 50-51) Cele mai mari progrese le fac cei cu hipoacuzie ușoară sau medie care se și apropie cel mai mult de nivelul auzitorilor, în condițiile intervenției timpurii atât prin protezare, cât și prin includerea în programe educative și recuperatorii personalizate. (2001, M. Popa, p. 50-51 apud. Cristian B. Buică, 2004, p. 209) Chiar și cu aceste eforturi susținute, hipoacuzicii nu ating niciodată un
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
cât și prin includerea în programe educative și recuperatorii personalizate. (2001, M. Popa, p. 50-51 apud. Cristian B. Buică, 2004, p. 209) Chiar și cu aceste eforturi susținute, hipoacuzicii nu ating niciodată un nivel de structurare al limbajului verbal echivalent auzitorilor de aceeași vârstă. Aceasta se observă și din faptul că elevii cu hipoacuzie ușoară din școlile normale nu pot face față curriculumului dacă nu beneficiază de un sprijin personalizat. Mesajele transmise de către deficientul de auz pot fi greșit formulate în
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
un limbaj comun, cel al semnelor, aceștia pot să împărtășească și să primească mesaje corecte, dar conținutul acestora este limitat de experiența grupului de persoane surde, fiind lipsiți de transferurile ce ar putea exista la nivelul macro-grupului format din persoane auzitoare.” Pe măsură ce elevii se apropie de vârsta adultă preferința lor pentru limbajul mimicogestual este din ce în ce mai evidentă, (2001, M. Popa, p. 187) paralel cu respingerea limbajului verbal. (Idem, p. 207) Limbajul mimico-gestual devine mijlocul prin care se afirmă identitatea de grup și
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
prin semne, dar au probleme de reținere a cuvintelor fără echivalent gestual. Copiii surzi pot rememora însemne fără a face o recodare în cuvinte scrise sau vorbite. (Idem, p. 33) Limbajul mimico-gestual este achiziționat de către copiii surzi la fel cum auzitorii achiziționează limba vorbită. Semnele pot fi un mediu bun pentru dezvoltarea lingvistică timpurie, pe care să se fundamenteze dezvoltarea de mai târziu. Surzii din SUA, Olanda, Anglia preferă să comunice prin limbajul mimico-gestual. (Idem, p. 44) Concluzii: La întrebarea formulată
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
curent (verbal). (Idem, p. 35) Dependența de analizatorul vizual, evidentă la toți deficienții de auz, face ca limbajul mimico-gestual să fie limba maternă nu numai pentru copiii surzi proveniți din familii de surzi, ci și pentru cei născuți din părinți auzitori. În acest ultim caz, prin limba maternă nu se înțelege limba învățată de la părinți, ci limba cea mai accesibilă pentru copil. De aceea, țelul pedagogilor de a-i învăța pe surzi limba română, fără intermedierea limbajului semnelor, obligându-i în
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
ar fi Venezuela și Uganda și se prevede o dezvoltare accelerată a educației bilinguale în viitor. "Educația bilingvă este o abordare în educarea copiilor surzi care folosește atât limbajul mimico-gestual al comunității surzilor cât și limbajul scris/vorbit al comunității auzitorilor."<footnote Gregory S., Universitatea din Birmingham, Bilingvismul și educația copiilor surzi (sursa: www.pentrusurzi.org.ro) footnote> Un studiu realizat de Conrad (în anul 1970) arată faptul că elevii surzi care terminau școala învățau să citească în medie în jurul vârstei
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
în anul 1970) arată faptul că elevii surzi care terminau școala învățau să citească în medie în jurul vârstei de 9 ani, înțelegeau foarte prost limbajul vorbit, iar abilitățile lor de a citi pe buze erau la fel cu cele ale auzitorilor, în ciuda faptului că ei primeau o educație specială în acest domeniu.<footnote Conrad R. (1979) The Deaf Schoolchild :language and cognitive function, London : Harper & Row footnote> Realizări la fel de slabe s-au demonstrat și în cadrul altor studii efectuate în alte țări
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
Realizări la fel de slabe s-au demonstrat și în cadrul altor studii efectuate în alte țări. Mai multe cercetări arată că acei copiii surzi ai căror părinți erau de asemenea surzi aveau mai multe reușite în plan academic decât copiii cu părinți auzitori. Aceste reușite s-au evidențiat în studii care au analizat cititul, scrisul și realizările academice, precum și comunicarea verbală orală. Rezultatele acestor studii au fost puse pe seama faptului că în aceste familii s-a folosit de timpuriu limbajul mimico-gestual, ceea ce a
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
Hoffmeister R., Bahan B. în A Journey into the Deaf-World) care arată că rezultatele obținute la testele de inteligență (probele nonverbale) de către copiii neauzitori din familii de neauzitori sunt superioare atât față de rezultatele obținute de către copiii neauzitori din familii de auzitori cât si față de rezultatele obținute de către copiii auzitori din familii de auzitori, altfel spus, față de medie, în general<footnote Harlan L., Hoffmeister R., Bahan B., A Journey into the Deaf-World, Dawnsingpress, San Diego, California, 1996 footnote>. O altă cercetare realizată
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
the Deaf-World) care arată că rezultatele obținute la testele de inteligență (probele nonverbale) de către copiii neauzitori din familii de neauzitori sunt superioare atât față de rezultatele obținute de către copiii neauzitori din familii de auzitori cât si față de rezultatele obținute de către copiii auzitori din familii de auzitori, altfel spus, față de medie, în general<footnote Harlan L., Hoffmeister R., Bahan B., A Journey into the Deaf-World, Dawnsingpress, San Diego, California, 1996 footnote>. O altă cercetare realizată recent în SUA, constând într-o trecere în
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
că rezultatele obținute la testele de inteligență (probele nonverbale) de către copiii neauzitori din familii de neauzitori sunt superioare atât față de rezultatele obținute de către copiii neauzitori din familii de auzitori cât si față de rezultatele obținute de către copiii auzitori din familii de auzitori, altfel spus, față de medie, în general<footnote Harlan L., Hoffmeister R., Bahan B., A Journey into the Deaf-World, Dawnsingpress, San Diego, California, 1996 footnote>. O altă cercetare realizată recent în SUA, constând într-o trecere în revistă a 208 studii
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
moment dat. Șterg tabla cu excepția elementelor de discutat pentru a reduce așa numita „poluare vizuală”. • Conștientizez mereu faptul că este imposibil ca elevul cu deficiențe de auz să citească pe buze și să ia notițe în același timp așa cum elevul auzitor poate să asculte mesajul transmis și să noteze în același timp. Dacă demonstrez o procedură, în mod deliberat alternez între vorbire și manipularea materialelor. Aceasta permite elevului cu deficiențe de auz să se uite la un singur lucru la un
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]