2,818 matches
-
în 1748, un Penticostarion din 1785, precum și o Evanghelie tipărită la Sibiu în 1806. La 12 septembrie 1931 o furtună puternică a doborât turnul și a distrus acoperișul bisericii. În 1932, după temeinice lucrări de reparații, întreprinse sub auspiciile Muzeului Bănățean, biserica de lemn a fost declarată monument istoric. Președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice în acea perioadă era Nicolae Iorga. În prezent biserica este într-o stare avansată de degradare putând să se prăbușească în orice moment. În urmă cu câțiva
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
Marga și Băuțar, spre nord cu Rusca Montană și Ruschița, spre vest cu Valea - Bistrei și Zăvoi iar spre sud-vest cu Măgura, Măru și Poiana Mărului. Valea Bistrei formează culoarul de trecere care face legătura între țara Hațegului și ținuturile bănățene. Prinsă între înălțimile de peste două mii de metri ale masivului Godeanu la sud și culmile mai joase ale munților Poiana Ruscăi, valea Bistrei este orientată în direcția est-vest, începând de la Porțile de Fier până în prelungirea marii câmpii a Tisei care înaintează
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
Situată la poalele dealurilor ce coboară molcom din trupul masiv al Munților Poiana Ruscăi, pe una din terasele părăsite de râul Bistra atunci când totul era învăluit în taina trecutului, Voislova localitate cu o bună reputație în grupul așezărilor văii Bistrei bănățene, a strâns de-a lungul vremii un bogat tezaur de frumuseți. Faptul s-a datorat în primul rând poziției geografice pe care a ocupat-o localitatea în culoarul Bistrei, singurul drum de legatură între Banat și Țara Hațegului. Schimbările social-economice
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
de țară, numit Voislova în ansamblul procesului de formare a poporului român și a limbii române.Izvoarele istorice de la începutul veacului al XIV - lea surprind, pentru spațiul montan al Banatului, forme proprii de organizare și manifestare a elementului românesc. Districtele bănățene potrivit documentelor din sec.XIV - XV, au beneficiat de autonomie locală în cadrul sistemului feudal apusean al regatului maghiar, afirmând vitalitatea românească aici. Localitatea Voislova apare pentru prima dată atestată documentar 6 în anul 1397 - dar aceasta nu înseamnă că nu
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
Înalt prestigiu literar. Rubrica de spirite celebre a lui Mihai Burduja este o adevărata oază de cultură ce te luminează și Îndeamnă la meditație. Mulți poeții vin și trec cu frunțile grele de versuri, dar strâng mâna lui Sorin Olariu, bănățean ca mine, deci fruncea și mă aplec În fața Doinei Popa. (CEI pe care i-am omis, neintenționat, nu au să mă ierte, nici nu merit) Publicația este o rapsodie românească, ascultați-l pe Enescu și apoi citiți CURENTUL de Michigan
Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
E.F. Arad pe care a întrecut-o cu 2-1. Finala a avut loc tot la Timișoara. În fața a 3.500 de susținători , Chinezul a surclasat echipa Victoria Cluj cu scorul de 5-1 (2-1) și și-a adjudecat titlul. Golurile echipei bănățene (formată din Ritter - Kondor, Hoksáry - Fenyvessy, Tóth-Bedő, Rainák - Steiner, Frech I, Matek, Tänzer, Frech II) au fost înscrise de Tänzer (2), Matek, Frech I și Bruno Steiner. Chinezul a menținut și în această ediție supremația în fotbalul românesc. În echipa
C.S. Chinezul Timișoara () [Corola-website/Science/301453_a_302782]
-
sau o poveste despre lumen și lux”, criticul de artă Pavel Șușară reproduce considerații ale artistului despre propria lui operă: „Știi, Pavel, cred că ar trebui să pornești în textul pe care urmează să-l scrii, că doar tu ești bănățean și știi foarte bine lucrurile astea, de la ornamentica populară, adică de la acea situație unică a Banatului de a conserva însemnele aulice ale unui limbaj pierdut. Știi ce era cu acel limbaj, pentru că nu sunt mulți care înțeleg lucrurile astea, era
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
București), Cronicar (Cernăuți - Sibiu), Curentul (București), Deșteptarea (Cernăuți - Râmnicul Vâlcea), Die Wahreit (Timișoara), Drapelul (București), Drapelul roșu (Timișoara), Fiii Daciei (New York, U. S. A.), Gând românesc (Cluj), Glasul Bucovinei (Cernăuți), Iconar (Cernăuți), Înnoirea (Arad), Junimea literară (Cernăuți), Lumina (Beograd, Iugoslavia), Luptătorul bănățean (Timișoara), Neuer Banater Zeitung (Timișoara), Orion (Rădăuți), Orizont (Timișoara), Pagini literare (Turda), Plai (Cernăuți), Provincia (Turnu Severin), Revista Fundațiilor Regale (București), Suceava (Cernăuți), Scrisul bănățean (Timișoara), Suceava, supliment literar al ziarului „Zori noi” (Suceava), Szabat Szo (Timișoara), The News People
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]
-
