641 matches
-
Prof. coordonator Ana-Maria Comșa Premiul al II-lea MĂRGINEAN PATRICIA, Colegiul Național „I.M. Clain” Blaj, Prof. coordonator Ana-Maria Comșa BODIU ȘTEFAN, Colegiul „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coord. Lorinczi Maria-Daniela, Prof. Niculina Găină Premiul al III-lea TAMÂȘ PATRICIA, Liceul Bănățean Oțelu-Roșu, Caras- Severin, Prof. coordonator Carmen Oltean DRAGAN ANAMARIA, Colegiul Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coordonator Calborean Ana Secțiunea a III-a: AFIȘE și POSTERE TEMATICE Membri ai juriului: BANU ANGELICA GINA, profesor învățământ primar, responsabil secțiunea a III
REZULTATELE CONCURSULUI REGIONAL DE CREAȚIE LITERAR-ARTISTICĂ „ODĂ PRIMAVERII”, AGNITA 2017 de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369015_a_370344]
-
Dangătul clopotelor îți străpungeau sufletul cu chemările sale din depărtare. Venea lumea din toate colțurile țării, aici găsindu-se icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a poposit în această zonă. Starețul, un bănățean cu haruri duhovnicești deosebite, carismatic și bun gospodar, a reușit să creeze o oază de liniște în acest ansamblul rustic și să schimbe mentalitatea sătenilor pentru a deveni mai buni, mai darnici și cu cei nevoiași. Timpul a trecut, a
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
mai des, din reverberarea fulgerată a locului de tangență la realul / semnificațiile latin-imperialei ziceri - care se dorește „îndreptătoare de moravuri prin râs“ (căci „corijarea“ a tot refuzat de milenii a-și arăta efectul „prompt-legal / penal“), ridendo castigat mores, eroul liric „bănățean“ din poemele lui Nicolae Sârbu simte tragedia planetar-globalizatoare („globule prea globale vor vandalii“), cu focalizare, nu în Marea Britanie a meschin-măruntului brexit, ci în Franța „cocoșului galic“, și clamează împotriva „lăcrimării la ordin, între medalii“, trage un euro-semnal de alarmă cam
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
meschin-măruntului brexit, ci în Franța „cocoșului galic“, și clamează împotriva „lăcrimării la ordin, între medalii“, trage un euro-semnal de alarmă cam ca „în cel de-al doisprezecelea ceas“: «Supușii orbi ai prea duioasei falii. / Ce greu mă trage of-ul bănățean / Când sângerează Sfintele Rusalii / Și crește-n noi coșciugul de țăran. // Ce plurivoc urăsc universalii / Și fluturi beți bat toba în cetate. După cocoși de pluș aspiră galii, / Mergând cu brio înapoi, pe spate. // În sus pe valuri, spartele vitralii
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
Bacău 3) Premiul publicistic (pentru cea mai reușită carte publicată) Nicolina Petrov, Tg.Frumos, județul Iași - pentru volumul “Regina etnografiei românești”, Editura Pim, Iași 4) Premiul de originalitalitate Ileana Cornelia Neaga, comuna Crișan, județul Hunedoara - pentru creație lirică în grai bănățean 5) Premiul de excelență (pentru expresivitate și măiestrie literară) Vasile Neagu - Scânteianu, Slobozia, Ialomița 6) Premiul Art-EI pentru colaborare , susținere și promovare în mediul artistic. Artistul plastic Gheorghe Parascan, Bacău, județul Bacău 7) Premiul special (pentru colaborare constantă, susținere și
CÂŞTIGÃTORII REVISTEI “EXPRESIA IDEII”, 2016 de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370773_a_372102]
-
Primului Război Mondial și 75 de ani de la cel de-al Doilea Război Mondial, evenimente istorice abominabile, pe care le-am evocat concis și real. Am scris după o lungă și variată documentație, am scris în memoria bunicilor mei, țărani români, unul bănățean și altul oltean, care au luptat în primul război: primul a fost cătană la împăratul Austriei, iar al doilea, fiind soldatul regelui Ferdinand, a luptat pentru întregirea neamului românesc. Am scris și în memoria tatălui meu care, în cel de-
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
