500 matches
-
cînd le spusese belgienilor că venim, poate mîine, și am ridicat geamantanele gemînd, cu un efort cît se poate de explicit. Ne-am Îndreptat Încet spre ieșire, privind În dreapta și-n stînga, cine știe, poate-i descopeream dormind pe o băncuță. Gara era acum pustie. Și cînd scriu pustie, vreau să zic că nu mai rămăsese absolut nimeni, toate obloanele erau trase, n-am găsit nici un minibar deschis ca să-mi cumpăr ceva de băut, mi-era o sete cumplită, mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de un roșu-Burgundia intens și mai să cad În nas din cauza ei, pentru că mi-a agățat tocul. Pereții aveau un tapet portocaliu gros, cu dungi În relief de aceeași culoare, care se Întindeau cât era coridorul de lung, și o băncuță, tot portocalie, era lipită de perete. Pe ușa franțuzească din fața mea scria „Apt. B“, dar m-am răsucit pe călcâie și am văzut o ușă identică pe care scria „Apt. A“. A trebuit să-mi folosesc și ultimul dram de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
m-am pomenit În sfârșit afară, pe coridor. Toată povestea nu durase mai mult de un minut, dar aveam senzația că tocmai parcursesem Înot un Întreg bazin de olimpic fără să ies la suprafață să respir. M-am prăbușit pe băncuță și am făcut exerciții de respirație profundă. Cățeaua! Prima dată când Îmi spusese „Emily“ putuse fi o greșeală, dar a doua oară o făcuse anume, fără Îndoială. Există metodă mai bună de a umili și marginaliza pe cineva decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fusese cu ocazia petrecerii organizate de ziua lui Caroline și Cassidy. Știam că e capabil să transforme livingul În stil colonial al Mirandei Într‑o Încăpere șic, intimă (inclusiv cu un bar pentru răcoritoare - În pahare de Martini, firește - cu băncuțe În perete și un ring de dans Încălzit pe balcon, acoperit cu o pânză de cort pictată În stil marocană pentru niște copii de zece ani, dar aici era ceva de‑a dreptul spectaculos. Totul era În alb. Alb luminos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
am străduit să Îmi Întorc privirea În altă parte și să ies din galerie. Ilana a venit imediat după mine. — Ce tot spune? a șoptit ea și s‑a aplecat spre mine. Fotografii? E nebună? Ne‑am așezat pe o băncuță incomodă din lemn de pe un coridor Întunecos, simțind amândouă nevoia copleșitoare de a ne ascunde. — A, da. Păi, În mod normal, aș fi petrecut toată săptămâna trecută În căutarea fotografiilor oaspeților de astă seară și le‑aș fi memorat figurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
place muzica? Clara clătina mereu din cap, energic. Nu-mi plac petrecerile. Nu ascult muzică și nu-mi place să dansez. O cunoscuse pe fetiță din prima zi de când se mutase în bloc. Fetița stătea afară, în parc, pe o băncuță, și desena. Tocmai când intra în bloc cu niște bagaje în mâini, Clara se împiedicase de o treaptă, se dezechilibrase și căzuse. Se lovise la același genunchi la care se julise mai demult. Fetița sărise de pe băncuță și o ajutase
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
parc, pe o băncuță, și desena. Tocmai când intra în bloc cu niște bagaje în mâini, Clara se împiedicase de o treaptă, se dezechilibrase și căzuse. Se lovise la același genunchi la care se julise mai demult. Fetița sărise de pe băncuță și o ajutase să se ridice. Ca să nu fie mâhnită că a căzut cu bagajele, fetița îi făcuse cadou desenul la care lucrase toată după-amiaza. Spusese că în desen e portretul Clarei. Nu prea semăna cu ea, dar Clara îi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
care lucrase toată după-amiaza. Spusese că în desen e portretul Clarei. Nu prea semăna cu ea, dar Clara îi mulțumise și îl luase acasă. îl pusese sub saltea. Nu se încumetase să-l arunce. Fetița lucrase mult la desen, pe băncuță, în timp ce ei cărau bagajele în apartament. Uneori Clara mai ieșea pe stradă și se plimba placidă, cu mâinile în buzunare și cu privirile în pământ. Nu se uita niciodată în sus, la cer. Era convinsă că avea rău de înălțime
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
