2,371 matches
-
tăcut. Expresia lui sugera că problema era de o asemenea gravitate, încât nu putea fi discutată în câteva cuvinte. Arsese până-n temelii Muntele Hiei și, folosind o violență care o întrecea pe aceea a foștilor conducători, doborâse buddhismul în genunchi. Azvârlise asupra clerului o ploaie de spade și foc din iad, dar el însuși știa mai bine decât oricare altul că, oriunde s-ar fi dus, nu erau șanse ca dușmănia contra lui să se risipească. Pe de altă parte, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
din ambele părți. Înjunghiate și tăiate, trupurile lor cădeau unele peste altele. Când oamenii din templul exterior văzură că Nobunaga era încă nevătămat, strigară cu entuziasm: — Acum e momentul! Acum! Retragerea, cât se poate de repede! — Idioților! se răsti Nobunaga, azvârlind arcul; se rupsese și nu mai avea săgeți. Nu e momentul să ne retragem! Tu, dă-mi lancea ta! După ce-i dojeni astfel, seniorul înșfăcă arma unui servitor și o luă la goană pe culoar, ca un leu. Găsind un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
grup se samurai nu puteau păși pe podeaua de lemn din cauza lor. — De ce durează atâta? Un războinic care părea să fie comandantul privi înăntru, luă un tăciune dintr-un cuptor și îl aruncă spre fețele celor trei oameni. Apoi, mai azvârli un tăciune în cămară și altul spre tavan. — Înăuntru! — Înăuntru trebuie să fie! Ținta lor era Nobunaga. În acea clipă, își forțară intrarea, împrăștiind în jur lemnele aprinse cu sandalele lor de paie, în timp ce se răspândeau prin clădire. Flăcările începură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
veniseră, iar generalul lor fusese împușcat. Nu le mai rămânea decât să fugă. Unitatea lui Hori nu se putuse compara, numeric, cu efectivul clanului Akechi. Acum, în lipsa unei adevărate bătălii și fără nimic care să-i mai stăvilească, oamenii erau azvârliți în josul muntelui și călcați în picioare de o trupă dușmană care năvălea de sus pe panta abruptă. Partea companiei lui Hori care urmărise mai întâi inamicul în jos era prinsă printr-o manevră în clește, întocmai așa cum se temuse Kyutaro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
numai că nu primi nici un răspuns clar de nicăieri dar, deodată, ochii altcuiva îi atraseră atenția. — Katsuie. Un glas îl chemă pe nume, manifestând o forță opozantă care părea să-l taie dintr-o parte. — Da, Nagahide, ce este? îi azvârli Katsuie, aproape instinctiv, un răspuns plin de dezgust. — Îți ascult de o bună bucată de vreme cuvintele chibzuite și prudente, dar nu pot să nu fiu convins de argumentele lui Hideyoshi. Sunt întru totul de acord cu ceea ce spune el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
avu o audiență la Samboshi, seniorul în vârstă de trei ani. Tocmai i-am cerut Seniorului Samboshi permisiunea de a-l supune pe Takigawa Kazumasu, îi spuse Hideyoshi lui Seki și celorlalți seniori, ieșind în hol, aproape ca și cum ar fi azvârlit o minge în mijlocul lor. Dincolo de toate astea se ascunde Katsuie. Deci, ceea ce avem de făcut e să cucerim provincia Ise înainte ca soldații lui Katsuie să se poată pune în mișcare. Hideyoshi emise o proclamație din Azuchi. Aceasta fu pusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
ajunseră pe creasta colinei, strigară toți într-un glas: — Blestem! M-am gândit eu că se putea ca inamicul să aibă un plan de a ne urmări. Pregătiți-vă! Nemaiputând aștepta ordinele lui Hidetsugu, cu toții se repeziră să ia măsuri, azvârlind în graba lor cu cocoloașe de țărână și fire de iarbă. Pământul se cutremura, caii nechezau, ofițerii și soldații strigau care-ncotro. În cele câteva momente necesare pentru a transforma perioada de odihnă și masă în pregătire de luptă, comandanții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Păi, eu mă uitam și-mi ziceam că să-mi văd de treaba mea. Cine-i de vină, a cui e vina? Greșeală! Afară! Șeală! Ară! Ală! Ară! Pe neașteptate, Hideyoshi smulse kimonoul de deasupra al lui Nene și-l azvârli ca premiu. A doua zi, familia lui Hideyoshi nu reuși să-l zărească nici măcar o clipă, deși se aflauîn același castel. Pe tot parcursul zilei, Hideyoshi fu presat cu activitatea de a da instrucțiuni vasalilor și generalilor. Într-a douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cadre goale, în care au intrat tot gunoiul societății, au creat guvern reprezentativ pentru ca să-l împle oameni ce abia știu a îndruga două cuvinte, au făcut ca clasa de mijloc, în loc de a căuta să muncească și să înflorească, să se azvârle toată