scurtează timpul până în veacurile fără frontiera de acum, iar doinele lor sunt un protest împotriva uitării. Numai cinci kilometri sunt între satul Iablanca și România, dar pentru locuitorii dintr-o parte și din cealaltă văzduhul reprezentintă extensiv spațiul etnofolcloric românesc bănățean, nu marginile lui care încep din ce în ce mai conturate de dincolo de satele dimprejurul Vârșețului, oraș sârbesc aflat la zece kilometri de Iablanca. Spiritul românesc în locurile natale ale lui Lazăr Novak se desfășoară fără fixism ancadramental în stilul bănățean, fiind de fapt
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
Sinulescu este întâlnirea soarelui cu oglinda. Avea nevoie cântărețul serb de un mentor care să îi arate drumul! Șansă, nicidecum ivită din întâmplare, deoarece între cei doi artiști, Lazăr Novak și Benone Sinulescu exista deja o atracție, prin aceea că bănățeanul de la Iablanca îi cânta cu iubire și desăvârșire artistică melodiile maestrului de la Siriu! Într-o cursivitate a legiilor concordanței, azi, maestrul Benone Sinulescu îi întoarce admirația, sprijinindu-l să se lanseze în România. L-a însoțit și l-a recomandat
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
persoană de sex opus, dar și față de aproapele tău, părinți, frați, prieteni. Omul religios iubește pe Dumnezeu. Iubim și țara, locul nașterii, zona geografică de unde venim. Oșenii sunt mândri de Oasul lor, oltenii sunt țanțoși că fac parte din Oltenia, bănățeanul crede că e “fruncea”. Tot dragoste este și cea pentru o idee, învățătură, arta, știința, iubim și natura și elementele ei, vii sau neînsuflețite. Avem dragoste pentru un anumit mod de conduită și acțiune, pasiune pentru munca sau profesie, pentru
DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357284_a_358613]
-
POPESCU pentru volumul „Dați-mi țara înapoi!”, Editura TIM, Reșița, 2013 Premiul II pentru carte de presă • LAURA BREANĂ pentru volumul „Vieți de poveste”, Editura Studis, Iași, 2013 Premiul III pentru carte de presă • ERWIN JOSEF ȚIGLA pentru albumul „Semmeringul bănățean, calea ferată Oravița-Anina”, Editura Banatul montan, Reșița, 2013 Premiul de excelență în jurnalism • DUMITRU V. MARIN pentru întreaga activitate din presă oglindită în volumul „Editoriale valabile din vremuri regretabile” Editura PIM - Iași 2013 Diploma Honiris Causa • ION MARIN pentru volumul
UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA ÎŞI PREMIAZĂ LAUREAŢII de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350674_a_352003]
-
de epigrame, Sorin Olariu este o prezență activă în revistele Epigrama și Lumea Epigramei editate de UER precum și în peste 30 de antologii de epigrama contemporană românească. De asemenea este autor al mai multor cărți umoristice de poezie în grâi bănățean. Este câștigător al mai multor premii naționale și internaționale de poezie dintre care amintim: - Premiul I la concursul național de poezie „George Suru”, organizat de Casă Municipală de Cultură din Caransebeș, 1996. - Premiul special al Bibliotecii Județene „Ion Minulescu” din
SORIN OLARIU de SORIN OLARIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359425_a_360754]
-
Un zâmbet de peste ocean” (în colaborare) - Editură Anamarol, București 2008. „Antologie de epigrame Agonia.ro” (că antologator) - Editură Edo, București 2009. „Made în UȘĂ” - Editură Solaris, Michigan, 2010. „Epigramiada” - Editură Solaris, Michigan, 2011. Dintre cărțile de poezii umoristice în grâi bănățean: „Uica Nielu din Buchin” - Editură Ionescu, Caransebeș, 1997. „Cu pociecu supt pișior” - Editură Dacia Europa Nova, Lugoj, 1998 (în colaborare cu Ioan Vodicean și Ștefan Pătruț) „Al mai tare om la glume” - Editură Dacia Europa Nova, Lugoj, 1998. „O șozănie
SORIN OLARIU de SORIN OLARIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359425_a_360754]
-
