446 matches
-
persoane, că relațiile dintre evrei și creștini atrag după ele relele cel mai cumplite. Evreii încearcă să le ademenească pe creștinele proaspăt convertite, cât și pe copiii lor, dându-le cărți de rugăciuni evreiești, făcându-le rost la Paște de azimă, învățându-le care sunt felurile de mâncare interzise, convingându-le să se conformeze legii lui Moise. Sfânta noastră credință catolică se vede astfel înjosită și micșorată. De două ori a fost nevoită mama s-o pună să coboare tonul, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
urgent la ospiciu! auzi, la ospiciu! Când coborâm după 35 de stații la 2 prăjini de albul molatec al zidului fără intrare fără expresie - doar vuietul de dincolo, iar noi ne târâm de-a bușilea două zile și noaptea devorând azima turcească până la bărbatul acela vioi în pijamale crem-vertical care-și smulge clondirul din buzunar și ne aruncă privirea în față: E toamnă și mă vedeți deși vara frunzișul mi-e atât de des încât mi se înăbușă pielea. Nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cu marea ta tăcere... Mormântul tău e numai înviere, Prin tine luminăm de veșnicie. Prin tine bem, setoși, din Mântuire, Prin tine doar, ne-am curățit de zgură... Izvor ne ești și cină și zidire Și patrafir și cuminecătură... Ești azima pe care-n plâns o cere Inima noastră pururea flămândă. Ești drumul nostru către zări de miere, Ești perna pentru tâmpla fumegândă... Ești ruga Țării pentru biruință, Mistria noastră-n aur ferecată, Dalta de foc înfiptă în credință... Mormântul tău
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
unele atribute ale anotimpurilor: Cireșii tatei și-au pus cercei la urechi!; Iarna nu vrea să plece, dar ghioceii au despicat zăpezile cu paloșele lor și iarna a fost învinsă!; Au venit zilele lui Cuptor, bunica și-ar putea coace azima la soare!; Miroase a ionatane, gutui și tămâioasă... și tot așa... În totalitate jurnalul era purtătorul unor fraze-perle, abundând notele vesele, sclipitoare, cu care de altfel Alex era obișnuit din viața de toate zilele. Lectura acestui jurnal era relaxantă. Răsfoi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
lucru pe care putea să-l facă singur, de la început la sfârșit. În fața cărții nu se mai simțea neputincios. Mai mult, spre deosebire de toți ceilalți oameni, el putea deosebi cărțile după gust. Cele mai vechi aveau un gust dulce-uscat, ca de azimă. Cele mai noi lăsau pe limbă o urmă metalică și dulce, ca de sânge neînchegat. Pentru ca de fiecare dată gustul paginii să i se pară proaspăt, Melania îi punea alături un pahar cu apă și, înăuntru, un pai cu care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de la Florența care unise o vreme Bisericile latină și bizantină în 1439 ca bază a acordului. În schimbul egalității cu clerul catolic, clerul român trebuia să-1 accepte pe papă ca șef vizibil al Bisericii, să admită existența purgatoriului, să accepte pîinea azimă pentru comuniune. Istoricul american Keith Hitchins, într-un studiu din 1987 consacrat ideii de națiune la românii din Transilvania, insistă asupra motivațiilor socio-politice ale acceptării condițiilor puse de iezuiți ortodocșilor: "Nu erau considerații de dogmă sau de rit, ci perspectiva
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
P. L. A.,1951; "Poezii", E. S. P. L. A.,1552; "În frunte comuniștii", E. S. P. L. A., 1954; "Mărul de lângă drum", E. S. P. L. A., 1954; "Partidul m-a-nvățat", E. S. P. L. A.,1954; "Trăinicie", E. S. P. L. A.,1955; "Azima", Editura Tineretului, 1956;"Poezii", E. S. P. L. A., 1956; "Inima bătrânului Vezuv"; E. S. P. L. A., 1957; "Călătorii prin constelații", Editura Tineretului, 1957; Cu un ceas mai devreme", E. S. P. L. A., 1959;",Cântecele inimii", Editura Tineretului, 1959; "Materia și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
acest sens pe Dan Deșliu, N. Tăutu, Mihu Dragomir ("Tudor din Vladimiri" 1954) etc. 2 Eugen Jebeleanu: "Scutul păcii" 1949), " Poem de pace și de luptă" (1950), "Ceea ce nu se uită"(1945), "Surâsul Hiroșimei" (1958); M. Beniuc: "Umbra de la Hiroșima","Azimă (1956); M. Banuș: "Bucurie" (1949), "Cântec sub tancuri" stă sub semnul războiului "Vis cu Transnistria", "Teroare", " La masa verde", "Ție îți vorbesc, Americă" (1955). Evocarea războiului mai apare la A. E. Baconsky, Mihu Dragomir, Dan Deșliu, V. Porumbacu, Eugen Frunză
