527 matches
-
de lentile. Dacă oamenii aceia s-ar fi confruntat pe neașteptate cu policornii, cu florile cântătoare sau cu filamentele de foc, toate construcțiile din câmp deschis ale satului său s-ar fi transformat în scrum. Își continuă drumul spre câmpul bătătorit unde se ținea de obicei sfatul Omenori. Simțea prezența rezervată a tuturor celor care îi ieșeau în cale. Își închideau mințile cu grijă când ajungeau lângă el, domolindu-și vocea ly. Unora le era chiar frică. Jorlee nu-i înțelegea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe latura opusă, zidul înconjurător se termina cu un turn de supraveghere, cu temelia înfiptă într-o stâncă uriașă de ardezie, de unde domina valea îngustă de dedesubt și torentul vijelios ce curgea pe fundul ei, pe lângă care șerpuia un drumeag bătătorit. Un loc izolat, așadar, înconjurat amenințător de munții Jura, ale căror coaste, îmbrăcate în desișuri de conifere și mesteceni, coborau în vale aici în pante line, mai încolo povârnite, abrupte și neliniștitoare. în cerul cutreierat de vânturi al Sapaudiei, nori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și o patrulă prin împrejurimi ca să vadă dacă reușesc să recupereze ceva din animalele părăsite. Puțin după aceea, printre strigăte de entuziasm și strâmbături batjocoritoare la adresa celor ce rămâneau, circa două sute de războinici pe cai o apucară pe un drumeag bătătorit, care se făcea de la ultimele case din sat și se cățăra pe o pantă împădurită. Balamber era în frunte și imediat după el veneau cei doi prieteni ai săi. între ei, călare pe un asin, înainta și Inisius. Ținea privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se porniră iarăși la drum, luând calea spre Argentoratum, și intrară astfel în regiunea Bagaudiei. 3 Străbătură în ziua aceea patruzeci de mile, ținându-se pe drumul militar, pe care o părăsiră însă, în zilele următoare, apucând-o pe drumeaguri bătătorite, ce duceau când în sus, când în jos, printr-un peisaj presărat cu creste ascuțite și dantelate de granit, întrerupte de hăuri adânci și de multe conuri de origine vulcanică, îmbrăcate aici în iarbă, colo într-o vegetație deasă: punctele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
acoperi în scurt timp cu nori grei, ca de cerneală, aduși de un vânt umed; obloanele caselor începură să se zbată, iar rufele întinse prin ulițe porniră să fluture ca niște stindarde, în vreme ce nori de praf se ridicau de pe străzile bătătorite. într-un apus sumbru și lipsit de culoare, semn prevestitor al unei furtuni apropiate, Sebastianus și tovarășii săi, demoralizați de eșecul cercetărilor, își luară rația de hrană împreună cu milițienii lui Rutilius, care îi informă că de la bastionul său fusese observată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
soldați. în dreapta sa galopau Datianus și doi trâmbițași, în vreme ce Vitalius, atent la cel mai mic semn al său, se așezase în stânga sa, alături de cel care purta însemnul cu draco al Celei de-a Cincisprezecea Ilirica. Curând, după ce traversase un drumeag bătătorit, unitatea sa începu urcușul coastei, care, din fericire, se arăta lung și nu avea să supună caii la mari eforturi, singura neplăcere fiind terenul oarecum dificil, încă îmbibat de ploaia din seara precedentă. Cercetașii dispăruseră după culme, însă unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
precizate în “contractul individual de muncă” , ele apar pe parcurs. Aproape toți patronii vor să ai capacitatea să dai tot ce poți, dar să te mulțumești cu cât ți se dă! Trebuie să ai nervi de oțel și “palme deja bătătorite”! Poate sunt puțin prea dură în exprimare, dar dacă aceste lucruri ajung să se răsfrângă asupra fizicului și psihicului femeii, de ce să nu o fac!? Chiar dacă nu sunt multe cazuri cu astfel de experiențe, merită amintite pentru a nu cade
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
mereu să se agațe de trecut, de ceea ce a fost, de nereușitele tale, sau îți prezintă un viitor sumbru. Mi se pare foarte frumos și sugestiv ceea ce spune Niculina Gheorghiță care ne prezintă “diferența dintre mintea veche,cea a căilor bătătorite, știute,a scenariilor repetate la nesfârșit și mintea nouă, respectiv mintea pe care ți-o formezi prin exercițiu, prin lucrul cu tine, zilnic și care e în acord cu ceea ce vrei tu cu adevărat să obții de la viață”. Mintea e
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
