4,413 matches
-
Monica Gheț Mai întîi, iată povestea gen "revoluție-evoluție" a unui spectacol "teatru-studio" inspirat din avangarda literară română, spectacol intrat "în legendă" înaintea premierei oficiale (ca pe timpurile mult hulite...): Actul I - reprezentații în Sala Radu Stanca a Departamentului de Teatru din cadrul Facultății de Litere Cluj în prezența studenților, a cîtorva oameni de cultură invitați privilegiați
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
și cerebrale. În plus, de o seducătoare feminitate - ambele! (să nu existe prejudecăți asupra cerebralității "denaturante" la femei). Situație nu tocmai frecventă în teatrul românesc. Așadar, Mona Chirilă și Miriam Cuibus au creat scenariul dramatic al spectacolului după texte din avangarda literară română, mai exact, au animat selectări din: Eugen Ionescu, Tzara, Urmuz, Ștefan Roll, Gheorghe Luca, Geo Bogza, I.L. Caragiale, Adrian Maniu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Mihail Cosma, Dan Faur - adăugînd acestora propria lor contribuție. Rezultă un "colaj
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
Manifestul", nici în "Revista Cercului Literar" nu circulă opinii prea bine închegate" (ideea "autonomiei esteticului" nu se potrivește deloc cu respingerea "purismului"), Ov.S. Crohmălniceanu și K. Heitmann văd în atitudinea rezervată a tinerilor intelectuali ardeleni față de modernism (mai ales față de avangardă) un reflex al dorinței lor de a fi continuatorii unei tradiții, dar ai unei tradiții culte, nu arhaice, rurale, folclorice (delimitându-se, astfel, de "maestrul" lor, L. Blaga), ai unei tradiții cărturărești care ar îngloba curentul latinist, Școala Ardeleană, pașoptismul
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
cinematografului, îi conferă aptitudinea de a se face văzută, la televizor. Această adaptare, din mers, la spiritul vremii face parte din felul de a fi al lui Eugen Șerbănescu, care are o vocație a noutății. El se situează spontan în avangardă, în orice împrejurare, indiferent dacă este vorba de știință, de politică, de literatură sau chiar de vestimentație. (Nu întâmplător a ajuns în America!) Piesa de teatru Cruciada fermoarelor este o satiră a stilului de viață comunist, realizată de sus, cu
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
cît de mică rază de lumină asupra tuturor gesturilor și a tuturor întîmplărilor care formează ceea ce aș putea numi viața mea" (s.m. - C.R.). În Addenda apar trei texte din perioada de "activism" suprarealist, texte scrise împreună cu reprezentanți de seamă ai avangardei românești: Gherasim Luca, Virgil Teodorescu, Paul Păun, Trost. L'infra-noir, Éloge de Malombra, Le sable nocturne păstrează forța manifestelor avangardiste de la început de secol, însă mesajul este departe de a fi la fel de clar, de univoc: "Cu buzele lipite de cuvintele
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
suprarealismul tinerilor noștri poeți din deceniul șapte cădea pe falsitatea ideii de revoluție, confiscate și manipulate de către un grup restrîns de inși însetați de putere, ce se voiau considerați drept exponenți ai clasei muncitoare, aflate, chipurile, la conducerea societății. Antitradiția avangardei se asocia astfel și cu o separare tăioasă de prezentul cenușiu, conformist, dureros și lipsit de orizont al totalitarismului. Explozia discursului sugera o explozie morală vizînd orice ordine falsă. Pulverizarea universului formelor literare conținea și o propunere a distrugerii formelor
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
față de tot ce era învechit, fixat în formule tabuizate sau în truisme, senzația de "dezgust" și de "oroare", proprie mentalității avangardiste, se pliau perfect pe realitățile unei revoluții mistificate, reduse la condiția de slogan propagandistic. Dacă nihilismul noilor artiști de avangardă (Angry youngmen în Anglia, generația beat în Statele Unite, I Novissimi în Italia etc.) constituie expresia unei disperări totale, cu miză metafizică, fiind puse la îndoială înseși principiile care guvernează lumea, cu atît mai de efect era rezonanța negării într-un
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
rotunjirea din ce în ce mai insinuantă/ Și cîteodată trebuie să mori pe întuneric/ Era o femeie ce-și merita trupul/ și bărbatul/ își merita numele/ Împreună/ în eternitatea lor meritată" (Cîntec absolut). Afectarea prozastică alcătuiește o cale a "absolutului". Dacă ținta mărturisită a avangardei este libertatea ("el indică portița de scăpare pentru oițele Domnului /cele pline cu libertate acidulată" - Noaptea ascute contrariile fără), aceasta se obține prin violență. O violență verbală, în cazul lui Breton, care declara, într-o atmosferă de fumisterie surescitantă, că
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
