546 matches
-
după multă vreme de la începerea povestirii se apropie și Nuțu să asculte și nu se mai dădu dus. Ilinca asculta cu foarte mare atenție și chiar cu admirație. Vrînd-nevrînd, furată de vraja povestirii începu să-l studieze mai îndeaproape pe Bărzăun și constată un lucru foarte surprinzător pentru ea: Bărzăunul nu numai că nu era deloc urît, dar era chiar foarte simpatic. Pistruii de pe față aproape că dispăruseră, lăsînd locul, pe ici pe colo, cîte unui coș mic, avea un păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Nuțu să asculte și nu se mai dădu dus. Ilinca asculta cu foarte mare atenție și chiar cu admirație. Vrînd-nevrînd, furată de vraja povestirii începu să-l studieze mai îndeaproape pe Bărzăun și constată un lucru foarte surprinzător pentru ea: Bărzăunul nu numai că nu era deloc urît, dar era chiar foarte simpatic. Pistruii de pe față aproape că dispăruseră, lăsînd locul, pe ici pe colo, cîte unui coș mic, avea un păr stufos, buclat, ochi albaștri și jucăuși ca două zvîrlugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nu numai că nu era deloc urît, dar era chiar foarte simpatic. Pistruii de pe față aproape că dispăruseră, lăsînd locul, pe ici pe colo, cîte unui coș mic, avea un păr stufos, buclat, ochi albaștri și jucăuși ca două zvîrlugi. Bărzăunul, văzînd cu cîtă atenție e privit și ascultat, se simțea în al nouălea cer. Așa că lungi povestirea cît putu mai mult, făcînd și cîteva considerații strict personale, de care în mod categoric s-ar fi simțit măgulit și Sadoveanu. Cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
strict personale, de care în mod categoric s-ar fi simțit măgulit și Sadoveanu. Cîteva din aceste considerații fură îndreptate spre Gheorghiță, care căpătă o aură mult mai însemnată decît în opera creatorului său. Cînd termină de povestit, toată făptura Bărzăunului radia de o bucurie aparte, un fel de trăire interioară, dar pe un plan superior, cum Ilinca nu mai întîlnise la altcineva. Și nu numai că-i lăudă Bărzăunului talentul de povestitor, dar nu știu ce-i veni că-l întrebă dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
decît în opera creatorului său. Cînd termină de povestit, toată făptura Bărzăunului radia de o bucurie aparte, un fel de trăire interioară, dar pe un plan superior, cum Ilinca nu mai întîlnise la altcineva. Și nu numai că-i lăudă Bărzăunului talentul de povestitor, dar nu știu ce-i veni că-l întrebă dacă nu cumva scrie și el. Romane nu, răspunse Bărzăunul încurcat, dar foarte mîndru de o asemenea întrebare. Aș vrea să scriu... mai ales poezii... Și cînd pronunță cuvîntul "poezii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
trăire interioară, dar pe un plan superior, cum Ilinca nu mai întîlnise la altcineva. Și nu numai că-i lăudă Bărzăunului talentul de povestitor, dar nu știu ce-i veni că-l întrebă dacă nu cumva scrie și el. Romane nu, răspunse Bărzăunul încurcat, dar foarte mîndru de o asemenea întrebare. Aș vrea să scriu... mai ales poezii... Și cînd pronunță cuvîntul "poezii", tot cerul se revărsă în ochii săi și începu să rîdă coborînd privirea în pămînt. Și-o imagină pe Ilinca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
el și rămînînd mută de admirație. În fața unei asemenea perspective luă numaidecît hotărîrea, în sinea lui, să devină poet. Da!... Mult mai ușor poți cîștiga inima unei ființe iubite cu un poem decît cu tot aurul lumii! (Asta era credința Bărzăunului în acele clipe). Păi, scrie poezii, dragă, îl invită Ilinca plină de încredere. Sînt convinsă că ai putea scrie poezii foarte frumoase... pentru că ai ochi albaștri... și păr aproape ca Eminescu... Bărzăunul crezu că se sufocă de atîta plăcere. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
decît cu tot aurul lumii! (Asta era credința Bărzăunului în acele clipe). Păi, scrie poezii, dragă, îl invită Ilinca plină de încredere. Sînt convinsă că ai putea scrie poezii foarte frumoase... pentru că ai ochi albaștri... și păr aproape ca Eminescu... Bărzăunul crezu că se sufocă de atîta plăcere. Numai că Ilinca nu se opri la aceste considerații, ci o întoarse deodată într-o direcție total anapoda: Și Virgil scrie, continuă ea cu un glas aparte... scrie poezii de dragoste extraordinar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Virgil scrie, continuă ea cu un glas aparte... scrie poezii de dragoste extraordinar de frumoase!... Mi-a citit cîteva aseară și mi-au plăcut foarte mult. Păcat că nu vrea să le publice... Virgil o să ajungă, precis, un mare poet! Bărzăunul simți că se topește ca o înghețată dintr-un cornet spart. Nu mai bine nu pomenea de poezii?... Uite la ce s-a ajuns! La laude adresate lui Virgil! Nici de data asta nu putuse scăpa de el... Mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
