1,216 matches
-
12); Paște (10); alb (8); blîndă (8); mioară (8); turmă (8); pufos (7); cîmp (7); bălaie (6); carne (6); iarbă (6); stînă (6); vacă (6); Becali (5); proastă (5); caș (4); păr creț (4); mîncare (4); ovină (4); animale (4); bîrsană (3); blîndețe (3); Machidon (3); mare (3); bătrînă (2); behehe (2); bou (2); cal (2); credincios (2); fermă (2); ied (2); iepure (2); Miorița (2); moale (2); muncă (2); pastramă (2); tunsă (2); țap (2); -; alb-creț; amuzament; Andreea; animal, brînză
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Eminescu, Blaga sau folclorul, cum s-a subliniat în mai multe prezentări ale poetului. "Eu de amărât ce sunt/ aș pieri de pe pământ,/ m-aș tot duce pe-o câmpie/ nimenea să nu mă știe" sau "Să-mi fi oiță bârsană/ să-ți fiu miel de neprihană/ Să-mi usuc botul la vânt/ și piciorul la pământ". Poetul este un damnat care trece printr-un lung calvar, pentru a atinge cumplita apoteoză. Așa se explica universul biblic prezent ca simbol al
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și Logos; carne, sânge, rană - metonimii ale ființei biologice; mâinile, figurând prin metonimie dexteritatea, picioarele, agilitatea etc.) sau a materiei/substanței din care este făcut un obiect, în locul obiectului: Sălbaticul vodă en zale șin fier (G. Coșbuc); Domniță din țară bârsană, / Lumină sunt, inimă, rană. (L. Blaga); pe unde, Doamne, vei mai fi fiind? / Nuți este carnea sufletului jind? / Nuți este sângele a neuitare?/ Un lemn de cruce ai în fiecare; / pe unde, Doamne, vei mai fi fiind? (H. Bădescu); Dintrun
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Curs teoretic și practic, Ed. Neuron, Focșani, 1994. Sitaru, D.A., Dreptul comerțului internațional. Partea generală., Ed. Lumina Lex, București, 2004. Starck, B., Roland, H., Boyer, L., Droit civil. Obligations. 2. Contrat, ed. a 6-a Litec, Paris, 1998. Stătescu, C., Bârsan, C., Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Ed. ALL, București, 1997. Stoica, V., Rezoluțiunea și rezilierea contractelor civile, Editura All, București, 1997. Tăbârnaș, M., Răspunderea contractuală. Daune-interese. Culegere de practică judiciară. Ed. All Beck, București, 2006. Terre, Fr., Simler, Ph
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nr. 11/2010. În aceeași serie au mai apărut (selectiv): • Constantin C. Angelescu. Centenar 2005, Genoveva Vrabie (ed. ) • Contravenția, Mona Pivniceru et. al. • Drept civil. Obligații, Maria Gaiță • Dreptul societăților comerciale, Maria Dumitru • Dreptul concurenței, Maria Dumitru • Drepturi reale, Corneliu Bîrsan et. al. • Études de droit constitutionnel, Genoveva Vrabie • L'évolution des concepts de la doctrine classique de droit constitutuionnel, Genoveva Vrabie (coord. ) • Le rôle et la place des cours constitutionnelles dans le systèmedes autorités publiques, Genoveva Vrabie (éditeur) • Les rapports entre
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
concept, R.T.D. civ. 1997, nr. 41., p. 326. 230 T.R. Popescu, P. Anca, Teoria generală a obligațiilor, Ed. Științifică, București, 1968, p. 318; E. Safta-Romano, Drept civil. Obligații. Curs teoretic și practic, Ed. Neuron, Focșani, 1994, p. 265, C. Stătescu, C. Bârsan, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Ed. ALL, București, 1997, pp. 300-301; acești autori deși afirmă inițial că este vorba de o executare prin echivalent, arătând că ,,prin executarea prin echivalent se urmărește să se obțină o sumă care să
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