s-a transformat într-o demonstrație de vitalitate a unui gen prin excelență transoceanic: musical-ul (în cazul de față inițial un film-cult al lui Roger Corman!). "Morala" sloganului "Lăcomia distruge omenia" ar putea fi adaptată și la spectacolul de avangardă al Naționalului ieșean. În viziunea canadianului de origine română Alexander Hausvater (Premiul juriului ex aequo), Roberto Zucco, piesa lui Bernard-Marie Koltès, a devenit o operă rock și nu doar datorită prestației live a formației Destine, ci și prin aportul trupei
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
important. Pentru că e cel mai cuprinzător și mai complex. A atins un foarte mare număr de chestiuni care privesc arta de astăzi. S-a întors, de exemplu, foarte departe în timp, într-o epocă a progresului, care privea mereu înainte: avangarda. El a înțeles că avangarda însemna și o privire înapoi. Tzara a înțeles și el acest lucru - și nu e întâmplător, căci și el e român. Așadar, a privi foarte departe înainte, dar a privi și foarte departe înapoi... De
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
cuprinzător și mai complex. A atins un foarte mare număr de chestiuni care privesc arta de astăzi. S-a întors, de exemplu, foarte departe în timp, într-o epocă a progresului, care privea mereu înainte: avangarda. El a înțeles că avangarda însemna și o privire înapoi. Tzara a înțeles și el acest lucru - și nu e întâmplător, căci și el e român. Așadar, a privi foarte departe înainte, dar a privi și foarte departe înapoi... De aici vine acel aspect primitiv
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
am rugat să ne împrumute anumite lucrări, iar acum așteptăm răspunsul. Vom vedea, să așteptăm... Aș dori să vorbiți puțin, în acest context, despre proiectul Dv. nerealizat, din păcate, de a prezenta în Germania expoziția consacrată nu foarte de mult avangardei românești a anilor '20-'30... Organizarea acestei expoziții la București a fost o inițiativă foarte puternică, ce nu va fi aplaudat niciodată îndeajuns. În Enciclopedia artistică a secolului XX, în această masivă enciclopedie, am spus că a fost evenimentul anului
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
spus că a fost evenimentul anului respectiv și i-am acordat un spațiu foarte larg. Expoziția a fost realizată de o mică echipă, cu ceea ce s-a putut, și a fost foarte bine, foarte important, - era pentru prima oară când avangarda dumneavoastră era prezentată în felul acesta, recunoscută și salutată ca atare. Aceasta ar fi o primă observație. S-ar putea imagina că, dacă s-ar fi dispus de bani și de timp, cu mai multă experiență, ați fi putut să
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
Este sistemul... N-a fost să fie... Ca să continuăm în acest spațiu al artei și expozițiilor, ce credeți că s-a schimbat în ceea ce privește interesul pentru artă, chiar al criticii de artă? Cum ați putea defini dinamica expozițiilor de astăzi, când avangardele au intrat în muzee, expozițiile se fac și pe stradă și așa mai departe?... E o problemă gravă, e foarte complicat, și nici eu nu știu exact ce să cred despre asta. Când am început să fac acele uriașe expoziții
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
la această propunere... Ce va aduce viitorul? - Mi-ar plăcea, dragă Ion Pop, să fac în România, împreună cu românii, - subliniez, împreună cu românii -, o expoziție de artă românească. Mi-ar plăcea foarte mult să fac așa ceva... De exemplu, acea expoziție consacrată avangardei, pentru că ați vorbit despre avangardă, o expoziție care ar trebui refăcută, cu ajutorul Franței, al Germaniei, Angliei; aș vrea să o refac, și s-o refac bine, chiar așa cum doriți și cum merită această cultură, care nu e deloc marginală, ci
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
aduce viitorul? - Mi-ar plăcea, dragă Ion Pop, să fac în România, împreună cu românii, - subliniez, împreună cu românii -, o expoziție de artă românească. Mi-ar plăcea foarte mult să fac așa ceva... De exemplu, acea expoziție consacrată avangardei, pentru că ați vorbit despre avangardă, o expoziție care ar trebui refăcută, cu ajutorul Franței, al Germaniei, Angliei; aș vrea să o refac, și s-o refac bine, chiar așa cum doriți și cum merită această cultură, care nu e deloc marginală, ci e una din marile culturi
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
nuanțate făcute de Florin Mihăilescu și, respectiv, Ion Bogdan Lefter. Un dialog cu Mariana Marin apărut în Contrapunct în 1990 completează portretul extrem de interesant al poetului. Volumele scrise în românește sînt, în primul rînd, dovada "slăbiciunii" pentru latura suprarealistă a avangardei românești. Principalul reproș este asincronismul demersului său (în 1969 cînd debutează, suprarealismul era istorie). Însă, ca și Gellu Naum, Reichmann crede într-un suprarealism tipologic; dicteul se transformă în alcătuiri sugestive de paradigme poetice, fronda este înlocuită de o mobilitate
