1,215 matches
-
încălțăminte, cel mai adesea erau folosite ghetele chevreaux, box sau toval, în vreme ce ghetele de lac erau rezervate clientelei cu stare. Acestea puteau fi „asezonate” cu diferite articole de galanterie - gulere, manșete, cravate, batiste, mănuși, butoni, bretele etc. -, puse la dispoziția băcăuanilor de magazine precum „La Derby”, „La Carnaval”, „Magazinul Englez” - Blumenfeld & Gropper sau de „Magazinul General”, deținut de Haim Löbel. În ceea ce privește moda feminină, începutul secolului al XXlea despovărează ținutele doamnelor de crinolină și turnură. Se purta fusta cloș, ce atârna liberă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tot timpul zilei”. În mod firesc, pe parcursul întregii perioade interbelice, autoritățile județului și ale orașului Bacău s-au implicat cu aceeași dăruire și în organizarea festivităților aniversare legate de Unirea din anul 1918, un aport important revenind și elitei culturale băcăuane. Spre exemplu, pentru alcătuirea programului dedicat împlinirii a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu „Patria Mamă” (29 aprilie 1928), reprezentanții administrației locale au colaborat îndeaproape cu reprezentanți de marcă ai corpului profesoral local. Similar tuturor exemplelor oferite până acum, programul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a susținut o cuvântare „în care a subliniat importanța actului Unirii”. Programul a continuat cu „defilara trupelor militare și a școlilor secundare prin fața statuii lui Mihail Kogălniceanu” și s-a finalizat, conform tradiției, prin „retragerea cu torțele aprinse”. IV. D. Băcăuanul monden. Tipuri și locuri de agrement IV. D. 1. Modalități de petrecere a timpului liber Vizionarea spectacolelor de teatru și a producțiilor cinematografice În articolul intitulat „Bacăul în teatru și teatrul la Bacău”, publicat într-unul din ziarele locale în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Teatrului Poporului din Iași, împreună cu o parte a personalului său artistic (actorii Ion Niculescu-Brună, Florin Gheuca, B. Fălticineanu, L. Cornaciu, Flavius Constantinescu ș.a.ă, în urbea lui Bacovia. Evenimentul a avut loc la exact o sută de ani de la „inițierea” băcăuanilor în arta teatrală (1848). În jurul datei la care s-a înfiripat prima trupă de teatru din orașul Bacău au fost vehiculate mai multe variante. Ioan Massoff dă drept sigură data de 20 ianuarie 1846, în vreme ce istoricul băcăuan Jean Ciută, consultând
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ani de la „inițierea” băcăuanilor în arta teatrală (1848). În jurul datei la care s-a înfiripat prima trupă de teatru din orașul Bacău au fost vehiculate mai multe variante. Ioan Massoff dă drept sigură data de 20 ianuarie 1846, în vreme ce istoricul băcăuan Jean Ciută, consultând sursele arhivistice locale, a datat evenimentul „la trecutul an 1848”. Fondatorul, clucerul Alecu Vilner, a reușit, prin intermediul propriilor fonduri, să organizeze o trupă de actori amatori, „cu care se sili a răspândi în public gustul teatrului românesc
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
construite din scândură, pe scene improvizate, rolurile fiind jucate de diletanți, „în special de tineri elevi, majoritatea fii de negustori, veniți vara în vacanță”. La nivelul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, sincopatele „stagiuni” ale teatrului băcăuan au adus în atenția publicului spectator un program relativ bogat, cuprinzând atât piese franțuzești cât și piese românești, cele mai gustate fiind creațiile lui Vasile Alecsandri precum „Păcală și Tândală”, „Iorgu de la Sadagura”, „Piatra din casă” sau „Coana Chirița”. Datele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au început lucrările de amenajare a unei „scene cu decoruri”. De-a lungul timpului, la parterul acestei clădiri au funcționat cazarma de pompieri și unitatea Poliției comunale. După cum ne indică sursele arhivistice locale, la începutul secolului al XX-lea interesul băcăuanilor pentru reprezentațiile teatrale era deosebit de ridicat. Aglomerația de la fiecare spectacol a determinat Primăria orașului să emită ordonanța nr. 1.754 (29 martie 1900), prin care se urmărea „a se pune capăt neregularităților din sala teatrului comunal”. Stringente erau următoarele imperative
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Toto I. Iancovescu, Jeanna Burileanu ș.a. Un alt mare artist bucureștean, George Vraca, a susținut prima reprezentație în Bacău la sfârșitul lunii octombrie 1930 în spectacolul „Îndrăgostita”, alături de Maria Ventura. Un eveniment teatral de proporții l-a constituit întâlnirea publicului băcăuan cu artiștii Lucia Sturza Bulandra și V. Maximilian în piesa „Etienne” (2 noiembrie 1930). Tot în luna noiembrie 1930, pe scena din incinata Palatului „Mărăști”, actorii Teatrului de Revistă „C. Tănase” au susținut piesa „Ai... Nai... Dai”, „revistă în dou