asupra puterii statului, ca să domnească. Răul esențial au fost că se-mulțeau trebuințele fără a se înmulți producția sau fără a se urca în mod considerabil valoarea ei; inegalitatea claselor și nelibertatea, apoi neparticiparea la guvernul țării erau rele cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în loc de a sta cuminte și a căuta să tragă folos dintr-o situație pacinică garantată de toate puterile, își iese din minți și sfâșie ea însăși tractatul ce-i asigură acea situație. Trist este când acea nație, săracă de bani, azvârle nebunește pe apa Dunării milioane pentru aventuri războinice; trist este când acea nație, săracă de brațe muncitoare și bogată, prea bogată, de guri flămânde, de speculanți și gheșeftari, își trimite zece mii de muncitori peste graniță să moară în țară străină
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca să poată figura în primele București ale ziarului d-voastră. Și pentru că ocaziunea-mi este dată, adaug că ar fi bine să se piarză în presa română obiceiul d-a se arunca unul la altul acuzări nefundate, căci dezmințirea lor azvârlă discre[di]tul asupra acelora care le-au scormonit. Vă rog, domnule, să binevoiți a publica această scrisoare în coloanele ziarului d-voastră și să primiți salutările mele. Frederic Dame 48. Calea Victoriei Toate acestea sânt bune și frumoase, păcat numai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
toate acestea încălzite de un soare blînd, care era totuși al unei zile de iarnă. Unii se despuiaseră de tot, ceea ce am simțit-o ca pe o provocare. Într-o clipă, ultimele țoale care mă mai legau de pușcărie zăceau azvîrlite pe fundul gropii. Dîrdîiam de frig, dar nu-mi păsa. Luam apă în pumni, mi-o aruncam pe față, pe corp, mă plesneam cu palmele peste pielea învinețită, împroșcam stropii în toate părțile, țopăiam desculț pe pămîntul înghețat, eram în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
eminescian, din care doar trei versuri au tangență cu realitatea, suntem învățați. Dar cu câtăva vreme înainte de a da europenii năvală aici, îi deplâng din suflet pentru buimăceala și nebunia în care sarabanda de simulacre și de fantoșe o să-i azvîrle. Imaginați-vă că sunteți unul dintre ei și citiți cu un ochi proaspăt, acest panou de reclamă la țigările LM: "APRECIAT ÎN PESTE 70 DE ȚĂRI, TUTUNUL DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂȚII" (conf. Hot. Guv. Nr. Din data). Februarie 2006 "Cazul Patapievici
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de câteva zile, o adevărată invazie. Oamenii primăriei, cu zecile, smulg de sub mașinile parcate cu chiu cu vai printre blocuri, bordurile, de altfel destul de arătoase, și le stivuiesc în mijlocul aleilor, crapă cu picamerele bucăți groase de asfalt, taie crengile copacilor, azvârlindu-le pe unde mai rămâne ceva loc, și minunăție, ne împrejmuiesc cu niște multașteptate gărdulețe, spațiile verzi în care vom putea în fine planta niște floricele. Atât că gărdulețele sunt foarte înalte și lipite de zidul blocului astfel încât să nu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
au sau avură și ei limba ascuțită și pe care nimeni nu i-au întrecut și încă nu-i întrece în spurcăciuni de tot soiul, în beștelirea dușmanului și în cuventele de ocara cu mult meșteșug lipite între ele și azvîrlite cu scuipături groase pa obrazul evenimentelor, ca și al mărimilor de tot fielul. Slobod la gură că Radu Popescu și mai scuipaci în obrazele contimporanilor hoți ori stricăți, mai rar. Degeaba răsfoim noi gazetili da scandalu, - nemica. Nici nu se
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
-l îmboldi pe urs cu ajutorul unor țepușe. Fiara iese din vizuină, prințul indian trage două focuri în văzduh, boierul alte două, rănindu-l doar pe urs, care se repede spre ei. Atunci moș Calistru se dezbracă de cojoc și îl azvîrle ursului. "Ursu-l prinde-n labe și începe a-l farma ș-a-l flocăi, iar pe dedesubt bătrînu-i pune cuțitu la pîntece și-l spintecă. ș...ț Așa am văzut eu la munte, pe cînd eram tînăr. Ș-așa
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
mai bună decît aceea că Perpessicius a procedat așa din pudoare. Îndrăzneala mișcării de striptease i s-o fi părut șocantă. Și atunci în loc să ne permită să vedem sînul femeii dezgolindu-se sub ochiul indiscret al poetului, a preferat să azvîrle pudic peste el părul auriu. (Poetul însuși de altfel a îndulcit un pic expresia: versul al doilea a avut o variantă, ștearsă, care suna așa: Să lunece de pe umerele goale. Tot pieptarul, nu părul).
