1,639 matches
-
rădăcinile copacilor din grădină, ce se-ntind până sub casa mea; mi-e dor de mama plecată seva din lacrima ta în chip de lumină, scuturând cuvintele uitate fructe atârnate sus la grindă. Acest dor stiu, mă poate ucide între azur si orizontu-mi uitat începutu-mi de furtună, cât să trezesc întregul sat, în strigătele-mi lucide din viața-mi atât de grea și lumea asta atât de străină, din care și mâine aș pleca. (Paris, 14 iulie 2009) Îmi lipsesc
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]
-
om terorist? Am găsit explicat în dreptul cuvântului „teroare” și explicația: asuprire bazată pe intimidare. Atunci Leul din junglă ce este, dacă Elefantul își îmbălsămează spiritul pentru înveșnicirea clipei căzute în privirile stinse ale unei Rândunele ce a încetat să taie azurul?! Incultura îți trădează caracterul când nici nu te-aștepți; te dezbracă de viciile ascunse și rămâi golit într-o „conștiință murdară”27. Încep să apară bolile. Ființa din tine, inevitabil se scufundă într-un infern al gustului morții, fără nici o
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
nece- sar un CEC în alb pentru tineri compozitori care să „scoată la lumina zilei” Imnul Culturii Române al cărui drapel să flamureze pe Vârful Omu din Carpați, iar „Omu” să fie numit capitala lumii. Las toată viața mea introspecția azurului pentru a se căuta cineva măcar să-l zgârie. Abia atunci vom fi siguri că am început să facem ceva pentru a scăpa de Mediocritate, pentru a ieși din Agonia aceluiași neant unde stăm scufundați scafandri lașității aproape de un veac. Viața
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
Pajiști cu otavă de un verde-deschis intens. Frunze sclipind sub razele soarelui prietenos și dulce. O pasăre necunoscută din când în când își deschide aripile albe pentru a-și ține cumpănitul pe o ramură înaltă de pin, profilată lung pe azurul cerului. La mânăstire ritual tăcut și solemn de vizitare: turiști simandicoși și evlavioși rotesc privirile peste frescele minunate create de meșterii de demult. Se cumpără vederi, se fac poze. Țăranii ajunși aici de prin satele din împrejurimi, risipesc mătănii în stânga
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
pe gard, mâna-i căzuse jos pe caldarâm și era plină de moloz, restul corpului parcă intrase în pământ, se amestecase probabil cu pereții dărâmați și se făcuse chisăliță. Apoi își reluă iar gândurile lui frumoase... Auzise de Coasta de Azur, îi povestse și lui nevasta unui inginer care fusese acolo, se va duce și el acolo să vadă și să vină să le povestească ăstura, lui Leu, lui Ioviță, lui Radu și cu cine s-o mai întâlni el, ce
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
viselor potece, Pe unde gînd profan nu trece Și n-ai de nici o grijă parte: Hai, suflete, cît mai departe, Pămîntu-n noapte să se-nece! Să ne-avîntăm în infinit... Sondînd superbă înălțime Să rătăcim în zări sublime, În cer de-azur, locaș rîvnit; Dorind al tainei infinit, Uita-vom sumbră adîncime. Osuflet, duh ales și pur, Săltînd din pămînteasca țină, Să-ți rupi cătuși de vizuina; Deci, lasă-ți corpul, beci obscur, Și vino în eternul pur, Să facem baie în
CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE „IULIA HASDEU” -EDIŢIA A XIII-A -PLOIEŞTI 2015 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363232_a_364561]
-
este singurul suport” (Iertare) și îndeamnă la înțelegere și îngăduință, în spirit creștinesc. Pentru Alexandra Mihalache, conceptele de nemurire, efemer, vremelnicie, eternitate, senin, infinit, veșnicie, răsărit, îi sunt atât de familiare încât se înveșmântă-n ele ca „în straie de azur”. Și desigur, iubirea e pe primul plan, ridicată la rang de virtute, pentru că, „Iubind, trăim”: „Iubind trăim și scriem vers în soare, / E muzică divină între stele / Când inima dansează cu ardoare / Visele se transformă în mărgele. Iubind trăim și
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
miște. Tonul e, are dreptate din nou Ion Itu, oracular („ ... veni-va ziua mult așteptată/ ziua alesei rostiri/ când toți pretutindeni/ pe culmi pe drumuri pe mari în inimi/ ritmurle focurilor poeziei trăi-vor/ tainic iluminați de cuvântul suprem/ din azur din adânc armonia divină/ pentru totdeauna tot va cuprinde ...”), prorocirea neadresându-se însă istoriei, ziua aici, clipă sunt ale gândrii, ale spiritului, sunt, mai exact, în duhul locului (a numelui). Paradoxal, numai locul este etern (ivirea lui fiind așa-zicând
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