unei obligații, se leagă a da un lucru în caz de neexecutare din partea-i". 264 E. Safta-Romano, op. cit., p. 271; T.R. Popescu, Efectele obligațiilor, în ,,Teoria generală a obligațiilor" de T.R. Popescu, P. Anca, Editura Științifică, București, p. 337; C. Bîrsan, "Efectele obligațiilor", în Drept civil. Teoria generală a obligațiilor", de C. Stătescu, C. Bîrsan, Editura All, București, 1997, p. 334; J. Kocsis, " Clauza penală-modalitate de reparare a prejudiciului sau pedeapsă privată?" în Studii și cercetări din domeniul Științelor Socio-Umane, vol
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
264 E. Safta-Romano, op. cit., p. 271; T.R. Popescu, Efectele obligațiilor, în ,,Teoria generală a obligațiilor" de T.R. Popescu, P. Anca, Editura Științifică, București, p. 337; C. Bîrsan, "Efectele obligațiilor", în Drept civil. Teoria generală a obligațiilor", de C. Stătescu, C. Bîrsan, Editura All, București, 1997, p. 334; J. Kocsis, " Clauza penală-modalitate de reparare a prejudiciului sau pedeapsă privată?" în Studii și cercetări din domeniul Științelor Socio-Umane, vol. 12, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2004, p. 324, citat în A. Man
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau să-i ceară desființarea cu daune-interese. Desființarea trebuie să se ceară în justiție, care după circumstanțe poate acorda un termen părții acționate". 298 C. Stătescu, C. Bârsan, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Ed. All, București, 1997, p. 81. 299 R. Cabrillac, Droit des obligations, Ed. Dalloz, Paris, 1996, p. 249. 300 V. Stoica, op. cit., p. 185. 301 Motivul este acela că forța juridică a unei clauze
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
C. Angelescu. Centenar 2005, Genoveva Vrabie (ed.) • Contravenția, Mona Pivniceru et. al. • Drept civil. Obligații, Maria Gaiță • Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional, Maria Dumitru • Dreptul concurenței (ediția I), Maria Dumitru • Dreptul societăților comerciale, Maria Dumitru • Drepturi reale, Corneliu Bîrsan et. al. • Droit constitutionnel. Droit international. Frontieres et interferences, Genoveva Vrabie (coord.) • Études de droit constitutionnel, Genoveva Vrabie • L'évolution des concepts de la doctrine classique de droit constitutuionnel, Genoveva Vrabie (coord.) • Le pouvoir judiciaire, Genoveva Vrabie • Le rôle et la
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
va începe să fie huitoare”. 14. Satul Bârsănești « În satul aista hăt demult s-au așezat niște ciobani, dar care nu erau de la noi, ci veneau de peste munți, din Ardeal. Ei creșteau un fel de oi pe care le numeau bârsane și lor li s-a spus bârsani. Cu timpul acești ciobani au căpătat numele Bârsan, care era și în acte, iar urmașii lor, care au întemeiat un sat de gospodari, dar și cei din alte sate au numit aiastă localitate
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Bârsănești « În satul aista hăt demult s-au așezat niște ciobani, dar care nu erau de la noi, ci veneau de peste munți, din Ardeal. Ei creșteau un fel de oi pe care le numeau bârsane și lor li s-a spus bârsani. Cu timpul acești ciobani au căpătat numele Bârsan, care era și în acte, iar urmașii lor, care au întemeiat un sat de gospodari, dar și cei din alte sate au numit aiastă localitate Bârsănești, așa cum îi zicem noi și amu
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
așezat niște ciobani, dar care nu erau de la noi, ci veneau de peste munți, din Ardeal. Ei creșteau un fel de oi pe care le numeau bârsane și lor li s-a spus bârsani. Cu timpul acești ciobani au căpătat numele Bârsan, care era și în acte, iar urmașii lor, care au întemeiat un sat de gospodari, dar și cei din alte sate au numit aiastă localitate Bârsănești, așa cum îi zicem noi și amu ». 15. «Muntele Bogatului » “ Într-o parte a muntelui
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