îmi întorceau spatele, mă numeau „păcălici“, unul care se dă mare - pe urmă smulgeau de pe jos în recreație un pumn plin de „verzătură“, cum numeau ei pietrișul presărat pe jos, amestecat cu ierburi timide care își scoseseră capul din zăpada bătătorită și din ghețuș, și le foloseau ca ghemotoace de aruncat în fete. Pe mine mă lăsau baltă, în dialectul de până acum, cu „verzătura“, care însemna, pur și simplu, „verde“. În timp ce în B. băieții și fetele se întâlneau în după-amiezile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ființă impură, solzi de reptilă. Ființe intermediare într-un spațiu intermediar. Ființe tâmpite. Iar obiectele astea tâmpite le accentuează deruta. Polata se află între cotețul porcului și cel al găinilor. Vecinătăți contrastante. Mortăciune între vietăți. Pe jos se află pământ bătătorit. Tot un fel de muzeu al vechii case. Bătătură era termenul care se folosea pentru cam tot ce însemna curte. Vezi și expresia „Treci în bătătură!“. Zicea cineva cum că podul sau polata ar fi un muzeu mereu amânat. Polata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
îl luam la iazuri, ca să mă ajute să găsesc pești și țestoase... Vorbește mai departe și o trage la pieptul lui, strângându-i mâinile. Ea ține minte că încăperea avea tavanul înalt. Pereții de culoarea noroiului. Pe jos erau pietre bătătorite. Semăna cu spinarea unei țestoase uriașe. Îmi place acest chip, fața cu frunte plină. Un cap minunat. Un cap care, pentru Chiang Kai-shek, valorează milioane în aur și argint. Mă uit în ochii aceștia. Pupilele de un căprui închis. Formele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
lui, era cartierul nostru. Și la dreapta pornea o alee. Aceea nu mă interesa. De la monument începea parcul propriu-zis, teritoriul meu de hoinăreală. Acolo dalele de piatră erau rare și năpădite de iarbă și mușchi. Rămânea destul loc pentru pământul bătătorit și negru. Coroanele copacilor se răsfirau acoperind totul, și pe jucătorii de șah aplecați peste mesele de beton, și pe cei adunați grămadă în jurul lor. Jucătorii de șah erau mai fideli parcului decât mine. Oameni bătrâni, aveau timp. Eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Hai, să vedem. Poruncește să ne-aducă doi cai din caii domniei tale, să încălecăm noi și beizadeaua Ștefan. Probabil că voievodul se supărase pe cineva neștiut, pentru că începu să vorbească țipat de se auzea peste zgomotul copitelor pe pământul bătătorit: — Vreau să-ți dovedesc că nu sunt duhuri și că păsările sunt doar speriate de mulțimea călăreților. Dacă o luăm înaintea alaiului și ne depărtăm puțin o să întâlnim păsări câte vrei. O să vezi! — Fie, o să poruncesc să se aducă doi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care tocmai luase parte sub supravegherea căpitanului gărzilor palatului. Iapa roaibă, leneșă, care aștepta să fete un mânz, devenise în povestirea lui un armăsar negru nărăvaș pe care până la el nu reușise să-l stăpânească nimeni iar parcul cu alei bătătorite - un codru nepătruns. Când copilul se opri o clipă să-și tragă sufletul, spătarul Mihai își exprimă mirarea: — Mi se pare că beizadea Matei este cam crud pentru a sta la masă și a vorbi alături de cei mari. O astfel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a fost fiul lui Dragomir postelnic și al mamei lui, monahia Eufrosina, în anul 1569, luna Septembre, 4 zile”. Radul Stolnicul a fost strămoșul meu, ceilalți nu au avut fii... Prințul nu auzea păsările și nici copitele dobitoacelor pe pământul bătătorit al cărării. — Și m-ai dus în tindă, pe partea stângă lângă ușă mai era o piatră... — „S-a prestăvit roaba lui Dumnezeu, monahia Eufrosina, după moartea a patru fii, care au fost tăiați; veșnica ei pomenire! Prea întristată mamă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Cine și-ar pune mintea cu nevasta aia de milițian? Blondă vopsită și cârlionțată artificial, ușor sărită de patruj’ de ani, înaltă și masivă, cu o constituție atletică întru câtva, de aruncătoare de disc, și cu palmele alea de caratistă, bătătorite, și cu falangele pietrificate de descinderile printre copii. În ruptul capului nu s-ar cruța, n-ai ce-i face, pasionată-n draci de munca ei, madam Trifu, mai cu milă, mai trageți naibii sufletu’ că tot banii ăia-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pe la 1870? Cei care au citit, știu cum arătau orășele de atunci, cu viața lor, a oamenilor, în „târgurile unde nu se întâmpla nimic”. Bunicul era un bărbat înalt, altfel tata cui i-ar fi semănat, spătos, cu mâini muncite, bătătorite, amirosind a petrol, un om cu un glas blajin, căci dacă tata cânta așa de frumos, desigur că acest meșteșug îl moștenea de la bunicul. Desigur că fanaragiul, când venea acasă de la slujba sa, ostenit dar mulțumit sufletește, fredona vreun cântecel