Publicat în: Ediția nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului gânduri de iarnă zboară fulgii de nea ca fluturii osteniți peste o natură mâzgălită cu cerneală, lebede se rostogolesc pe cer ca niște morgane solitare în estuarele de azur ale zilei; gavote de melancolii, tăceri, ispite și regrete trec prin cetatea sufletului bântuită de singurătate; colind cu duhul crisalide, vedenii de demult ce-mi trec prin frigul oaselor, psalmi tăcuți, din edenul mei închipuit ce curge ca o miere
GÂNDURI DE IARNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367927_a_369256]
-
încă poate doar poeme de iubire, așa nude, descărnate, să rămână-n amintire. cu orgi și cu harfe vii se-aud glasuri în văzduh, peste secolii pustii, venind de la sfântu’ duh. luna urcă spre zenit, în corole de minuni, în azur nemărginit în caleașca cu nebuni. uită, uită morții care ies aeve din morminte și se plimbă-n nemișcare, prin poeme de cuvinte. eu sunt aură și vis, toamnele mă rup la oase, iernile mă țin închis între friguri și angoase
DĂ-MI O LIRĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367941_a_369270]
-
făcând din pisc altar. A fost greu. Destinul n-a fost darnic. Pe poteci mi-a pus abrupte stânci. Deseori vedeam cât e de-amarnic zbuciumul din luptele pe brânci. Dar acum în urma mea sunt norii. Ceru-ntreg e un azur imens. Împlinirea îmi inundă porii și mă simt nucleu mustind de sens. Șipotele lacrimilor mele au secat demult și-n locul lor își trimite undele spre stele cel mai pur și răcoros izvor. Anatol Covali Referință Bibliografică: Vine... Alter ego
VINE... ALTER EGO de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368054_a_369383]
-
creștine în care se derulează suferința căderii în prizonierat ori în infernul robiei. Dacă pentru mulți prizonieri această înfrângere s-a transformat în cădere, devenită apoi o catastrofală prăbușire, pentru foarte mulți camarazi, căderea s-a înălțat pe culmile de azur ale Biruinței. În fiecare trăitor creștin, temelia, stâlpul, farul conștiinței sale spirituale este Adevărul revelat, singurul pe care se poate clădi: viața, binele, dreptatea, frumosul, crezul, nădejdea, suferința, dăruirea, veșnicia sa și a celorlalți cu care își împletește destinul haric
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
cu raze de lună. Cade pe părul tău aprins polenul florilor de crin și peste câmpul verde-ntins se-așterne liniștea deplin. Ninge în aprilie, ninge cu zăpadă fierbinte, dar buzele tale sunt mai fierbinți. PRIMĂVARA MEA Zborul albatrosului în azurul pur Este primăvara sa. Primăvara tinerei mame Este zâmbetul pruncului din leagăn. Valurile ce se-alungă și se cheamă Sunt primăvara mării. Primăvara câmpiilor Este orizontul ce fuge mereu către infinit. Susurul cristalin al izvoarelor Este primăvara marelui fluviu. Primăvara
CANTECE DE PRIMAVARA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367539_a_368868]
-
de tari miresme și armonie când nu știu dacă plec sau revin. Primăvară Dintr-o vreme-am ajuns ciocârlie și spre-nalt mă înalț într-un zbor care poartă-n arìpi armonie, iar în plisc o mlădiță de dor. În azur mă visez curcubeie ce doresc să-mi devină veșmânt și din slavă chiar Calea Lactee se oferă să-mi fie pământ. Trupul meu nu mai tremură-n geruri, simt în gânduri un foșnet de glas ce-mi descrie imensele ceruri unde
SEVÃ PRIMÃVARÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367644_a_368973]
-
deodată. Și acum, devenit milionar, Am mai primit un iaht în dar, La dorința fermă, a iubitei mele, Din colosala ei avere. Și ca să-mi facă, mie, pe plac, Mi-a mai dăruit un Cadillac, O vilă pe Coasta de Azur, Să ne petrecem câte un sejur. Și-ntr-o zi, așa pe înserat, Dintr-o grabă ne-am îmbarcat, În avionul de cursă lungă, Într-o călătorie spre... lună. Referință Bibliografică: AM DEVENIT MILIONAR / Ilie Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
AM DEVENIT MILIONAR de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367657_a_368986]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CE-AR FI SĂ FIU UN EXORCIST?... Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cu mâna streașină pe frunte, Scrutez, prin ochiul meu firav, Azurul tulburat, spre munte, De griul Marelui Zugrav. * Ades, și cerul cel din noi E-ntunecat de norul greu - Și-n ce furtuni și aspre ploi Ne poartă fiii lui Atreu! *** Ce-ar fi să fiu un exorcist, Acel care alungă
CE-AR FI SĂ FIU UN EXORCIST?... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367741_a_369070]
-