că nici măcar nu știe ce-i acela un triton! Tot farmecul de dinainte se dusese pe apa sîmbetei, lăsînd în urmă un gust amar... și un nor mic, înspre asfințit, ca o lacrimă prelinsă dintr-un ochi nevăzut... În gîndurile Bărzăunului din acele clipe își pierduse orice valoare și peștera și Piatra Domniței și pădurea și totul. Se simți iar trist și neînsemnat și lăsă capul în piept ca un învins. Zări o furnică încercînd să atace o omidă... De prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
furnica cu degetul în altă parte. Ce-i cu tine? auzi el deodată glasul puțin ironic al Ilincăi. Ori nu cumva vrei să zici că ai și tu scrise poezii?... Zi, mă, ce stai așa, ca o mămăligă? "Mămăligă", gîndi Bărzăunul lovit în amorul propriu. Nu putea găsi oare alt cuvînt?... Clătină de cîteva ori capul cu un fel de disperare mută și nici măcar nu întoarse ochii spre Ilinca. Haide, mă, ce-i cu tine? îl luă iar fata la rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
6 fix, că ne-așteaptă acolo domnul Nicanor și ceilalți. De asta venisem la tine. Dar tu ne-ai luat cu flecăreala și uite că am uitat. Hai mai repede! Și porni în fugă spre poartă urmată de Nuțu, în timp ce Bărzăunul rămase pe loc, sub o nemăsurat de grea povară de tristețe. Haide, mă!... Nu mergi odată? strigă la el Ilinca din poartă. Ce-i cu tine de ești așa molîu? Vin și eu... îndată... răspunse abia murmurat Bărzăunul. Duceți-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Nuțu, în timp ce Bărzăunul rămase pe loc, sub o nemăsurat de grea povară de tristețe. Haide, mă!... Nu mergi odată? strigă la el Ilinca din poartă. Ce-i cu tine de ești așa molîu? Vin și eu... îndată... răspunse abia murmurat Bărzăunul. Duceți-vă voi înainte! Iar în mintea sa începură să se împletească într-un vîrtej fantastic cuvintele: "mămăligă", "flecăreală", "molîu"... De ce oare i le-o fi spus Ilinca tocmai lui? Nu cumva îl disprețuiește? Și porni încet, cu mîinile la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
trag foloasele D e data asta, noua expediție de la Peștera Liliecilor era compusă din mai multe persoane decît s-ar fi așteptat cineva, deși Nuțu lui Răstoacă, sub motiv că pleacă la mare, refuzase să mai participe. Iar Matei, fratele Bărzăunului, nu se întorsese de mai multe zile de la Piatra-Neamț, unde se afla logodnica sa. Plecarea se fixase la ora 8 dimineața, într-o duminică. Era o zi senină și călduroasă și toți participanții păreau foarte veseli, punîndu-și mari speranțe în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
călduroasă și toți participanții păreau foarte veseli, punîndu-și mari speranțe în reușita expediției. Încă înainte de ora hotărîtă, lîngă cantonul părăsit se și adunaseră aproape toți. Mai lipseau Iancu Răgălie și, culmea-culmilor, nimeni nu s-ar fi așteptat la așa ceva, nici Bărzăunul nu sosise. În, sfîrșit, Iancu Răgălie se arătă venind grăbit și-și ceru scuze că, tocmai cînd se pornise încoace, fusese chemat la telefon de Inspectoratul școlar județean pentru o situație urgentă. Cînd auzi că Bărzăunul era singurul care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
așteptat la așa ceva, nici Bărzăunul nu sosise. În, sfîrșit, Iancu Răgălie se arătă venind grăbit și-și ceru scuze că, tocmai cînd se pornise încoace, fusese chemat la telefon de Inspectoratul școlar județean pentru o situație urgentă. Cînd auzi că Bărzăunul era singurul care nu sosise, se înfurie numaidecît: Măi, al dracului mormoloc! răbufni el cu voce tare. Iar vrea s-o facă pe grozavul? Eu aș fi de părere să-l lăsăm pe dumnealui în pace, că precis mai pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