Cluj), Glasul Bucovinei (Cernăuți), Iconar (Cernăuți), Înnoirea (Arad), Junimea literară (Cernăuți), Lumina (Beograd, Iugoslavia), Luptătorul bănățean (Timișoara), Neuer Banater Zeitung (Timișoara), Orion (Rădăuți), Orizont (Timișoara), Pagini literare (Turda), Plai (Cernăuți), Provincia (Turnu Severin), Revista Fundațiilor Regale (București), Suceava (Cernăuți), Scrisul bănățean (Timișoara), Suceava, supliment literar al ziarului „Zori noi” (Suceava), Szabat Szo (Timișoara), The News People’s (New York, U. S. A.), Țara Șipenițului (Cernăuți), Universul (București), Viața Bănățeană (Timișoara), Viața socială a Bucovinei (Cernăuți - București), Vrerea (Timișoara), Zori noi (Suceava). Streinul, Mircea
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]
-
literare (Turda), Plai (Cernăuți), Provincia (Turnu Severin), Revista Fundațiilor Regale (București), Suceava (Cernăuți), Scrisul bănățean (Timișoara), Suceava, supliment literar al ziarului „Zori noi” (Suceava), Szabat Szo (Timișoara), The News People’s (New York, U. S. A.), Țara Șipenițului (Cernăuți), Universul (București), Viața Bănățeană (Timișoara), Viața socială a Bucovinei (Cernăuți - București), Vrerea (Timișoara), Zori noi (Suceava). Streinul, Mircea "Poeții tineri bucovineni", Colecția "Scriitori români contemporani", "Fundația pentru literatură și artă Regele Carol II", București, 1938, pp. 46-57 Murărașu, Dumitru "Istoria literaturii române", ediția a
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]
-
monede, tabule votive ridicate ca semne de mulțumire aduse zeilor pentru vindecare. După 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria modernă și contemporană a Băilor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstrucția și modernizarea băilor, a căilor de acces, grănicerii bănățeni construind aici majoritatea edificiilor din stațiune, care poartă amprenta unui baroc austriac impresionant. Se cuvine să pomenim aici de faptul că în anul 1999, Termele Romane cuprinse în monumentala construcție a hotelului Roman au fost redate, după 2000 de ani
Băile Herculane () [Corola-website/Science/297208_a_298537]
-
datează din neolitic, mai bine de 6.000 de ani în urmă. Poziția geografică a vetrei pe care s-a dezvoltat orașul Timișoara, aproape în centrul unei zone delimitate de trei artere importante de circulație (Mureș, Tisa, Dunărea), fertilitatea Câmpiei bănățene, luncile și mlaștinile întinse din preajmă au oferit, încă din vechime, condiții favorabile de hrană și viețuire a oamenilor. În cartierul Fratelia au fost descoperite vase ceramice aparținând culturii Vinca, iar în altă locație, un complex de locuințe și ceramică
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
sub o administrație militară, unele provincii intrând, ca domenii ale coroanei, sub jurisdicția nemijlocită a Casei de Habsburg, printre acestea numărându-se și nou-înființata provincie “Voevodina sârbească și Banatul timișan” cu reședința în Timișoara. Anii 1849-1850 au însemnat pentru românii bănățeni și ardeleni anii protestelor. În această perioadă a fost elaborată o cerere „Petiția generală din 13 februarie 1849”, semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului, prin care se cerea unificarea tuturor românilor din Imperiul Habsburgic, cu
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
un stat ce urma să fie organizat urmând modelul elvețian și să înființeze Sfatul Poporului din Banat. Lider avea să fie dr. Otto Roth, iar comandant al armatei Albert Bartha. La adunarea din 31 octombrie, dr. Otto Roth proclamă Republica Bănățeană. În martie 1919 Otto Roth îi propune comandantului trupelor franceze Franchet d'Esperey, crearea unui Banat independent, sub protecția Franței. În 1919 Banatul a fost împărțit între România și Regatul Serbiei, Croaților și Slovenilor (numit mai târziu Iugoslavia). Mai târziu
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
zile cu o importantă forță politică, iar prin Comitetul Executiv a susținut interesele locuitorilor români și va acționa cu hotărâre pentru Unirea Banatului cu România. Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a conducerii politico-administrative în localitățile bănățene. Într-un comunicat adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Român Central de la Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia. Era o declarație fermă prin care respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o exprimare
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
conducerii politico-administrative în localitățile bănățene. Într-un comunicat adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Român Central de la Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia. Era o declarație fermă prin care respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o exprimare limpede a voinței de Unire cu România. La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult. În baza unei Convenții Militare semnate la Belgrad, armata maghiară trebuia retrasă la nord de râul Mureș. Teritoriul
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
a orientat spre afirmarea Timișoarei în plan cultural și spiritual. În 18 ianuarie 1922, din inițiativa Primăriei orașului, elita intelectuală pune bazele Comitetului Artistic Regional, care va milita pentru afirmarea valorilor culturale ale Banatului. O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni, constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Române în Timișoara; înființarea Asociației Culturale a Banatului, înființarea Universității de Vest, a Academiei de Agricultură, reconstituirea Mitropoliei Banatului, etc. Stăruințele, mereu repetate, ale locuitorilor orașului s-au materializat în valoroase și