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întregii perioade interbelice, de Societatea pentru Ocrotirea Tinerelor Fete. Costurile au fost suportate de Clotilda Averescu, pe baza unui împrumut bancar de 12 milioane lei. Încă din stadiul de proiect, clădirea a fost concepută cu scopul de a putea oferi băcăuanilor atât servicii hoteliere, cât și posibilitatea de a urmări, într-o sală special amenajată, spectacole de teatru sau reprezentații cinematografice. Sala de teatru, ce permitea accesul unui public de aproximativ 600 de spectatori, avea „o scenă cât se poate de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Groner și C. Lungeanu în „grandioasa revistă a turneului Alhambra <<Expoziția Alhambra Palace>>” (28 martie 1938), dar și Grigore Vasiliu-Birlic, ce a jucat alături de colegii din trupa „Teatrul Vesel” în piesa „Teoria cocoșului” (31 ianuarie 1938). Preferințele scenice ale publicului băcăuan sunt trădate de numeroasele întâlniri cu actorii Teatrului de Revistă „C. Tănase”. Prima dintre acestea a avut loc pe 16 ianuarie 1930, în cadrul spectacolului „Miss Revista”. Au urmat succesele înregistrate cu „Ai... Nai... Dai” (20 noiembrie 1930), „Apropo Tănase” (18
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
meseria impresariatului. Imaginați vă, numai, ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi izbucnit în seara aceea un incendiu sau un mic cutremur, sau chiar o glumă de prost gust”. În pofida faptului că s-au consacrat în „rolul” de spectatori, băcăuanii au manifestat interes și pentru „punerile în scenă”, atât în calitate de actori cât și ca regizori. Dincolo de numeroasele spectacole organizate de elevi - fiecare școală/liceu avea o astfel de trupă -, în oraș au mai funcționat, pentru intervale scurte de timp, atât
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Valsul dimineții”, „Omul care a văzut moartea”, „Încurcă lume” sau revista „Bacăul glumește”. Totuși, și această ultimă tentativă de permanentizare a teatrului local s-a soldat cu un eșec. Motivul? Un posibil răspuns ne oferă același Marius Mircu: „Pentru că turma băcăuană nu pricepe nimic, se face numai că pricepe. Nu numai că inițiativa n-a fost susținută și încurajată, dar a fost atacată cu bolovani. În activitate cultural-artistică, Bacăul nu poate suporta decât înjghebări efemere”. Introdus în țară la un an
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de război” (1919), acesta avea să intre în conștiința publică sub denumirea de cinematograful „Clasic” (1920-1931) - filmele, distribuite tot prin intermediul „Societății pentru Ocrotirea Tinerelor Fete”, rulau în sala de spectacole de la etajul Ateneului comunal. În primul deceniu din perioada interbelică, băcăuanii au putut viziona aici „mari filme, aduse direct de la casele în drept, cum ar fi Casa Misterului, cu marele artist Mosjoukiny, Rana, cu Francisca Bertini, Micii Vagabonzi, cu marele artist Signoret, Nantas, după nemuritoarea operă a lui Emil Zolla, Calvarul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
instalația cinematografică Monarch” - compusă dintr-un aparat cinematografic, negreșit, „de mare preciziune” și un grup electrogen de 2 C. P. (motor-Dynamo și tablou de distribuție) - conține un preț de 100.000 lei. Odată cu apariția sălii „Mărăști” (mai 1929), spectacolele cinematografice băcăuane au intrat în epoca filmului sonor. La scurt timp, pentru a evita falimentul, ceilalți administratori cinematografiști au fost obligați să se supună „noii mode”, deci, au fost nevoiți să reinvestească. Cinematograful „Lux” a fost dotat cu aparate sonore în vara
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașului. Din dorința de a atrage un public cât mai numeros, patronii sălilor de cinematograf obișnuiau „să așeze pe trotuare fotografii-reclamă, inestetice și incomode, împiedicând astfel circulația locuitorilor”. Fără a ține seama de somațiile verbale făcute de reprezentanții primăriei, antreprenorii băcăuani au continuat „să încalce dispozițiile regulamentare”, motivați în special de gratuitatea acestui tip de reclamă. În perioada anilor ’30, a existat un adevărat „exces” legislativ ce a avut în vedere asigurarea confortului și siguranței spectatorilor. Printre altele, sălile de cinema
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
legale, numărul maxim de scaune era calculat astfel încât, raportat la volumul total al fiecărei săli, unui spectator să-i revină „4 metri cubi de aer, necesar respirației”. În ultima decadă interbelică, între actorii ce au încântat privirea, dar și auzul băcăuanilor amintim aici pe marele tenor Richard Tauber, în ecranizarea „Drumul spre glorie” (1931), Ivan Petrovici, în filme precum „Cartierul latin” (1931), „Victoria și al ei husar” (1932) și „Orlow” (1933), Stan Laurel și Oliver Hardy, în comediile „Auleu, nevastă-mea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de spectacole a teatrului comunal (Ateneulă, saloanele fostei cofetării „Gheoghiu”, hotelul „Drăgoianu”, aflat sub antreprenoriatul lui Adolf Schwartz, diverse restaurante, terase ș.a. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX lea, în cadrul banchetelor organizate de reprezentanții comunității evreilor băcăuani, un rol important în asigurarea bunei dispoziții îi revenea așa-numitului badchen - „un cântăreț popular, ce amuza și instruia norodul la petreceri de familie și societate, (...) și care, deseori, asemenea trubadurului medieval, era autorul textului și al muzicei, nu numai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