dacă nu l-am aștepta. Înseamnă c-a pățit ceva, că altfel nu-mi închipui să nu vină. Mai stați 10 minute, că vi-l aduc eu! Și, fără să mai aștepte nici o încuviințare, o luă la fugă spre casa Bărzăunului. Virgil și Vlad voiră să meargă și ei cu Ilinca, dar îi opri destul de autoritar domnul Nicanor, de teamă să nu-i piardă și pe ei. Încă înainte de-a ajunge lîngă casa Bărzăunului, Ilinca o zări pe mama acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
o luă la fugă spre casa Bărzăunului. Virgil și Vlad voiră să meargă și ei cu Ilinca, dar îi opri destul de autoritar domnul Nicanor, de teamă să nu-i piardă și pe ei. Încă înainte de-a ajunge lîngă casa Bărzăunului, Ilinca o zări pe mama acestuia trebăluind prin curte. Se apropie cît mai mult de gard și-i strigă: Tanti Simina, Ticu e-acasă? E-acasă, drăguță... Doarme. De ce-l cauți? Păi... îl cheamă urgent domnul secretar Nicanor, domnul profesor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mult de gard și-i strigă: Tanti Simina, Ticu e-acasă? E-acasă, drăguță... Doarme. De ce-l cauți? Păi... îl cheamă urgent domnul secretar Nicanor, domnul profesor Răgălie și... și noi. Trebuie să-i comunic ceva. Chiar în clipa aceea Bărzăunul scoase capul pe geam, chior de somn și buhos. De cum dădu cu ochii de Ilinca îi spuse să-l aștepte doar o clipă. Și, într-adevăr, se îmbrăcă mai repede decît s-ar fi așteptat oricine, dădu cu puțină apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
se îmbrăcă mai repede decît s-ar fi așteptat oricine, dădu cu puțină apă pe față și o zbughi pe ușă pieptănîndu-și părul cu degetele. Unde pleci, mă, nemîncat? strigă maică-sa la el. Nu mi-i foame, mamă, răspunse Bărzăunul ieșind pe poartă. Las' că mănînc eu... mai tîrziu! Și se înfățișă cu față zîmbitoare, ca un victorios. Cît e ceasul? întrebă el pe Ilinca de cum ajunse lîngă ea. E 8 și 10, răspunse aceasta țîfnoasă. Cum naiba de-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ajunse lîngă ea. E 8 și 10, răspunse aceasta țîfnoasă. Cum naiba de-ai putut dormi pînă acum? Tu știi că era cît pe ce să plecăm fără tine? Hai mai repede! Și începu să alerge din toate puterile înaintea Bărzăunului. Eh, zise Bărzăunul alergînd mereu în apropierea Ilincăi. N-am dormit deloc toată noaptea, că am avut foarte mult de lucru... Am adormit abia în ziuă... Știi ce-am făcut? Domnul Răgălie, continuă Ilinca fără s-o intereseze ce anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
E 8 și 10, răspunse aceasta țîfnoasă. Cum naiba de-ai putut dormi pînă acum? Tu știi că era cît pe ce să plecăm fără tine? Hai mai repede! Și începu să alerge din toate puterile înaintea Bărzăunului. Eh, zise Bărzăunul alergînd mereu în apropierea Ilincăi. N-am dormit deloc toată noaptea, că am avut foarte mult de lucru... Am adormit abia în ziuă... Știi ce-am făcut? Domnul Răgălie, continuă Ilinca fără s-o intereseze ce anume a făcut Bărzăunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Bărzăunul alergînd mereu în apropierea Ilincăi. N-am dormit deloc toată noaptea, că am avut foarte mult de lucru... Am adormit abia în ziuă... Știi ce-am făcut? Domnul Răgălie, continuă Ilinca fără s-o intereseze ce anume a făcut Bărzăunul, zicea că nici nu vrea să te mai vadă și că să plecăm fără tine. Credea că vrei să pui iar la cale vreo sperietură. Dar le-am spus eu s-aștepte. Bărzăunul nu răspunse nimic cu privire la vorbele cumnatului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
s-o intereseze ce anume a făcut Bărzăunul, zicea că nici nu vrea să te mai vadă și că să plecăm fără tine. Credea că vrei să pui iar la cale vreo sperietură. Dar le-am spus eu s-aștepte. Bărzăunul nu răspunse nimic cu privire la vorbele cumnatului său, ci consideră că-i mult mai bine să-i dea Ilincăi vestea extraordinară, care precis o va bucura teribil de mult, veste pe care abia se mai stăpînea să n-o strige întregii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
am scris tot timpul, pînă-n zorii zilei... 4 poezii... care o să-ți placă... Sînt... sînt de dragoste... Ilinca îi aruncă o privire piezișă, de parcă ar fi vrut să vadă de nu cumva are nasul strîmb, apoi, drept răspuns la destăinuirea Bărzăunului, care aștepta cu sufletul la gură s-o vadă bucurîndu-se și chiar să-i ceară imediat poeziile ca să le citească, îl întrebă pe un ton total neadecvat momentului: De ce nu te legi la șireturi?... Vai, cît de neglijent ești! O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]