cu noi, pe barba mea!” O ultimă seară în cercul prietenilor dragi, răsfățați de o bunică medieșeancă, care ne îmbie cu ciorbă de potroace și cu varză cu costiță afumată de-ți lasă gura apă. Nu-i de mirare că bănățenii și ardelenii cu locuri de muncă în Austria fac săptămânal naveta acasă: Orient Expresul și-a schimbat doar numele, dar și-a dublat viteza, făcând opt ore, de la ușă, la ușă. Crăciunul e peste tot acasă. Servus aus Wien! Gabriela
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]
-
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT» din zona «DACIA» - Timișoara: 1. Timișoara: Catedrala Mitropolitană - «Perla» Banatului / Temeswar: Die Metropoliten kathedrale - «die Perle» des Banats / Timisoara: the Metropolitan Cathedral - «the pearl» of Banat / Timisoara: La cathedrale metropolitane «la perle» du Banat După Marea Unire, bănățenii au dorit construirea unei catedrale la Timișoara: «La solicitarea Comitetului parohial Timișoara - cetate din 15 martie 1923, Consiliul orășenesc Timișoara (cu avizul nr. 1388/1925 a Prefecturii Timiș-Torontal) a donat (cu «drept de posesiune și proprietate absolută pentru toate timpurile
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
bucată pătrată“ spre „bucată în general“, cu specia¬lizări: ,,de pâine“, „de mama¬liga“, „de pământ“, „de pădure“, „pădure“, „munte păduros“. Cuvântul există la albanezi sub forma kodrë (kodër) și înseamnă „munte, deal, colina“, sens care ne întâmpină încă la bănățeni și în Crișana. Deși majoritatea cercetătorilor români și străini susțin originea codrului în felul explicat mai sus, n-au lipsit pa¬reri care puneau acest substan¬tiv pe seama fondului prelatin autohton (Hașdeu, Philippide, Păscu, Gh. Ivănescu, A. Vraciu, Miklosich, Barić
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
stăpânirea turcă și a existat funcția de emin. Odată cu anexarea la Imperiul austriac, Banatul a trecut sub jurisdicția religioasă sârbească, de acum unită, în baza patentei lui Leopold din 1792, având ca urmare un proces sistematic de deznaționalizare a românilor bănățeni prin sârbizarea numelor, în special a preoților (mai ales cu prilejul hirotonisirii) și a știutorilor de carte („intelighenții”), prin adăugarea terminațiilor specifice limbilor slave: -ovici, -evici, -ici. Așa s-a întâmplat și cu acel strămoș venit la Blaj de undeva
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
povestește tânărul. I-a promis lui Sayed că va face tot ce îi stă în putință pentru a-l ajuta să construiască biblioteca. Când a ajuns în țară a început să dea, telefoane și mailuri și a creat o inițiativă, Bănățeni pentru Asia, în încercarea de a obține fondurile necesare construirii bibliotecii. Părea o misiune imposibilă, însă Grațian Mihăilescu (foto stânga) nu a renunțat. A mers până la capăt pe un drum care putea în orice moment să se închidă și a
extraordinarul drum al lui Grațian din Reșița, până în Mica Românie din Bangladesh () [Corola-blog/BlogPost/338294_a_339623]
-
considerat cap de serie”; „I-am dat ca și cadou o carte”, în loc de „I-am dat cadou o carte”. Utilizarea în limba actuală a asocierii ca și pentru a introduce o calitate, particularitate regională, întâlnită în vorbirea ardelenilor și a bănățenilor (vezi Mioara Avram, Aspecte ale folosirii lui ca, 1979), se explică prin grija exagerată de a nu produce o cacofonie prin repetarea în imediata apropiere a consoanei c. Dar, cum bine se știe, există cacofonii inevitabile - de exemplu, Ion Luca
Românii cu „ca și” la gură () [Corola-blog/BlogPost/338500_a_339829]
-
ceva. Dar avea un frate medic militar care fugise în Germania și începuse să apară pe la „vocile” astea străine. Era convins că de la astea i se trage pățania. -Din ce parte a țării provenea? a vrut să știe Popescu. -Era bănățean; un doctor bun, ca și fratele său. Se numeau Ciochină, că poate ați auzit. Iată ce ne-a relatat: Mergând în tren de la București la Timișoara, a povestit celor care-l însoțeau cât de simplu poate fi tratată uneori o