curentului electrică, iar reprezentațiile de o zi cu suma de 5 lei. Pentru categoria celor care susțineau spectacole cu scopul „de a strânge cu farfuria”, taxa era de 2,50 lei pentru fiecare reprezentație. Dintre artiștii care au delectat publicul băcăuan în Grădina Publică sau în berăriile orașului amintim aici pe Al. P. Marinescu, Ion S. Marinescu-Sion (iunie 1907) - în Grădina Publică -, și pe Mircea Ț. Pella (iunie 1906) - în berăria „Grivel”. În cazul în care la sfârșitul perioadei contractate artiștii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
erau scoase la licitație. Sursele arhivistice ne indică faptul că, de regulă, artiștii care ajungeau în aceste situații limită erau cei din localitate. Iată și un exemplu. În vara anului 1903, în urma sezonului slab din localul halei de bere, cântăreața băcăuană Ecaterina Racoviță a fost nevoită să renunțe la următoarele piese de mobilier: „dou) oglinzi bronzate, un bufet cu oglindă, o oglindă mare, patru canapele, dou)zeci de mese și patruzeci de scaune”. În mod evident, în zilele de sărbătoare sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cât de mic fiind, aproape, nelimitate, spectrul „meseriilor” atingea adesea și zona ciudățeniilor, a bizareriilor. Totul era permis, atâta vreme cât cei ce obțineau câștiguri materiale plăteau către casieria comunală taxele stabilite prin regulamente. Spre exemplu, în timpul iarmarocului din 29 iunie 1903, băcăuanii Kon Sura și August Grubesitz au fost obligați să plătească o taxă de 2,50 lei fiecare, „pentru că au expus spre vederea publicului, primul - o copilă de 26 ani cu un corp de copil de 4 ani, iar cel de-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
echipelor din cadrul diferitelor unități militare. În cazul școlarilor, imboldul a venit pe cale legislativă, la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin introducerea în programa școlară - învățământul secundar și liceal - a orelor de gimnastică. Întrecerile sportive cu spectatori au intrat în cotidianul băcăuan abia în perioada interbelică, odată cu creșterea numărului asociațiilor și cercurilor de profil. Între acestea se remarcă și Cercul Sportiv „Tinerimea” - una dintre primele asociații sportive înființate în Bacău - condus de Dionisie Ionescu. Tenisul de câmp a fost, cu siguranță, unul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acestui cer, fapt indicat de o cerere din mai 1924, în care șeful „Tinerimii” solicita Primăriei Bacău „să-i închirieze pentru joc de tenis locul proprietatea comunei din strada Bacău-Piatra, colț cu strada Busuioc”. Printre cele mai dinamice asociații sportive băcăuane a fost și Societatea sportivă „Principele Mihai”, înființată în mai 1925. La mijlocul deceniului patru al secolului al XX-lea, în cadrul acestei societăți funcționau secții de fotbal, rugby, volei, baschet, gimnastică, atletism, tenis și ciclism - a cărui popularitate a crescut în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
stadionul a fost utilizat „de școalele primare și secundare, de tineretul care-și efectuează pregătirea preregimentară, de armată când are serbări sportive militare, de autoritățile locale, la serbarea <<Sădirii Pomilor>> și alte serbări ocazionale”. La începutul perioadei interbelice în ziarele băcăuane își fac apariția, timid, și primele cronici fotbalistice. Iată, spre exemplu, o relatare a unui meci, ce a avut loc pe data de 5 iunie 1924, pe „terenul poligonului de tragere”, între echipele „Unirea” din Roman și Teteriștii din Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
repriză portarul Teteriștilor, Marcinsky, apără toate înaintările; o înaintare formată din paseuri între Popay, Orița și extreme este dusă în fața golului și este transformată în gol de Vardia, prin paseul cu capul lui Popay. Acesta a fost ultimul gol al băcăuanilor, fiindcă romașcanii încep la rândul lor marcarea punctelor; în cele din urmă jocul se termină cu 4-3 pentru Unirea. De la Bacău se remarcă Popay, Orița, Varda și Weiss; arbitrul meciului a fost lt. Ambruș, care, la un moment dat, a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și primele indicatoare de circulație: discuri semnal - indicatoare de trecere la nivel cu calea ferată sau de bifurcație - precum și plăci indicatoare de direcție și distanță - stâlpi pe care erau poziționate semnele de direcție (Bacău-Roman-LeteaVeche; Bacău-Roman-Bârlad ș.a.). Prin intermediul societății locale „Mistrețul”, băcăuanii de o anumită condiție socială puteau să practice chiar și vânătoarea. Încă din decembrie 1924, membrii societății au reușit „să ia în arendă, pe o perioadă de cinci ani, dreptul de vânătoare pe teritoriul comunei Letea Veche”. Începând cu ianuarie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]