do?uri=OJ:C:2011:044: 0136:0141:RO:PDF. Balkrishna, Rao, "Economic recognition of innovation", în Singapore Economic Review Conference, Singapore, 2007. Bauer, Johannes, Lang, Achim, Schneider, Volker, Innovation policy and the governance in high tech industries, Springer, 2012. Bârsan, Simona, Dima, Mihaela, Savescu, Dan, "Innovation within Romanian SMEs", în Revista Applied economics, business and development, Proceedings, Part. I, Springer, 2011. Becker, Lee, Vlad, Tudor, Copyright and consequences, Hampton Press Inc., New Jersey, 2002. Beker, Gary, Human capital: A theoretical
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Achieving the Lisbon Goals in Cyprus: The role of a national youth policy, Cypriot Young Scientists Organization Ischys, Limassol, 2006, p. 21. 186 O.E.C.D., Bulgaria. Science, research and technology, O.E.C.D. Publishing, Paris, 2004, p. 60. 187 Simona C. Bârsan, Mihaela G. Dima, Dan Savescu, "Innovation within Romanian SMEs", în Revista Applied economics, business and development, Proceedings, Part. I, Springer, 2011, p.125 188 Roxana Elena Lazăr, "Considerations on European Policy of research, development, innovation. Case of Romania" în CES
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
din Oradea, p. 260. 215 Liviu Voinea, Laura Simionescu (2005), Survey report on research, delopment, innovation and competitiveness in the Romanian Industry, disponibil la http://papers.ssrn.com/sol3/ papers.cfm?abstract id=668882 (accesat la 10 iulie 2010) 216 Simona Bârsan, Mihaela Dima, Dan Savescu, op. cit., p. 125. 217 Ovidiu Nicolescu, Sebastian Ceptureanu, Eduard Ceptureanu, op. cit., p. 958. 218 Simona Bârsan, Mihaela Dima, Dan Savescu, op. cit., p. 125. 219 Steliana Sandu, Andreea Călina Munteanu, op. cit., p. 323. 220 Rod Falvey, Neil
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Romanian Industry, disponibil la http://papers.ssrn.com/sol3/ papers.cfm?abstract id=668882 (accesat la 10 iulie 2010) 216 Simona Bârsan, Mihaela Dima, Dan Savescu, op. cit., p. 125. 217 Ovidiu Nicolescu, Sebastian Ceptureanu, Eduard Ceptureanu, op. cit., p. 958. 218 Simona Bârsan, Mihaela Dima, Dan Savescu, op. cit., p. 125. 219 Steliana Sandu, Andreea Călina Munteanu, op. cit., p. 323. 220 Rod Falvey, Neil Foster, Davis Greenway, "Intellectual property right and economic growth", în Review of Development Economics, vol. 10, issue 4/2006, Blacwell
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
de concurență neloială", în Dreptul, nr. 3/1997 În aceeași serie au mai apărut (selectiv): • Constantin C. Angelescu. Centenar 2005, Genoveva Vrabie (ed.) • Contravenția, Mona Pivniceru et. al. • Drept civil. Obligații, Maria Gaiță • Dreptul societăților comerciale, Maria Dumitru • Drepturi reale, Corneliu Bîrsan et. al. • Études de droit constitutionnel, Genoveva Vrabie • L'évolution des concepts de la doctrine classique de droit constitutuionnel, Genoveva Vrabie (coord.) • Le rôle et la place des cours constitutionnelles dans le systèmedes autorités publiques, Genoveva Vrabie (éditeur) • Les rapports entre
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Apusul, The Center for Romanian Studies, Iași, 2000. BĂLEANU Virgil George, Return to a normal history: Romania's November 1996 elections, Royal Military Academy Sandhust, Chamberley, 1997. BARBU Daniel, Republica absentă. Politică și societate în România postcomunistă, Nemira, București, 1999. BÂRSAN Victor (ed.), De la postcomunism la pretranziție, Pythagora, București, 1997. BECIU Camelia, Politica discursivă. Practici politice într-o campanie electorală, Polirom, Iași, 2000. BERINDEI Mihnea, COMBES Ariadna, PLANCHE Anne, România, cartea albă, 13-15 iunie 1990, Humanitas, București, 1991. BODA Iosif, Cinci
