577 matches
-
SONDELE GENETICE sunt fragmente de ADN sau ARN folosite de cercetători pentru a depista și caracteriza porțiuni din gene sau chiar gene întregi, prezente în probele numite generic „ținte“ și care sunt supuse analizei. Țintele, ale căror secvențe de baze azotate dorim să le aflăm, se găsesc incluse în fragmente de țesuturi vii sau moarte, ori în celule cultivate in vitro. Acțiunea sondelor genetice se bazează pe fenomenul de hibridare care are loc între bazele azotate (purinice și pirimidinice) de pe sondă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ale căror secvențe de baze azotate dorim să le aflăm, se găsesc incluse în fragmente de țesuturi vii sau moarte, ori în celule cultivate in vitro. Acțiunea sondelor genetice se bazează pe fenomenul de hibridare care are loc între bazele azotate (purinice și pirimidinice) de pe sondă cu bazele azotate ale ADN-ului sau ARN-ului „țintei“ de studiat. Respectiva hibridare se produce după legea complementarității lui Watson și Crick. Această cuplare dintre sondă și țintă este de o înaltă specificitate: sonda
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
le aflăm, se găsesc incluse în fragmente de țesuturi vii sau moarte, ori în celule cultivate in vitro. Acțiunea sondelor genetice se bazează pe fenomenul de hibridare care are loc între bazele azotate (purinice și pirimidinice) de pe sondă cu bazele azotate ale ADN-ului sau ARN-ului „țintei“ de studiat. Respectiva hibridare se produce după legea complementarității lui Watson și Crick. Această cuplare dintre sondă și țintă este de o înaltă specificitate: sonda este capabilă să recunoască o secvență unică prezentă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
au efectuat 90 % din secvenționalizările ce au dus la versiunea finală a genomului uman. Obiectivele proiectului au fost: - identificarea tuturor celor aproximativ 20.000-25.000 de gene din ADN-ul uman; - determinarea secvențelor celor 3 miliarde de perechi de baze azotate care formează ADN-ul uman; - stocarea acestui volum uriaș de informație într-o bază de date; - îmbunătățirea mijloacelor de analiză a datelor; - transferul tehnologiilor corespunzătoare către sectorul privat (prin licența tehnologiilor) și acordarea de granturi pentru cercetări inovatoare și aplicații
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
axe pentru a forma o dublă elice de 20ă în diametru. Cele două catene sunt antiparalele. Din punct de vedere biochimic, molecula de ADN este formată din trei elemente: o moleculă fosfat, o moleculă glucidică (dezoxiriboză) și alternând, patru baze azotate: purinice: adenina (A) și guanina (G) și pirimidinice: citozina și timina. ARN (mesager, ribozomal, solubil etc.) implicat și el în procese de carcinogeneză virală și cu alte etiologii (factori fizici, chimici etc.) posedă în structura sa moleculară trei dintre bazele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
purinice: adenina (A) și guanina (G) și pirimidinice: citozina și timina. ARN (mesager, ribozomal, solubil etc.) implicat și el în procese de carcinogeneză virală și cu alte etiologii (factori fizici, chimici etc.) posedă în structura sa moleculară trei dintre bazele azotate enumerate mai înainte (A, G și C), timina (T) fiind însă înlocuită cu uracil (U). Încă din anul 1950, Erwin Chargaff a putut dovedi că arhitectura moleculei de ADN se bazează pe o lege a complementarității bazelor azotate, în sensul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
dintre bazele azotate enumerate mai înainte (A, G și C), timina (T) fiind însă înlocuită cu uracil (U). Încă din anul 1950, Erwin Chargaff a putut dovedi că arhitectura moleculei de ADN se bazează pe o lege a complementarității bazelor azotate, în sensul că totdeauna adenina de pe o catenă este complementară cu timina de pe cealaltă catenă, în timp ce aceeași complementaritate este valabilă pentru guanină și citozină. Biochimistul american Erwin Chargaff (1905-2002), născut la Cernăuți într-o familie de intelectuali evrei, educat în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fel de Y, pe care amatorii de metafore l-au numit „igrecul vieții“, sau furca 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) (the fork - la autorii de limbă engleză). Pe porțiunea de ADN desrăsucită, bazele azotate nu mai rămân perfect față în față, ci se depărtează. Într-o fază consecutivă, bazele azotate rămase „stinghere“ pe fiecare dintre porțiunile desrăsucite, „cheamă“ din pool-ul nuclear exact pe acelea cu care sunt complementare. Igrecul va avea astfel două brațe