poate să spună, dar pierderile au fost și sunt irecuperabile. Pentru că numai prin cunoaștere și cultură specia umană e despărțită de barbarie. Demență curată, domnul meu, războaiele ... nebunie ..." În timpul bombardamentelor se așeza cu soția tot timpul în același loc, pe băncuța din coridorul de trecere, strâmt și rece, înghesuit cu lucruri vechi ale celorlalți locatari. Era incomod, mirosea a vechi, a mucegai, lumea când trecea pe lângă ei îi călca pe picioare. Marius nu înțelegea de ce tocmai acolo alegeau să rămână. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mai găseai deloc. Altfel, după ce treceai de prejudecăți, cartierul arăta chiar frumos: oamenii își săpaseră grădini de zarzavaturi printre blocuri, dacă știai unde să te uiți, descopereai și porumbul. Bărbații măturau aleile și jucau table în pijama sau halat, pe băncuțe montate de ei, bucată cu bucată. Lângă linia ferată, zmeura creștea grozav, trebuia doar să ai grijă să nu te rupă câinii când băgai mâna prin tufe. Mai urmăreai și îmbrăcămintea: scurtă, strâmtă, exactă, să-ți taie răsuflarea. Din Pajura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de calorifere de fontă, tăiate din apartamente. La parter atârna un covor, spălat cu apă și detergent. Cât despre platforma de la demisol, acolo găseai de toate, ca la bazar: găleți, o umbrelă de soare, mături, ipsos, ziare, chiar și-o băncuță (pe-asta o căra florăreasa în fiecare dimineață, să-și odihnească fundul de proporții biblice); în zilele bune, dormea și-o pisică pe trepte. Curtea se bălăcea în frunze. În pivniță, dacă deschideai grilajul, te împiedicai de-un motor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cutia televizorului. Cineva mutase iar canalul, acum curgea o muzică stelară, de Teleenciclopedia, cu împerecherea sepiilor; mă fascina cum își schimbau culorile. „Merge să citim și ultimele scrisori?“ „Nu știu.“, i-am răspuns. „Vedem din mers.“ M-am tras cu tot cu băncuță lângă Mihnea și-am butonat telefonul. Pe ecranul lui 6210 i au început să curgă rândurile furate din bibliotecă. Scrisorile nu mai purtau dată, nici însemne oficiale. Scrisoarea 6. Mă uit în oglindă. Fața se deschide-n dominouri albe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
femeia dăduse cu totul în mintea copiilor. Era îmbrăcată cu o rochie neagră de lână, cu o basma mare și neagră la gât, cu o bonetă albă și curată, de care atârnau panglici negre. Picioarele și le sprijinea pe o băncuță. Lângă ea era altă băbuță curățică, mai în vârstă decât ea, tot în doliu și tot cu bonetă albă; probabil, era vreo ființă ținută din milă pe lângă casă; aceasta împletea un ciorap. Cu siguranță, tăceau amândouă tot timpul. Prima bătrână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
număr de pași de alergare. Obstacolele vor fi așezate în linie dreaptă, în zig zag, în cerc, unul după celălalt, etc. E le pot fi reprezentate prin: ● linii trasate pe sol; ● mingi medicinale; ● bănci de gimnastică; ● garduri de înălțime mică; ● băncuțe speciale; ● bastoane; ● gard viu îngrijit și de mică înălțime ● cercuri culcate pe sol etc. Succesiunea metodică: - mers cu trecere peste diferite obstacole urmat de alergare ușoară cu trecere liberă peste obstacolele respective; - același exercițiu, dar cu respectarea indicațiilor de poziționare
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
acum nu pot să cred că Milea s-a sinucis. Ideea asta am exclus-o din start. Milea a fost omorât. S.B.: Dar cum ați comentat atunci cu colegii această veste? Cum ați primit-o? Noi stăteam la Divizion pe băncuță cu armamentul pe noi și ne uitam la televizor, iar pe platou se auzea stația radio. Atunci a venit Marian Scărlătescu, care era căpitan, și ne-a spus: "L-au sinucis!". Și atunci am început să ne punem întrebări în legătură cu
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
formată dintr-un singur rând de stâlpi, având și rolul de a delimita un spațiu. Poate fi plasată astfel încât să protejeze grădina, cu ajutorul plantelor cățărătoare, de vântul rece ce vine dinspre nord sau să umbrească o zonă de ședere cu băncuțe. Pergola cu două sau mai multe rânduri de stâlpi este dispusă în paralel, putând asigura un loc umbrit potrivit pentru odihnă, distracțiepentru un număr mai mare de persoane, fiind folosite pentru a pune în valoare circulația pe alei către o
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 1. Căldăraș Ion, apatrid, născut la 22 noiembrie 1953 în Lugoj, județul Timiș, România, fiul lui Căldăraș Gheorghe și Micu Valeria, cu domiciliul actual în Franța, 126 IMP. De la Pelleterie, 45770 Saran. 2. Băncuță Florica, apatrid, născută la 16 iulie 1949 în localitatea Segarcea, județul Dolj, România, fiica lui Costică și Lina, cu domiciliul actual în Brăila, Str. Rahovei nr. 318, județul Brăila. 3. Sanderius Elefteria Niculina Lia, cetățean suedez, născută la 6 decembrie