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de către dezideratele și presupunerile clasice ale dreptății și conflictului. Voi prezenta unele dintre discuțiile contemporane în contradictoriu, sub formă de cazuistică: acestea sunt încă departe de a formula răspunsuri definitive. Dreptul la viață (v. Callahan, 1988; Miroiu A., 1995; Miroiu Bârsan M., 1995; Miroiu M., 1995; White, 1988; ș.a.). În contemporaneitate, acest drept este deopotrivă contestat și apărat printr-o sumedenie de mecanisme generate în principal de interese politice, economice, dar cu repercusiuni asupra disputelor ideologice și morale. Contextele în care
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Năvodaru; cuvânt înainte: Victor Ernest Mașek). București: Editura Politică. Miclău Paul (1977). Semiotica lingvistică. Timișoara: Editura Facla. Miroiu Adrian (ed.) (1995). Etica aplicată. (trad.: Ligia Caranfil, Mihai Ganea, Adrian Miroiu și Laurențiu Staicu; introd.: Adrian Miroiu). București: Editura Alternative. Miroiu Bârsan Mihaela (îngrijitor) (1995). Jumătatea anonimă. Antologie de filozofie feministă. (trad.: Daniela Sorea). (În loc de introducere și Notă asupra volumului: Mihaela Miroiu Bârsan). București: Casa de editură și presă "Șansa" S.R.L. Miroiu Mihaela (1995). Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană. Editura
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Etica aplicată. (trad.: Ligia Caranfil, Mihai Ganea, Adrian Miroiu și Laurențiu Staicu; introd.: Adrian Miroiu). București: Editura Alternative. Miroiu Bârsan Mihaela (îngrijitor) (1995). Jumătatea anonimă. Antologie de filozofie feministă. (trad.: Daniela Sorea). (În loc de introducere și Notă asupra volumului: Mihaela Miroiu Bârsan). București: Casa de editură și presă "Șansa" S.R.L. Miroiu Mihaela (1995). Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană. Editura Alternative. Mouzelis Nicos (1989). "Restructuring Structuration Theory". În: Sociological Review 37, pp. 613-35. Mouzelis Nicos (1991). Back to Sociological Theory. Londra
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Bîrsa Fierului, de 15 kilometri, și Bîrsa lui Bucur, de 12 kilometri. Corelate etimo logic cu toponimul Bîrsa pot fi: Bîrsana (care denumește un sat în județul Alba și un altul în județul Maramureș), Măgura Bîrsancii (în Cîmpia Romanațiului), Tarnița Bîrsanului (în Munții Rodnei), Bîrsănescu (vîrf în Munții Maramureșului), Bîrsănești (deal în Subcarpații Tazlăului; pîrîu, afluent de dreapta al Tazlăului, și sat în județul Bacău), Bîrsău (sat în județul Satu Mare; pîrîu, afluent de dreapta al Someșului), Bîrsău de Jos și Bîrsău
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
județul Sălaj), Bîrseasca (pădure în Culoarul Oltului), Dealu Bîrsei (lîngă Jibou), Depresiunea Bîrsei (numită și Țara Bîrsei), Bîrsești (opt sate din județele Gorj, Vîlcea, Vrancea, Argeș, Teleorman, Olt), Bîrsoiu (sat în județul Vîlcea) și multe alte toponime minore (Bîrsaca, Bîrsaci, Bîrsan, Bîrsanca, Bîrsați, Bîrsă neasca, Bîrsătești, Bîrscota etc.). Etimologia acceptată de majoritatea lingviștilor (toponimizarea numelui de persoană Bîrsa atestat în documente încă de la 1222, sub forma terra Burza, apoi de numeroase ori în forme foarte apropiate sau identice cu cea actuală
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în documente încă de la 1222, sub forma terra Burza, apoi de numeroase ori în forme foarte apropiate sau identice cu cea actuală) este sprijinită de numărul mare de derivate, la nivel antroponimic sau apelativ, enumerate mai sus. Multe dintre acestea (Bîrsan, Bîrsănești, Bîrsești, Bîrsăneasa, Bîrsanca etc.) sunt compatibile cu derivarea de la antroponime primare sau secundare. Specialiștii au găsit și originea antroponimului: un derivat cu sufixul consonantic -sal hipocoristicului Bîr (prezent și în Bîrcă, Bîrlea etc.), extras dintr-un antroponim slav mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]