599 matches
-
naiadei Sirinx - unul dintre cele mai reușite poeme - ar fi trebuit să se desfășoare într-o luminozitate arcadiană. „Naiadă înainte de-a fi nai, Ții minte, Sirinx, cînd cutreierai Arcadia prin lunci și prin poiene? Cînta lumina-n părul tău bălai Și zări de cer albastru printre gene Se revărsau cînd, veselă, zîmbeai“. Intrînd el însuși în ambianța mitologiei, poetul intervine direct („Te-am întrebat odată, în care veac nu știu,/ Căci anii tot mai deși se strîng sub frunte”); Sirinx
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
miracol rămasă intactă, băieți în negru, cu papion, cântă la pian. Fete în rochii de seară între lumânările aprinse, cântă și ele la vioară. Mă înclin, și ies... La Cracovia, pe Vistula, intru în catedrala din secolul XIII. O fată bălaie se roagă cuminte, în genunchi, înaintea unei madone. Când isprăvește, mă iau discret după ea pe pârtia de lumină pe care soarele polonez o aruncă în bezna lăcașului. Ajungând afară, fata își întinde grațioasă brațele, și, fără să-i pese
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
o surpriză cît sînt poeții ca romancieri. Uneori plăcută, alteori nu, cel mai adesea un capriciu pasabil, de început de drum. E cazul, acesta din urmă, al lui Zaharia Stancu, ale cărui exersări în poezie, aproape uitate, sînt niște tivuri bălaie pe o viitoare proză întunecată. După Poeme simple și după celebra Antologie a poeților tineri, în același an, 1937, cu Taifunul, debutul în roman, îi apare, la Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", volumul Albe. Împărțit în cvasi-cicluri
Cîntecele inocenței by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7825_a_9150]
-
mai fi așa de morocănos. Vino și mănîncă niște căpșuni de-ale dumitale. Fac eu cinste. Omul nu știa ce să creadă. Rămase pe loc, încruntat, afișînd o expresie șovăielnică pe chipul lui tînăr, sub o claie deasă de păr bălai și unsuros. - Nu sînt genul care să facă așa ceva, chiar dacă dumneata ești, spuse el în cele din urmă, cu glas stins. - Cu atît mai rău pentru tine, răspunse Molly, plecînd de la fereastră și rîzînd către Anna întrun fel care lăsa
Doris Lessing - Carnetul auriu () [Corola-journal/Journalistic/5788_a_7113]
-
Florentina Costache Cum arată o poveste de dragoste din secolul trecut? Cadru idilic, june bălaie și seducători de profesie cu defectele de caracter înscrise pe chip. Sau rafinament "urban" al orașelor pitorești prin provincializare, unde nu se schimbă decît rolurile, Venera ce-și ascunde viclenia sub stratul gros de fard sfîrsind însă inevitabil pedepsită pentru
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
de ți-e mai mare dragul?" (p. 45) " El nu intră în sufletul nostru cu anasîna și otuzbirul" (p. 54), "Zădărnicie, zădărnicie, gioarse și chimval" (p. 179) etc. Pariul lui Pascal este evocat succint: "il faut parier sau laie ori bălaie" (p. 86). Limbajul familiar se legitimează prin spiritul caragialian: în trimiteri directe, în aluzii (o scrisoare e datată "8 august - ziua republicii de la Ploiești" - p. 41) sau în parafraze. Între mărcile distinctive ale stilului lui Steinhardt aș include și enumerarea
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
încadrează în contextul pythagoreic al grupului, care îl are în centru pe bătrânul Pythagoras. Nu la urmă, reprezentările renascentiste și antice ale femeilor din Egiptul greco-roman dovedesc că Hypatia din Alexandria trebuia figurata cu păr negru și ten măsliniu, nu bălaie și cu ten alb că personajul lui Rafael. În opinia noastră, tânărul cu figură sacerdotala, radiind armonia interioară a epoptului antic, nu poate fi decât imaginea din mentalul colectiv renascentist a primului autor al străvechii filosofii: Zamolxis, tânărul discipol al
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
de-nțeles te port stînd în fotoliu, pîndind conturul tău ars în fereastră farul fosforescent, marea umflîndu-și cearceafele. vînturi pîndind umbra șalupei salvatoare tac. tu taci. glasuri biciuind pînă cînd țîșnește moartă dorința. 3. privește în jos, o, tu lună bălaie aceste zdrențe, aceste oase, acest marș care nu se mai termină pămîntul crăpat, nămolul roșu țîșnind și picioarele noastre afundîndu-se pînă la genunchi în sînge proptindu-ne de-aceste cruci, de-aceste morminte cum ne-am propti de propriile noastre
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