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) (the fork - la autorii de limbă engleză). Pe porțiunea de ADN desrăsucită, bazele azotate nu mai rămân perfect față în față, ci se depărtează. Într-o fază consecutivă, bazele azotate rămase „stinghere“ pe fiecare dintre porțiunile desrăsucite, „cheamă“ din pool-ul nuclear exact pe acelea cu care sunt complementare. Igrecul va avea astfel două brațe formate din catene duble. Acestea vor intra ulterior, fiecare, întruna din celulele fiice. De la această constatare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Detaliem după Jean Claude Kaplan și Marc Delpech 65 câteva din efectele pe care asemenea stresori le au asupra ADN-ului. Agresiunile cu factori fizici, precum razele cosmice și radioactivitatea naturală, pot acționa atât direct, provocând modificări în așezarea bazelor azotate și rupturi ale catenelor, cât și indirect, caz în care induc apariția de ioni peroxizi O¯ foarte toxici. Deși mai puțin nocive dacât razele cosmice, ultravioletele pot provoca dimerizarea tiaminelor adiacente, cu apariția unui ciclu ciclobutan între C5 și C6
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
între C5 și C6. Agresiunile de natură chimică sunt variate. În general, ele sunt generate de însuși metabolismul normal celular precum superoxizii O¯. Ionii H+ intracelulari ca și agitația termică pot altera în organismul uman cca. 10.000 de baze azotate pe zi. O acțiune de alterare a structurii ADN o au poluanții atmosferici, precum benzopirenele. Ele provoacă de obicei depurinări, dezaminări și oxidări ale bazelor azotate, apariția de legături covalente între cele două catene ale ADN ș.a. Toate aceste alterări
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ca și agitația termică pot altera în organismul uman cca. 10.000 de baze azotate pe zi. O acțiune de alterare a structurii ADN o au poluanții atmosferici, precum benzopirenele. Ele provoacă de obicei depurinări, dezaminări și oxidări ale bazelor azotate, apariția de legături covalente între cele două catene ale ADN ș.a. Toate aceste alterări care se produc mai ales în perioada intermitotică, se traduc prin mutații, deleții, inserții etc. Mecanismele moleculare de reparare ADN și boala canceroasă Reținând ideea după
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
DNA damage, Curr. Opin. Cell Biol., 1998, 10 (2), pp. 240-247. Această cale funcționează pe parcursul întregului ciclu celular, fiind mecanismul esențial de reparare al leziunilor endogene. Prin acțiunea sa, BER îndepăr tează din genom leziuni de mică dimensiune ale bazelor azotate, leziuni care nu modifică structura de dublu helix a ADN, dar care ar putea deveni substratul unor mutații ulterioare. Repararea BER se desfășoară în două etape: a) sesizarea (recunoaș terea) leziunii existente în molecula de ADN și excizia bazelor alterate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
familia ADN-glicozilazelor duc la formarea unei „cicatrici“ abazice, care nu mai are proprietăți codificatoare. b) Refacerea catenei sau reparația propriu-zisă BER nu implică doar mecanisme de tăiere și extragere a porțiunilor lezate, ci și mecanisme de lipire ulterioară a bazelor azotate aduse la locul lezat și grefarea (inserția) acestora în poziții normale, fiziologice. Acest ultim travaliu este îndeplinit de către endonucleazele AP (engl. FE = Flap Endonuclease din endonucleaze de prelungire), câteva ADN-polimeraze, ADN ligaze ș.a. ENDONUCLEAZELE (Apurinic/Apirimidinic Endonucleases) sunt enzime care
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și LYS 78). APE 1 ca țintă chimioterapică este un deziderat al clinicii și face în prezent obiectul unor cercetări extinse. Datorită faptului că APE 1 realizează o funcție esențială în opera de reparare a ADN prin excizia de baze azotate, se caută în prezent ca acest tip de reparare să nu se mai producă în celulele canceroase. Lovind APE 1 din aceste celule cu inhibitori de tipul LUCANTHONE (Marj R.), s-ar putea obține o inhibare a multiplicării unor clone
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
repară doar defecțiunea unui singur nucleotid. Lezarea unei singure baze din structura ADN se întâlnește în carcinogeneza fizică și în cea provocată de stresori chimici. Cel mai fecvent este vorba de dezaminări, oxidări și alkilări, care pot altera abilitatea bazelor azotate de a realiza cuplările complementare normale. Împerecherea incorectă a bazelor azotate este o premiză a mutațiilor, inclusiv a unei posibile carcinogeneze ulterioare. De exemplu, încorporarea de adenină transversal față de 9-oxoguanine în cursul replicării ADN, cauzează o mutație a perechii de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