2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-e dor, mi-e dor Părinte, de locurile sfinte, Mi-e dor de începuturi, de-a zorilor săruturi, Mi-e dor de armonie, de cer, de veșnicie, Mi-e dor de-azurul amplu, de dragostea-n ansamblu, Mi-e dor de har, splendoare, de pace și culoare, Mi-e dor de curcubeie și flori de azalee, Mi-e dor, mi-e dor de toate ce au întâietate, În fața Ta, Părinte. Sfințește-mă
MI-E DOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367719_a_369048]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PISCURI DE AZUR Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Piscuri de azur Glasuri înăbușite freamătă prin tremurul valurilor mării și-un vis topit într-o lacrimă de înger se naște-acum pe piscuri de azur
PISCURI DE AZUR de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367755_a_369084]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PISCURI DE AZUR Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Piscuri de azur Glasuri înăbușite freamătă prin tremurul valurilor mării și-un vis topit într-o lacrimă de înger se naște-acum pe piscuri de azur zboară spre infinitul singurătății în liniștea nopții către luceafărul iluziei scrijelit pe stânca cerului. Viv Referință Bibliografică: Piscuri
PISCURI DE AZUR de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367755_a_369084]
-
AZUR Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Piscuri de azur Glasuri înăbușite freamătă prin tremurul valurilor mării și-un vis topit într-o lacrimă de înger se naște-acum pe piscuri de azur zboară spre infinitul singurătății în liniștea nopții către luceafărul iluziei scrijelit pe stânca cerului. Viv Referință Bibliografică: Piscuri de azur / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2008, Anul VI, 30 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viviana
PISCURI DE AZUR de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367755_a_369084]
-
înăbușite freamătă prin tremurul valurilor mării și-un vis topit într-o lacrimă de înger se naște-acum pe piscuri de azur zboară spre infinitul singurătății în liniștea nopții către luceafărul iluziei scrijelit pe stânca cerului. Viv Referință Bibliografică: Piscuri de azur / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2008, Anul VI, 30 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viviana Milivoievici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PISCURI DE AZUR de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367755_a_369084]
-
Când vei veni vom da în vileag dragostea noastră? - Magda, cum terminăm cu păgânul mă întorc și vom face nuntă. Îți jur că mama nu se va împotrivi căsătoriei noastre. - Alexandre..., ochii i se umplură de lacrimi, înecați ca un azur de răsărit de soare, când totul se ivește pur după o noapte adâncită în toate misterele. Se așeză în fața lui în genunchi: vom avea un prunc; plecă capul acoperindu-și fața. Tânărul voievod uimit o ridică petrecându-și mâinile pe după
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Saturn. COMPENSAȚIE Când m-am născut pe dealul dintre livezi, M-am trezit pe genunchii lui Dumnezeu, Norocul de pe lume era al meu; Am martori și nenumărate dovezi. Alergam în lung și-n lat prin Empireu Și mă scăldam în azurul din amiezi, Că nu-ți venea nicicum ochilor să crezi Cum zburam prin văzduh pe alizeu. Într-un târziu, n-am mai fost primit în rai, Mi s-a trântit cu zgomot ușa în nas Tocmai când tu dintre stele
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
care îl inspiră, „mărginirea” se armonizează cu „nemărginirea” iar „eternitatea” cu „clipa” de față... În „artă” se rezolvă antitezele prin bucuria creării. Din bucurie s-a născut și „Arta”. Esența primordială, „bucuria” se află în roua de pe flori și în azurul cerului; în efervescența Primăverii și în florile de gheață ale Iernii; în floarea de lotus și în trupul uman. Bucurie este și în „Geneza” lui Mihai Cătruna!" Referință Bibliografică: Frumusețea și tandrețea Frumosului Pur - Mihai Cătrună / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe
MIHAI CĂTRUNĂ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367095_a_368424]
-
de stăpânit ai oceanului, în pofida hulei cumplite pe care am văzut-o iscată în toamna târzie a anului două mii, în drum spre Toronto. Venind spre Frisco zărim downtown-ul cocoțat pe dealuri, pante abrupte, culmi mai acătării și el crucificat în azurul încețoșat, scămoșat ce “inundă” orașul dinspre ocean și din care țâșnesc birourile și sediile firmelor și concernelor cu profil financiar-bancar, tehnologic, industrial, etc. Mașina rulează aparent monoton, vântul în rafale încearcă îndemânarea lui Darrell, viitorul nostru ginere, mai ales la
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]