cînd se arată cavalerul fără cap? cavalerul de negură? băiatul de lăptar a încercat să fugă, a încercat să țipe precis cavalerul a fost, cel fără cap, zic copiii și pîndesc pînă noaptea tîrziu podul de peste ape o, tu lună bălaie privește și vezi cînd pornește alaiul cel nesfîrșit, marșul de oase și zdrențe copiii albesc, vara devine tîrzie în cer se trezesc fulgere, marșul va fi ne-ntrerupt șobolani uriași se înalță pe labele din-napoi și înalță urale carnea a
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
uzi ce vînt mișcă clopotele, cine pe cine bocește acolo în rîu o umbră de smoală - e călărețul fără cap, zic copiii învățătorul tremură de frică, el a văzut totul, va înnebuni probabil privește o clipă în jos tu lună bălaie și vezi pe cîmpul fără recolte cum dansează fetele-șobolan și băieții-șobolan se-mpreunează, nasc știuleți de porumb, larve tandre zvîcnind de durere și spaimă, o, tu lună bălaie privește și vezi vara s-a dus, toamna fumegă printre morminte ce
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
văzut totul, va înnebuni probabil privește o clipă în jos tu lună bălaie și vezi pe cîmpul fără recolte cum dansează fetele-șobolan și băieții-șobolan se-mpreunează, nasc știuleți de porumb, larve tandre zvîcnind de durere și spaimă, o, tu lună bălaie privește și vezi vara s-a dus, toamna fumegă printre morminte ce cresc podul a fost surpat, iar călărețul fără cap se pare s-a topit cu ultimele zile ale verii, s-a dus la fel învățătorul, la fel și
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
topit cu ultimele zile ale verii, s-a dus la fel învățătorul, la fel și păsările călătoare doar o barză mai adastă pe turla bisericii, orele cresc violete și lungi, landele fumegă privește o clipă din ceruri o, tu luna bălaie toamna-ți rînjește cu aurul ei mărunt printre crengi 4. despre aparența lucrurilor ce am putea să mai spunem? dau să te iau în brațe și te transformi în puțină ceață o ceață aurie impregnată în palma mea împleticită între
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
bovaric, și-l însușesc pe drept sau uzurpându-l și, deopotrivă,-s mistuiți pe "rugul" său. De-a binelea malefic și potrivnic el nu le este, însă, în roman, decât "fețelor palide", să zicem, - celor exsangui sau depigmentați, celor bălani, bălai și spelbi, anume candidei Ilinca Arnoteanu, lui Pantazi și cloroticei lui mame (cea suferind de hematofobie, - căci "dacă vedea sânge, leșina"). Aceasta ultimă, de altfel, e cea care (dar nu pentru că va fi "tras a prost", ci, eventual, dintr-o
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
pregătiți-mi un aprig contrast, Afunduri noptoase de mină. Inventarul nu se oprește decît în clipa cînd poetul adoarme: "Dar chiar și în vis îl petrece-n alai/ Un chiot de mîndre unelte/ Și-i dăruie-n cale un zîmbet bălai/ Frățînii cu suflete zvelte./ Și cît i-ar fi somnul de lung și de greu,/ Și-n vis el poeme scandează,/ C-așa se cuvine să doarmă mereu -/ Cu goarna și inima trează." Lui Eugen Frunză, încrezător în verdictele viitorului
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
din iubire, tu ne chemi pe toți la tine. Că din Iași până la cer se clădește drum de fier, drum de fier și de mister. Că Moldova-ntreagă suie, pe frumoasa cărăruie, pân` la Poarta Raiului, la piciorul Craiului, Craiului bălaiului. Cu Măicuța Domnului stai în apa somnului și ne chemi, mare și mic, să ne înălțăm un pic. Cântec la crucea Părintelui Pe valea Streiului, la umbra teiului, șade în munte un moț vestit. El ne privește și tânguiește toate
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
șarpele la sân mai bine puțin decât deloc nu-i deloc rău. XIX. Aici e buba ! Când stă să plouă când se-nseninează aici e-aici! Aici e buba! De ce bei, d-aia ai mai bea, nu-i nici laie nici bălaie, da-i bun ca pâinea caldă cafeaua tare, turcească, și așa mai departe, picioare strâmbe, dolofane aici e buba! XX. Al naibii de frig Cândva nu contează când baobabul tău a vorbit pe ocolite: vremea măritișului - epoca de piatră. Este al naibii de frig
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
retro”, ca actrițelor blonde din vechile filme “americane”) al gurii cu buzele arse dar pline (parcă trăise-n deșert, fără apă și dragoste) și-al ochilor albaștri, încercănați înfundați tragic în orbite mari sub o frunte pură, năpădită de cîrlionți bălai. Și mi-a zis cu tonul acela afectuos-ardelenesc: “Ce mai faceți, domnu doctor?” “Domnu” zis cu vreo trei-patru “o”, ca într-un alint ”Dooomnu Doctor”. Acum de abia pricep că inevitabilul ca în “rezervația naturală de îngeri” să apară, la
Fie-ne țărîna sfîntă! Și fluturii ușori by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13039_a_14364]
-