Mic regal poetic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17071_a_18396]
-
un vietnamez a citit versiunea japoneză a cărții mele și a "întrebat" de mine! Versiunea japoneză, făcută după versiunea franceză. Îți dai seama ce traseu sui generis, original, exotic și neobișnuit: România-Franța-Japonia-Vietnam. Deci eu am în același timp sentimentul unei avangarde intelectuale, al pionieratului". Hermeneutul - semnal al importanței - este excedat de solicitări: "Sînt în situația tristă de a refuza zeci de colaborări. Uite, acum trebuie iarăși să răspund la două-trei colaborări. Nu știu cum să le evit. Vreau să fiu lăsat în pace
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
electronică la zi, un vis pe minut, proiecte-explozii în lanț. Utopii? El e omul cîrtiță. Săpătorul care amușină prin galeriile unui cimitir cu orgoliul nemăsurat al celui care știe că poate să învie morții. Nicolae Țone, alias Nicolae Magnificul, împătimitul avangardei, vînătorul de cărți fără zgardă, de cărți care trag cu praștia, editorul care rupe gura tîrgului azi, ieri adolescentul îndrăgostit iremediabil de poezia lui Vinea, Gherasim Luca, Paul Păun, Geo Bogza, atunci cînd toate aceste nume zăceau ascunse în coșul
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
Vintilă Ivănceanu, din spadasinii frumoși și nebuni ai postmodernismului. Trebuie să fie ceva în poezia lui N.Ț., dacă eu scriind aceste rînduri care se vor serioase, iată, mă pomenesc contaminată de stilul lui. Nicolae Țone a învățat bine lecția avangardei. Din poezia lui nu lipsesc nici nebunia, nici revolta, nici jemanfișismul, nici sexul afișat în exces în toate ipostazele posibile; e greu să distingi cît este mimare și cît ardere autentică. E adevărat că în cartea lui N.Ț. există
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
despre lume ale fiecărei generații. Prin destabilizarea legăturii limbajului cu referentul a luat naștere jocul lingvistic, nu doar gratuit, căci nu trimite la repere extratextuale, ci și fără sens, căci blochează ori înmulțește relația dintre semnificant și semnificat. Astfel drumul avangardei e deschis. După cum, pe un plan mai general, dislocarea semnului originar, al lucrului gîndit de Dumnezeu, explică un mit de căpetenie al modernității și anume autonomia artei (care poate fi privită în paralel cu cea a oricărui alt sistem de
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
în mod ciudat, peste Macedonski, pe care-l etichetează, spre surpriza noastră, drept un "poet minor", cercetătoarea apreciază, pe bună dreptate că perioada "modernismului înalt" e marcată pe sol românesc de operele Hortensiei Papadat-Bengescu, de apariția revistei Sburătorul, de eflorescența avangardei. Tudor Vianu în calitate de cronicar al ideilor, Liviu Rebreanu în cea de cronicar dramatic și Emil Ciomac în cea de cronicar muzical completează tabloul noului canon cultural. E. Lovinescu, în speță, modifică discursul critic autohton, grație istoricizării valorilor estetice, a încercărilor
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
un act aflat încă în desfășurare (exemplul dat este volumul Modern, modernism, modernitate al lui Adrian Marino). Urmează o secțiune în care autorul analizează cîteva efecte nefaste ale acestei ambiguități care plutește în jurul conceptului de �modernism". �Victimele" sînt: Arghezi, Bacovia, avangarda și �criterioniștii". Arghezi este văzut de mai toți interpreții săi ca un fel de struțocămilă: și modernist, și tradiționalist, și avangardist, și apropiat de concretețea materiei și abstractizant etc. Bogdan Lefter consideră, pe bună dreptate, că toate aceste incertitudini provin
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
subliniat că I.B. Lefter evită postmodernizarea forțată a acestor autori atipici. Ei pot fi �recuperați" cu folos în manieră critică postmodernă, dar asta nu înseamnă automat că ei ar fi niște postmoderni care și-au greșit timpul istoric. Capitolele dedicate avangardei și criterioniștilor sînt, de fapt, niște interpretări negative, niște puneri la punct ale miturilor care s-au creat în jurul acestor mișcări. Avangarda românească a fost, e adevărat, una dintre cele mai �sincronizate" mișcări literare de la noi. Din păcate, sincronizare fără
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
asta nu înseamnă automat că ei ar fi niște postmoderni care și-au greșit timpul istoric. Capitolele dedicate avangardei și criterioniștilor sînt, de fapt, niște interpretări negative, niște puneri la punct ale miturilor care s-au creat în jurul acestor mișcări. Avangarda românească a fost, e adevărat, una dintre cele mai �sincronizate" mișcări literare de la noi. Din păcate, sincronizare fără notorietate înseamnă prea puțin - în timp ce în Franța, spre exemplu, toate scandalurile făceau vîlvă în cele mai înalte medii culturale, la noi, avangardiștii
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]