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
II-lea a apărut în 2010 și în el erau analizate aspectele juridice(drept internațional, administrativ, civil, penal, medicină legală etc.), cât și cele de drept canonic. Documentele în discuție prezintă însă aspecte mult mai variate, care ilustrează viața românilor bănățeni din perioada respectivă. Sunt pagini emoționante, care vorbesc despre Răscoala lui Horea, revoluția franceză, revoluția de la 1848, numeroasele războaie austro-turcești, austro-franceze, epidemiile de ciumă și de holeră, care au decimat populația Europei acelei vremi. În ele surprindem starea materială și
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
Dragnea&Co sunt dispuși să dea foc țării, să îngroape propriul partid, doar ca sa scape de pușcărie și cu averile intacte. Orice pas înapoi acum din partea Pieței e o gură de oxigen dată acestor politicieni. Este deja de notorietate scepticismul bănățenilor când vine vorba de bucureșteni. De aceea, când am auzit pentru prima data scandându-se în Timișoara „Bucuresti, luptă București” am simțit că trăiesc un moment istoric. Liviu Dragnea a reușit performanța să ne facă să trecem peste toate aceste
„Proclamația România 2017+” și protestul meu. Nu credeam să ajung vreodată sa strig, ca timișorean, „București, luptă București!” () [Corola-blog/BlogPost/339052_a_340381]
-
Va avea globuri de gheață În locul oului. Cândva în toamnă adunai din vie- Struguri, piersici și gutuie Și strada plină mai era De fum greoi și frunze. Colțuri de stradă fumegau, Copiii nucile-adunau Și prin grădini munceau vecinii, Erau harnici bănățenii. 25 sep.2013 Beatrice Lohmüller Referință Bibliografică: Ce este, ce nu este / Beatrice Lohmuller : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 999, Anul III, 25 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Beatrice Lohmuller : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CE ESTE, CE NU ESTE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340607_a_341936]
-
de inima focului. Acum alerga mai ușor, la vale . Nicolae își dovedește cu acest prilej spiritul de eroism, de camaraderie și sacrificiu și, deși scăpat de tirurile de artilerie dușmane, aleargă înapoi să-l ajute pe Ghera Bojincă, un camarad, bănățean cumsecade - care se afla într-un tranșeu, cu picioarele retezate. Scena e deosebit de dură. Scene și imagini cutremurătoare ne duc iarăși pe cîmpul de luptă, printre trupuri sfârtecate, obuze, branduri, tancuri, soldați alergând bezmetic și mult sânge. Un adevărat infern
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
topul Muzici și Faze (2014) e mai greu să ai pretenția c-ai fi vreun newcomer - și, de altfel, JazzyBIT nici nu susține așa ceva. Zic eu, doar, că până anul ăsta n-auzisem de ei. Să fie din cauză că ei sunt bănățeni de la Timișoara, eu Mitică regățeancă? Sau din cauză că ei fac un anume soi de jazz - iar eu am un mic ghimpe din oficiu împotriva genului? (Mi se pare că dacă-i prost făcut, e muzică de lift). Oricum, nu contează de ce
6 muzici noi de pe la noi () [Corola-blog/BlogPost/337806_a_339135]
-
de hore în care au jucat mulți dintre cei prezenți. Ansamblul de copii și tineret al Clubului „Banatul” din New York au adus la festival frumusețea jocului românesc, păstrat aici la mii de kilometrii de țară prin respectul acordat folclorului de către bănățenii din America. Instructorul ansamblului este Ani Stânciu. Dintre oaspeții din țară a fost prezentă și scriitoarea Rodica Lupu, invitata Festivalului American de Poezie (în limba engleză!) de la Los Angeles. Cuvântul de salut al organizatorului, domnul Ștefan Minovici, a fost o
DUMINICĂ, 1MAI 2011, S-A DESFĂŞURAT CEA DE-A XII-A EDIŢIE A ZILEI ROMÂNIEI PE BROADWAY de LIA LUNGU în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344271_a_345600]