HOTĂRÂRE nr. 339 din 8 iulie 1997 privind acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118547_a_119876]
-
în Brăila, Str. Rahovei nr. 318, județul Brăila. 3. Sanderius Elefteria Niculina Lia, cetățean suedez, născută la 6 decembrie 1939 în Constanța, județul Constanța, România, fiica lui Badju Gheorghe și Pelaghia, cu domiciliul actual în Suedia, Goteborg, Fyrkloversg. 18. 4. Băncuță Gheorghe, apatrid, născut la 15 mai 1949 în localitatea Mărașu, județul Brăila, România, fiul lui Iorgu și Vasilica, cu domiciliul actual în Brăila, Str. Rahovei nr. 318, județul Brăila. 5. Morar Veronica, cetățean suedez, născută la 23 martie 1945 în
HOTĂRÂRE nr. 339 din 8 iulie 1997 privind acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118547_a_119876]
-
văd finalul, adică pe cel mai umplut de borș decît adversarul său. Adversarii apar fițoși, pe o muzică ce n-o cunosc, țopăie și boxează aerul și își dau gluga de călugări jos. Sala urlă, țipă și remarc pe o băncuță niște fătuci despuiate care îmi transmit pupici (măi, a dracului chestie!). Mă uit mai atent la ele și, Doamne, n-au nici un cusur și-s fragede ca puii de găină de un kilogram. Cei doi balauri au trupuri de atleți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a murit. A pierdut însă mult din putere și de la al treilea copac nu mai poate urca. L-am întîlnit în Havana Veche. A scos o roată de la bicicletă și a meșterit un soi de ladă cu două locuri pe băncuță. Transport turiști. Dacă n-am turiști, car de toate. Scoate bancheta și îmi arată o ladă. Duc zarzavaturi la piață. Le cumpăr de la țară și le vînd. Haideți să vă duc pînă la mașină... Mă uit la Manuel. Incredibil de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
scris-o pe aia a ta, cu peștele. Ciocnim paharele, sorbim licoarea și ne legănăm în fotolii. O boare ne mîngîie suav și inima își revine la bătăile ei regulate. Pușchea pe limba lui Rigoberto Señor Galdurralde Rigoberto trona pe băncuța înaltă, rezervată conducătorului. În costum cu fireturi și pălărie cu boruri largi, părea un băștinaș pe care secolele l-au uitat acolo, sus, pe banchetă. Marțial, mai plin de importanță decît căpitanul vasului Titanic, Rigoberto nu era omul care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se lucra pământul din jurul școlii. În jurul școlii cu ajutorul elevilor a fost amenajat un frumos spațiu verde cu pomi și flori. O chitanță din 8 decembrie 1960 atestă confecționarea pentru școală din fondurile bănești realizate de Comitetul de părinți a 3 băncuțe și 7 galerii pentru perdele la geamuri în valoare de 100 lei. Și exemplele pot continua. Se cuvine amintită intervenția comitetului de părinți la direcția Hidrocentralei Bicaz Tunel pentru a aproba organizarea în localul Balastierei Racova a șase hore naționale
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
de sarafan prevăzut cu pieptar, lucrat în pliseuri mici și extrem de elegant. Obișnuia ca atunci când își lua un anume cupon de material, să ia ceva mai mult, pentru a ne face și nouă anumite piese. Am stat ceva timp pe băncuța din fața porții, după care m-am ridicat s-adun pietricele aduse de șuvoaiele de apă ce umpluseră șanțurile. Gigi a venit discret pe la spatele meu și în nota ei obișnuită m-a îmbrâncit în șanț. Doar atât am auzit: „Urâto
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
nu s-au ivit. Erau la rugăciune, la alte ocupații?! Nu știu. Chiar dacă turiștii se foiau de colo până colo, liniștea a pătruns în sufletele noastre. Aerul curat și proaspăt ne înviora. Ne-am simțit atât de bine pe acea băncuță, în acea minunată grădină din vârful stâncii, încât nu ne mai venea să plecăm, în special Janetei. Aș sta aici atât de mult!.. Nu ai cum, că nu ne lasă programul. Hai să mergem, că au plecat toți turiștii cu
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
am mai zis, și uite că În sfârșit se Înduplecă să-mi dea liber arătându-mi cu coada sapei spre hangarul din spatele casei. Chiar mă așteaptă Andrei al meu. De alaltăieri n-o fi contenit să mă aștepte lungit pe băncuța asta trasă lângă un godin pântecos. — Bine c-ai venit, Relule. Foarte bine ai făcut c-ai venit... Se ridică În capul oaselor și căscă. Se Întinse, i se auziră oasele trosnind, oh, mi-e că i-au ruginit toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]