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sîngele să țîșnească așa cum ar țîșni dintr-un burete cînd îl apeși". Adunat într-o urnă, acest sînge este împărțit între cei prezenți și băut pe fondul unor cîntece vesele. O parte din prețiosul lichid este uneori folosit pentru prepararea azimei; alteori, o altă parte este păstrată de participanții la sacrificiu pentru a fi folosit în niște monstruoase libații familiale. Prin modul tradițional de desfășurare, acesta e, de fapt, pînă în cele mai mici amănunte, un adevărat ospăț al vampirilor, la
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
deja organizat, cu ritualul, cu ceremoniile, cu jurămintele sale, totul săvîrșindu-se în condițiile unor înspăimîntătoare sacrilegii." Tema principală este existența în spatele instituțiilor oficiale ale masoneriei a "lojilor secrete", ai căror invitați se pretează la sacrilegii (mai ales), la maculări (ale azimei), adică la invocarea demonilor. Pentru mulți, de altfel, aceste "loji secrete" nu sînt altceva decît o emanație a "puterii evreiești". "V-am arătat deja, scrie Drumont în "Libre parole" din 19 august 1889, că francmasoneria era de origine evreiască și
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
zorii zilei următoare"; pe masă se așează alimente, băuturi și bani: pâine, turtă, pogace, apoi felurite semințe, apă, vin, rachiu (în plus miere). Turta de pâine trebuie făcută de cineva care are tată și mamă. Moașa face trei turtițe de azimă unse cu miere care "închipuiesc trei ursători care zic ele (femeile) că destină viitorul copilului". Dacă noul născut e băiat, se mai pun pe masă: "carte, sapă, secere, cosor și alte obiecte de muncă", iar, dacă e fată, "pune unelte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se strâng pe un colac (în Bacău, Iași, numit "pupăză"). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă." Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor bun. Practica rituală "masa ursitoarelor" se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun vor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și „ofertele vegetale”, ebraicul minḥăh, literal „dar” sau „tribut”, (Lev 2,1-3; 6,7-11; 7,10). V. În fine, sunt ofertele numite „pâinile de pus înainte” (Lev 24,5-9) și tămâia (Ex 30,34-38). 10 Sărbători și solemnități: Paștele și Azimele 10.1. Paștele Pe primul loc în calendarul liturgic din Israel se află sărbătoarea numită în ebraică pésaḥ, celebrată în noaptea dintre 14 și 15 a lunii nîsăn (mai întâi numită ’ăbîb; astăzi cade în general în timpul lunii aprilie) din
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în trecut unii comentatori; dar, deja într-o perioadă relativ antică (cf. Ex 13,12; 23,15; 34,18; ultimul text este mai clar decât Dt 15,19; 16,1), exista ideea că răscumpărarea primului născut are legătură cu sărbătoarea azimelor. Cu atât mai mult nici nu poate fi vorba de existența, la origini, a unui sacrificiu al copiilor întâi născuți în Israel înlocuit apoi de un ritual de răscumpărare. Textul nu conține nicio aluzie la această practică; nici în regiunea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
aluzie la această practică; nici în regiunea Palestinei sacrificiul uman nu era cunoscut; astăzi există dubii întemeiate că ar fi fost practicat în Fenicia și Cartagina. h) Carnea animalului jertfit era friptă la foc și consumată împreună cu ierburi amare și azime (Ex 12,8, cf. 34,25) pe care textul le prescrie ca aliment pentru toată săptămâna următoare. Era interzisă hrana crudă sau fiartă (Ex 12,8b). Din carne nu trebuia să rămână nimic pentru ziua următoare și de aceea resturile
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Va fi mai simplu și în același timp mai sigur să afirmăm că aceste rituri au apărut în preistorie, dar într-o a doua etapă au fost istoricizate cu scopul de a permite alcătuirea unei „istorii a mântuirii”. 10.2. Azimele Din vremuri foarte îndepărtate, sărbătoarea Azimelor se află în strânsă legătură cu cea a Paștelui; în Noul Testament reiese că este identică cu páscha; începând cu Paște, timp de șapte zile, în casă nu trebuia să existe nimic dospit și cu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
același timp mai sigur să afirmăm că aceste rituri au apărut în preistorie, dar într-o a doua etapă au fost istoricizate cu scopul de a permite alcătuirea unei „istorii a mântuirii”. 10.2. Azimele Din vremuri foarte îndepărtate, sărbătoarea Azimelor se află în strânsă legătură cu cea a Paștelui; în Noul Testament reiese că este identică cu páscha; începând cu Paște, timp de șapte zile, în casă nu trebuia să existe nimic dospit și cu atât mai mult nu era permis