structura ADN se întâlnește în carcinogeneza fizică și în cea provocată de stresori chimici. Cel mai fecvent este vorba de dezaminări, oxidări și alkilări, care pot altera abilitatea bazelor azotate de a realiza cuplările complementare normale. Împerecherea incorectă a bazelor azotate este o premiză a mutațiilor, inclusiv a unei posibile carcinogeneze ulterioare. De exemplu, încorporarea de adenină transversal față de 9-oxoguanine în cursul replicării ADN, cauzează o mutație a perechii de baze G:C la T:A. Reamintim că uracilul nu are
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
exemplu, încorporarea de adenină transversal față de 9-oxoguanine în cursul replicării ADN, cauzează o mutație a perechii de baze G:C la T:A. Reamintim că uracilul nu are ce căuta în structura unui ADN normal, el fiind exclusiv o bază azotată din componența acizilor ribonucleici. În plus față de leziunile de baze, pașii în aval ai BER sunt de asemenea utilizați pentru repararea rupturilor monocatenare. Corecția lungă nu repară doar o defecțiune de un nucleotid ci leziuni care includ mai mulți nucleotizi
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
lungi (long patch). Așa cum se observă din fig. 3-63, în cazul corecției scurte (short patch) se desfășoară, cronologic, următoarele acțiuni: l A. Depistarea (recunoașterea) locului în care, sub influența stresorilor externi sau interni, a apărut o împerechere anormală de baze azotate, sau una din bazele purinică ori pirimidinică lipsește. Acel loc este notat cu AP = de la A purinic sau A pirimidinic site. Depistarea defectului este opera glicosilazelor clasice, iar tăierea și îndepărtarea bazei alterate misiunea AP endonucleazelor; l B. La eliminarea zahărului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Acel loc este notat cu AP = de la A purinic sau A pirimidinic site. Depistarea defectului este opera glicosilazelor clasice, iar tăierea și îndepărtarea bazei alterate misiunea AP endonucleazelor; l B. La eliminarea zahărului abazic (numit astfel deoarece e lipsit de baza azotată cu care ar trebui să fie cuplat), contribuie și ADN polimeraza β care este în final completată cu baza purinică sau pirimidinică ce lipsește. Dar sudarea catenei ADN nu o poate face doar ADN polimeraza β. În proces de ligaturare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
nu se mărginește de a recunoaște locul lezionat (de o întindere mai mare de 2-6 nucleotizi) ci, prin acțiunea ei liazică, execută o tăietură între molecula de glucid și cea fosfatică (în 3' al dezoxiribozei care și-a pierdut baza azotată). Tăietura este realizată între un carbon și un oxigen și nu între un oxigen și un fosfat. B. Sub acțiunea AP endonucleazei APE1, molecula de glucid este eliminată; apare net o breșă (un site abazic). C și D. Repararea propriu-zisă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
proliferativ PCNA și din polimerazele δ și ε. O altă schemă a operației de reparare globală a genomului - GGR (Global Genome Repair) ne este oferită de J. Cl. Kaplan și M. Delpech, op.cit., p. 73. Reparația împerecherii eronate a bazelor azotate - MMR (Mismatch Reparation). Acest tip de corecție a fost descoperit la E. coli, unde respectivul mecanism servește la repararea erorilor de împerechere a bazelor de mică amploare. Există și aici, la prokariote, un sistem de detecție a defectului, deservit de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
revine endonucleazelor 1 și FEN 1. Noul ADN care astupă breșa este sintetizat cu ajutorul factorilor proteinici replicativi RPA, RFC, PCNA, polimeraza δ și ADN ligaza I.73 * Pentru oncologia clinică, este important de reținut că împerecherea eronată a unor baze azotate are un corespondent patogenic. Este vorba despre două forme de cancer de colon cu transmitere ereditară: FAP (Familial Adenomatous Polyposis) și HNPCC (Hereditary Non Polyposis Colon Cancer). Ultimul, cunoscut și ca sindrom Lynch, se transmite autosomal dominant, apărând destul de timpuriu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Polyposis Colon Cancer). Ultimul, cunoscut și ca sindrom Lynch, se transmite autosomal dominant, apărând destul de timpuriu. În acest caz, s-a dovedit că este vorba de mutații ale unor gene ce codifică proteine implicate în repararea împerecherii eronate a bazelor azotate, respectiv scoaterea din funcție a genelor MSH și MLH 1 (studii cu un test special, RER = Replication Eror).74 Investigații de după 2005 cu același test RER tind să demonstreze că mutații care alterează genele codificatoare de proteine ce intervin în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]