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
Ion s-a născut într-o familie de grăniceri, fiu al sublocotenentului de clasa 1-a Drăgan (Dragu) Iovescu (d. după 1864) în regimentul de graniță bănățean român nr. 13. A urmat școala primară în comuna Bozovici și a intrat tânăr in regimentul tatălui. La 1 noiembrie 1871 a devenit cadet în regimentul de infanterie Ludovic al II-lea al Bavariei Nr. 5. și avansat in acest
Ion Iovescu () [Corola-website/Science/332952_a_334281]
-
1988) și "Chestionarul Atlasului lingvistic român I" (1989). Pe de altă parte, au fost realizate anchetele și a început publicarea volumelor aferente pentru "Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni", din care au apărut, până în deceniul zece, trei volume dedicate graiurilor bănățene, între 1980-1998, (volumul II, din 1997, fiind răsplătit cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), patru volume celor maramureșene, între 1969-1997, precum și două volume celor din Transilvania, în 1992 (încununat cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române) și, respectiv, în 1997. Concomitent
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
din regiunea „Středočeský kraj”. Ei au ridicat o biserică catolică în 1879 și una evanghelică în 1887. Între timp cea evanghelică a fost preluată de comunitatea baptistă. Istoria recentă a satului urmează o traiectorie urmată de majoritatea satelor de cehi bănățeni: după căderea regimului Ceaușescu, o bună parte dintre locuitori au emigrat, mare parte în Cehia. Dacă în 1991 aici locuiau 800 de oameni, după aproape 10 ani, numărul lor aproape s-a înjumătățit, ajungând la numai 540 de locuitori în
Sfânta Elena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301095_a_302424]
-
dintr-un material adus din insulele Sumatra și Borneo. Armonizarea lor a fost făcută de compozitorul Sabin Drăgoi. Picturile interioare și exterioare au fost executate de pictorul Atanasie Demian. Catedrala Mitropolitană adăpostește la subsol o bogată colecție de artă bisericească bănățeană veche și o valoroasă colecție de icoane. De asemenea aici se află și moaștele sfântului Iosif cel Nou de la Partoș, protectorul ortodocșilor români din Banat, fost episcop ortodox de Timișoara (1651 - 1655), venit de la Muntele Athos și retras apoi la
Catedrala Mitropolitană din Timișoara () [Corola-website/Science/301562_a_302891]
-
Mare, Comitatul Torontal, Imperiul Austro-Ungar) a fost un poet, publicist și traducător român. a fost redactor și colaborator la ziarele românești din Arad, Viena, Pesta, Oradea, București și prim-redactor la revista "Familia". Iulian Grozescu s-a născut în satul bănățean de câmpie Comloșu Mare, în familia numeroasă a preotului Ioan Grozescu, originar din Livezi de lângă Craiova. A urmat studiile liceale la Timișoara, Arad și Oradea, după care a urmat dreptul la Pesta. În perioada studiilor universitare a publicat poezii și
Iulian Grozescu () [Corola-website/Science/311176_a_312505]
-
300 000. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, declară despre numărul românilor din Timoc că este variabil: "„Unii zic că sunt 500 000, alții 300 000. Fapt important este că sunt acolo, au o cultură tradițională, vorbesc română în dialect oltenesc sau bănățean”". Românii din zonele muntoase vorbesc un grâi care se aproprie mai degrabă de dialectul bănățean (aceștia poartă numele de „ungureni”), în timp ce românii din zonele joase din est vorbesc un grâi foarte apropiat de cel oltenesc (aceștia poartă numele de „țărani
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
Unii zic că sunt 500 000, alții 300 000. Fapt important este că sunt acolo, au o cultură tradițională, vorbesc română în dialect oltenesc sau bănățean”". Românii din zonele muntoase vorbesc un grâi care se aproprie mai degrabă de dialectul bănățean (aceștia poartă numele de „ungureni”), în timp ce românii din zonele joase din est vorbesc un grâi foarte apropiat de cel oltenesc (aceștia poartă numele de „țărani”). este de cele mai multe ori o limbă colocviala, deoarece are un uz restrâns în școlile, bisericile
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
și 1944 a efectuat stagiul militar, fiind mobilizat pe frontul din Bucovina, după care a lucrat ca ziarist, dar și ca redactor, la „Românul" (1945), „Făclia Banatului" (1945-1948), „Drapelul roșu" (1948-1950), colaborând și la publicațiile „Colț de țară", „Fruncea", „Scrisul Bănățean" (devenită apoi „Orizont", „România literară" etc., în perioada tulbure de tranziție a puterii politice spre regimul comunist. Cu toate că unele din publicațiile la care a lucrat erau patronate politic („Românul" de către Partidul Național Liberal, „Făclia Banatului" de către Partidul Social-Democrat, iar mai
Mircea Șerbănescu () [Corola-website/Science/327497_a_328826]