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în Noul Testament reiese că este identică cu páscha; începând cu Paște, timp de șapte zile, în casă nu trebuia să existe nimic dospit și cu atât mai mult nu era permis să se mănânce hrană dospită (Jeremias 1954). Totodată, sărbătoarea Azimelor este menționată și independent de cea a Paștelui (Ex 23,15; 34,18, cf. Dt 16,16), corelată cu un pelerinaj, ceea ce nu se întâmplă în cazul Paștelui. Vom analiza mai pe larg această situație în paragrafele b-c (cf. 10
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
contextul civilizației agricole cananeene nu era un produs obișnuit ca în mediul nomad sau seminomad, ci era pregătită și consumată ca excepție, ceea ce dădea zilelor respective un caracter extraordinar. Țăranul care trăia în stabilitas loci nu mânca în mod normal azime, decât în situații excepționale, iar această sărbătoare se referă la una dintre acestea. b) Ar fi imposibil să determinăm momentul originar precis când cele două sărbători, Paștele și Azimele, erau încă separate; dar cel puțin ca ipoteză de lucru, pe
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Țăranul care trăia în stabilitas loci nu mânca în mod normal azime, decât în situații excepționale, iar această sărbătoare se referă la una dintre acestea. b) Ar fi imposibil să determinăm momentul originar precis când cele două sărbători, Paștele și Azimele, erau încă separate; dar cel puțin ca ipoteză de lucru, pe baza textelor citate, trebuie să menținem această distincție. Să vedem pe scurt de ce. După cum am văzut, Paștele era celebrat în casă, în timpul nopții, și era lipsit de orice referință
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
dar cel puțin ca ipoteză de lucru, pe baza textelor citate, trebuie să menținem această distincție. Să vedem pe scurt de ce. După cum am văzut, Paștele era celebrat în casă, în timpul nopții, și era lipsit de orice referință la activitățile agricole. Azimele sunt în schimb o sărbătoare a comunității agricole și sunt celebrate în sanctuarul local („în fața Domnului Yhwh” (Ex 23,15-17; 34,18-23) unde comunitatea se îndrepta în pelerinaj (din evreiescul ḥag, „pelerinaj”, sau generic „sărbătoare”; rădăcina ḥăgag, „a merge în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Paștelui evreiesc doar de patru ori: Ex 12,14; 34,25; Ez 45,21.23; cu excepția Ex 34, toate aceste fragmente sunt tardive, când termenul dobândise deja valoarea generică de „sărbătoare”; în plus, aplicarea sa Paștelui presupune tocmai unirea cu Azimele. În realitate cele două texte mai vechi, Ex 23 și 34 văd Azimele doar ca o sărbătoare de pelerinaj, în timp ce referința la Paște pare aici o adăugire tardivă; și din Dt 16,7b rezultă că cele două celebrări erau separate
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
21.23; cu excepția Ex 34, toate aceste fragmente sunt tardive, când termenul dobândise deja valoarea generică de „sărbătoare”; în plus, aplicarea sa Paștelui presupune tocmai unirea cu Azimele. În realitate cele două texte mai vechi, Ex 23 și 34 văd Azimele doar ca o sărbătoare de pelerinaj, în timp ce referința la Paște pare aici o adăugire tardivă; și din Dt 16,7b rezultă că cele două celebrări erau separate, deși, din punct de vedere cronologic Azimele urmează dintotdeauna Paștele, iar din punct
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
vechi, Ex 23 și 34 văd Azimele doar ca o sărbătoare de pelerinaj, în timp ce referința la Paște pare aici o adăugire tardivă; și din Dt 16,7b rezultă că cele două celebrări erau separate, deși, din punct de vedere cronologic Azimele urmează dintotdeauna Paștele, iar din punct de vedere ideologic au o motivație comună. c) Spre deosebire de Paște, nu este greu de demonstrat caracterul originar agricol al sărbătorii Azimelor. În Dt 16,9 începutul „sărbătorii săptămânilor” - în greacă Pentecoste (Rusaliile, n.trad
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
rezultă că cele două celebrări erau separate, deși, din punct de vedere cronologic Azimele urmează dintotdeauna Paștele, iar din punct de vedere ideologic au o motivație comună. c) Spre deosebire de Paște, nu este greu de demonstrat caracterul originar agricol al sărbătorii Azimelor. În Dt 16,9 începutul „sărbătorii săptămânilor” - în greacă Pentecoste (Rusaliile, n.trad.) - este calculat astfel: „Vei număra șapte săptămâni; când secera va începe să taie spicele, vei începe să numeri șapte săptămâni”. Deci, dacă Rusaliile cad exact la cincizeci
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]