Trebuie să-i accepți impulsivitatea și vocabularul ceva mai coroziv, pentru că altfel nu trece niciodată la represalii. Chiar dacă acum se chinuie să-și construiască o mască de dur. ŤHai că vă tai ziua! De azi mă fac al dracu'! A-nțărcat bălaia! Nu vine autobuzul, veniți pe jos! Faceți și voi sport, blochiști puturoși!ť Ultimele cuvinte, inclusiv nelipsita sintagmă Ťblochiști puturoșiť, le spune cu spatele la grupul de profesoare ce se apropie alene de școală, așa că avem serioase îndoieli că ele au auzit
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
spre cer,/ Cu mașină ce sboară, te urcă spre ea./ Îți dă o slujbă, - îți face carieră,/ Te însori c-o femeie ce face cu ochii/ Și poartă călcîiele înalte,/ Copii nu-ți face, - nu e la modă” etc. (Flăcăul bălai). Consecventă cu această morală contra orașului, nu vrea nici măcar să moară în el, preferînd cîmpul cu flori: „Vreau să mor în noaptea de vară,/ În cîmpul cu miresme de flori,/ Cu cerul încărcat de stele,/ Cu lumină de lună,/ În
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
de-obraji rotunzi în vînt,/ Să ne încînte raza căzută-n magazie/ Pe-un vraf de ziare rupte ca pe un tron de crai/ și să-mbrăcăm poteca în crini căci o să vie/ sunînd din cești spre seară dulapul cel bălai/ Îmbrobonat de-ardoarea de a-mi închide-ntr-însul/ În mari bucăți albastre de zahăr candel plînsul." (Sonetul XLIII) Volumul care a urmat, în 1980, a fost Dulapul îndrăgostit; dincolo de diferența de temă, sonetele se înscriu, astfel, perfect în universul livresc brumarian
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
în acea vreme, echivalentul contravalorii unui apartament. După un timp achiziționează peisaj "Pădurea desfrunzită" de același autor. Colecția sa de tablouri s-a înbogățit succesiv cu lucrări ca " Intrarea în pădurea de la Fontainebleau" (100,000 lei) și "Portret de femeie bălaie", "Pe malul Siretului" și "Peisaj la Posada" semnate de Nicolae Grigrorescu. Acestora le-au urmat "Peisaj de la Moinești", "Tufănele cu ulcică", "Lăutul", "Trandafiri albi", "Flori pe scări", "Autoportret", "Cap de copil" și "Laura Cocea" semnate de Ștefan Luchian. Theodor Pallady
Krikor H. Zambaccian () [Corola-website/Science/307057_a_308386]
-
cultural” dedicat memoriei lui Z. Ornea un emoționant Kadish lui Zigu. Dna Juster, vară primară cu neuitatul nostru colaborator și prieten, își amintește de copilăria lor comună de la Frumușica, satul moldovean pitit între dealuri, imașuri și gîrlă, pe cînd Zigu, bălai și pirpiriu, ducea vajnic vitele la păscut. În iulie 1941, au fost izgoniți din sat toți evreii. Așa a ajuns Zigu la Botoșani, unde a trebuit să învețe să se descurce singur în viață. De mîncat, nu prea aveau ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
pădurii, cu adevărat. Și, tot cu adevărat, că împărățelul sosise la fața locului însoțit de gărgărița năzdrăvană care rostise solemn cuvintele cunoscute. Și tot așa, că fata era desculță, deși acum era o prințesă reală, stând sfioasă cu capul jos, bălaie, pieptănată ca prin farmec, de o frumusețe răpitoare, înconjurată de gâștele ei ce gâgâiau acum cumințite... Totul, raportez că fusese atât de strălucitor, încât soarele hotărî să se stingă brusc o secundă în cinstea evenimentului... Veți crede că e un
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]
-
Afuz-ali, Albișoară, Băbădească, Băbească, Bătrînă, Bătută neagră, Boierească, Brumărie, Busuioacă, Ceasla, Coarnă ruginoasă, Coarnă vulpășiță, Creață, Deșirată, Fetească, Galbenă, Gorgan, Haina neamțului, Hamburg, Iepuroaică, Italiană, Leșească, Lipovană, Lugojeană, Mierloasă, Muscat, Mustoasă, Negru vîrtos, Ochi de cîine, Otonel, Paradaisă, Pietroasă, Poamă bălaie, Poamă crăiască, Poamă de sticlă, Poamă ghergheliu, Poamă păsărească, Razachie, Tămîioasă, Zaibăr etc. Destul de multe sunt și derivatele termenilor de bază, chiar dacă nu au toate o circulație semnificativă; de la vin s-au format diminutivele vinișor, vinuleț, vinuț (mai rar), vinaș
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
fie afiliată, dirijată, spre un anumit tip de politică, fie ea politică culturală națională, spre propagarea și impunerea unor anumite idei culturale și politice izvorâte dintr-un atașament autentic la o anumită ideologie sau filosofie.” Sau e laie, sau e bălaie, domnule Mircea Arman! Vă sunt recunoscător totuși pentru sinceritatea din partea a doua a declarației. Mai ales că e confirmată pe deplin de finalul editorialului, adevărat pamflet, debordând de spirit sectar și de generalizări tendențioase. Demult nu mi-a fost dat
Noua direcție a „Tribunei“ din Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3937_a_5262]