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
rupă. Pe urmă, mi se face frig. Afară nu-i frig. în odaie, în mijlocul ei, nu-i frig. Frigul vine din zidurile astea groase... Patul în care stau culcat e lipit de zid. E frig pe lângă ziduri. Codri întregi să azvârli în sobă, acest frig va stărui, intact, în temelii. Fiindcă moartea, trecutul nu le poți încălzi cu nimic. Războinicii puși pe jafuri care străbăteau }ara Bârsei... Cetățile ridicate: Feldioara, Râșnov, Bran, Prejmer... Oștile lui Bathory care au asediat și cetățuia
Păstrăvii (din reportajele de altădată) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7852_a_9177]
-
reproiectat trenurile, avioanele și navele pentru a permite transportul eficient al soldaților, armelor și prizonierilor. Eficiența a devenit cuvîntul cheie În design și creșterea profitului - scopul atotcuprinzător al vremurilor de pace. Wakefield are sentimentul neplăcut că Încăperea aceasta, care se azvîrle În văzduh la zece mii de metri altitudine se Îndreaptă către o realitate care va arunca În derizoriu cîrcotelile lui de acum. Viitorul, apropiat, cum e Întotdeauna, nu poate fi cunoscut, dar Wakefield, ascultînd cu urechea ciulită În așteptarea de start
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
În al său Examen Philosophiae Fluddanae, zice că Rosencreutz nu vine de la rosa, ci de la ros, rouă. Într-un manuscris al său vorbește de un secret ce trebuie păstrat până ce vor veni timpurile și zice: „Pentru ca mărgăritarele să nu fie azvârlite la porci“. Și știți unde apare acest citat evanghelic? Pe frontispiciul Nupțiilor Chimice. Și părintele Marin Mersenne, denunțându-l pe rozacruceanul Fludd, zice că-i de aceeași teapă cu acel atheus magnus care e Postel. Pe de altă parte, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de zi cu zi, de ani și ani de zile, de a fi cultivat doar propriile-i fantasme, găsea ușurare Întrezărind niște fantasme ce Începeau să devină obiective, cunoscute și altuia, fie el chiar Dușmanul. S-a dus să se azvârle În gura lupului? Desigur, pentru că lupul acela prindea formă, era mai adevărat decât Jim Cânepă, poate chiar decât Cecilia, poate chiar decât Însăși Lorenza Pellegrini. Belbo, bolnav de atâtea Întâlniri eșuate, simțea că acum i se dă o Întâlnire reală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pe dinăuntru și le transmitea tuturor menhirelor din lume. Rizom de articulații bătute-n piroane, artroză cervicală, proteză a unei proteze - ce oroare, din locul unde mă găseam, pentru ca ei să mă zdrobească În abisuri, ar fi trebuit să mă azvârle spre vârf. Acum veneam, desigur, dintr-o călătorie spre centrul pământului, mă aflam În vârtejul antigravitațional al antipozilor. Noi nu născocisem fantasmagorii, el Îmi apărea acum drept proba iminentă a Planului, dar peste puțin avea să-și dea seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
vrea să strigi când pornești la atac, asta nu Însemna că erau neapărat monarhiști și știau și ei că regele avea culpe mari. Garibaldinii rânjeau, poți să strigi Savoia doar dacă dai atac la baionetă În câmp deschis, dar nu azvârlindu-te după un colț cu pistolul-mitralieră. Și ziceau că erau vânduți englezilor. Se ajunsese totuși la un modus vivendi, era necesară o comandă unică pentru atacarea orașului, și alegerea căzuse asupra lui Terzi, care comanda brigada cel mai bine echipată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Împărăției încălcau aceste înțelegeri încheiate de Țările Române cu Împărăția Otomană, înțelegeri cunoscute în istoria noastră sub numele de Capitulații, Voievozii români se ridicau la luptă împotriva dușmanilor lor, pe care, de cele mai multe ori i-au biruit și i-au azvârlit peste fruntarii, umilindu-i în fața Europei. De aceea sultanii otomani s-au mulțumit întotdeauna cu plata haraciului și cu liniștea de la hotarul Împărăției lor. Vreme de 274 de ani nici una dintre Marile Puteri ale Europei nu s-a mai atins
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
receptorul, aveam sentimentul că intru într-un univers populat cu organisme stranii, în forme microbiene și stadiu larvar, pe care le zgândăream cu vocea mea hotărâtă. Intram decis să le curm suferința, smulgând una câte una celulele lor parazite și azvârlindu-le în neant, departe de lumea vie în care vroiam să trăiesc și în care nu-și găseau locul. Înarmat cu un pumn de fise de 25 de bani, începeam curățenia. Aveam de unde alege. Nume discrete, temperate de-un diminutiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]