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pe la porți, cu căsuțe răsărind dintre gutui și corcoduși, cu bodega în mijloc, plină de bețivi... Magazinul sătesc, cu câteva damigene în vitrină, și bisericuța cu acoperiș de tablă stăteau față-n față, încuiate amândouă, despărțite de întinderi de pă-mînt bătătorit. întîlneam câteodată bicicliști cu băștile înfundate până la sprâncene și care pedalau egal și continuu. Cum ieșeam din localități, de-o parte și de cealaltă se-ntindea iar câmpia, cu dealuri albăstrui în depărtare, cu silozuri și castele de apă din
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
sicrielor, mai ales când era vorba de unul luxos, cum era ăsta. Gândurile acestea nu îi luară multă vreme. Pentru că, dacă s-ar fi aflat într-un sicriu, pentru el nu era o problemă. Cinci sau șase picioare de pământ bătătorit deasupra și cutia în sine nu erau obstacole în calea unui analogii dodecimale. Gosseyn dădu din cap, mustrându-se de unul singur. Se gândise aiurea. Oamenii din sicrie nu aveau tuburi de cauciuc conectate în câteva zeci de locuri de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Ne privea de pe geam și ne făcu și-un semn cu mâna. L-am salutat și noi, cele mai multe zîmbindu-i dulce, bineînțeles ironic. Gemenele îi făcură și o reverență și-apoi pufniră în râs. De la foișor până la magazie era destul loc bătătorit ca să ne putem juca în voie. Acum era acum. În câteva minute trebuia să născocesc un joc interesant. Toată răspunderea zilei acesteia îmi revenea mie. Îmi suceam și-mi răsuceam inelul pe deget. Ce-aș fi putut să fac cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mi-a zis că ai creat bijuterii de o mare frumusețe și finețe. Cred că mâinile tale arătau altfel și mă gândesc că, după ce ai făcut atâtea în acești ani pentru noi, ar trebui să te oprești, ca mâinile acestea bătătorite și mari să se odihnească. Și el se uita cu mirare la mâinile lui, de parcă nici nu le văzuse până atunci. Adevărat! Nu și le mai recunoștea. Avusese altfel de mâini. Tot dibace, dar altfel. Eu, tată, spuse Ana, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
noroc, va continua să existe după moartea mea. Când unui scriitor îi iese ceva bine, nu trebuie să se mai deranjeze să-și analizeze triumful nici să încerce să aplice aceeași formulă, căutând un nou succes pe un drum deja bătătorit, deoarece riscă să se repete, iar cititorul își dă seama imediat și îl respinge. Din aceste motive, niciodată nu mi-a trecut prin cap să revin la tuaregii. Și totuși, o serie de întâmplări surprinzătoare ce s-au petrecut nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
elicele și atât de zăpăcit de cele întâmplate, încât abia după ce aparatul deveni o muscă în zare pricepu că ceilalți îl abandonaseră și nu aveau nici cea mai mică intenție să se întoarcă după el. Culcat pe pământul negricios și bătătorit și sprijinindu-se de una din nenumăratele roci ce păreau că fuseseră împrăștiate pe acea întindere din capriciul unui uriaș semănător beat, abia schiță gestul de a se ridica în picioare, convins că acel mic efort era o pierdere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
adică a merge să vezi lumea doar din curiozitate - este drumul pe care-l ia în viață omul de rând; ca să zicem așa, „omul de prăsilă“, care trăiește pentru perpetuarea speciei; care înaintează cu capul în jos, privind numai pământul bătătorit și întrebându-se cum de s-a bătut pământul sub atâția pași și s-a făcut așa de neted și ușor de călcat. Omul practic nu trăiește decât din practica omului, ca un muncitor care repetă gesturile muncii, nu sensurile
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
aveau un om mai puțin. Pastilele de benzedrină Își făcură efectul: Jack Își reveni subit. Conduse pînă la intersecția dintre 116 și Wills. O Întindere de dărăpănături din cărămizi de zgură compactată, cu ferestrele acoperite cu cartoane. Alei de pămînt bătătorit, un șir de biciclete: puști de culoare ambalînd fructe. Băieții lui erau drept În față: doi de la patrulare pe stînga, doi În uniformă și unul În civil pe dreapta. Înarmați cu guri-de-lup și cu puști. Jack parcă și se Îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]