1,574 matches
-
și fair play, când o întâlnise, fapt care îi procurase adesea un dinte otrăvit contra din partea celor răniți în orgoliu de săgețile limbii sale. Nu era prea delicată de felul său și înfrunta cu aroganță, pe oricine o călca pe bătături, într-un fel care mie îmi evoca în minte pe Pardaillan, neîntrecutul spadasin din romanele lui M. Zevako. Singura deosebire între ei era, că Diana deși poseda spirit combativ, nu avea o sabie precum distinsul cavaler ci o limbă ascuțită
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1479504746.html [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
care ar fi putut sugera un dans. Era însă nimic pe lângă ce făceau prințesele în jurul slăvitei lor mame. Sau prinții cu gagicele lor blonde. Acolo mișcare tată! Cele câteva mii de invitați, electrizați de impulsul artistic, începură să frământe pământul bătăturii, să chiuie și să dea cu pălăriile de pământ. Iureșul fu totuși întrerupt de apariția întunecatului duce Pardailan care făcu închinarea de protocol și invită lumea la masă în corturile multicolore din jurul castelului. Rupt de emoția evenimentului, împăratul se năpusti
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_nescrisa_inca.html [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
îngeri decavați - azi omenirea-și are însemnele gravate pe efigii de îngeri și vașnici sicofanți dar care-i adevărul ce ne va da speranța că viața este fructul unui impuls major, cînd geme națiunea și rîde manutanța, la noi în bătătura, cînd joacă repejor! Referință Bibliografica: GÎNDUL CĂ ASTĂZI PLOUA / Ioan Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 241, Anul I, 29 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Lila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
GINDUL CA ASTAZI PLOUA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Gindul_ca_astazi_ploua.html [Corola-blog/BlogPost/361531_a_362860]
-
cu pietre în luceferi Și-n poporul tău român, Sau sunt sămânță aruncată, Venit la pradă de-un păgân Ce a-ntinat o biată față? Și pește secole apare Primitivu-i iz de ură, Umplând totul de putoare, Chiar la tine-n bătătura. Sau e zdreanța împuțita De o mană mișeleasca, Pește gardu-ti azvârlita, Ce-avem sfânt, să pângărească ? Să te-ntrebi e treaba ta, Ca de-aia ești și unde ești. De nu te-ntrebi și-a fost așa, Mă faci sa
TU CINE ESTI? de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_susnea_1404807602.html [Corola-blog/BlogPost/349184_a_350513]
-
adăpost zaua fiecărui lanț ruginește un Bizanț ca melasa un compost cărțile din raft mă mustră tăcut paharul zilei l-am băut cu fotoliul bruderschaft unul câte una gândurile vraf nopțile de jaf până mâine luna plânge un seraf stâlpul bătătura paza la avut omului limbut nu-i mai tace gura Referință Bibliografică: nimenea nu știe / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 503, Anul II, 17 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NIMENEA NU ŞTIE de ION UNTARU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Nimenea_nu_stie_ion_untaru_1337244053.html [Corola-blog/BlogPost/358458_a_359787]
-
pe răzorul, Ce n-a lăsat-o-n veci flămândă... Se bucură de-a mea venire, Îi joacă lacrima-n priviri, Și tremurând mi- atinge chipul Cu degetele ei subțiri... Mă ia de mână și mă duce Să îmi arate bătătura... E plin de maci și margarete, Căci darnică a fost natura! Privesc în jur la pomi, la flori, Și toate-mi par așa de vii, Și-ndată mă apucă dorul De anii când am fost copii. Dar pe cărarea spre
ACASĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1497086172.html [Corola-blog/BlogPost/371835_a_373164]
-
bogați, în ciorbe, / Și-atâtea ierburi, aveau leac? // De ce trăgeau un sat, la muncă, / An după an, de la-nceput - / Pesemne-așa primeau poruncă / A unsprezecea, de la lut - // Pesemne, azi, de ziua țării, / Așa de vii, ne duc și tac, / Cu bătăturile răbdării, / În Raiul de pământ, în veac - 30 noiembrie 2009” (Cântec de țară). Ca-n poezia de tip sapiențial: satira, fabula, epigrama, madrigalul, oda, concluzia se află la sfârșit, sub formă de morală, ușor distanțată de context, ca să fie mai
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
tradiția familiei mai departe. Este și omul de afaceri al familiei.Se mândrește cu un mic vaporaș ce-l trimite în apele Oceanului după peșteși cu cele două case ce le-a transformat în pensiuni. Are clienți ce îi calcă bătătura de ani de zile și pentru că sejurul lor se întinde până la trei luni pe an, aceștia sunt considerați ca făcând parte din familie. Că nu s-a mulțumit cu magazinul de bijuterii nu este de mirare, are cinci fete și
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_cap_3_helene_pflitsch_1358917632.html [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
este de mirare, are cinci fete și un mic băiat, care să îi ducă numele mai departe, fetele nu sunt tocmai bune la casa omului, ca să le măriți ai nevoie de zestre importantă și apoi ți se și duc din bătătură. Una dintre surori estelucrătoare la mica bancă din localitate,” care se ocupă doar de banii noștrii”, iar o altă muncește alături de soțul ei într-un mic atelier de confecționat papuci, sacoșe și alte lucruri din piele. Tatăl lui Jara, i-
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_cap_3_helene_pflitsch_1358917632.html [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
pentru această ocazie tristă. Realizează că trupul său are prestanța adecvată momentului, așa că le face un semn bărbaților cu fețele înroșite de frig și rachiu să înceapă ultima etapă a misiunii lor. Mâinile mari, cu degetele și palmele îngroșate de bătături, mânuiesc cu îndemânare lopețile și, în numai câteva minute, golul de deasupra sicriului îngust este umplut, iar locul de veșnică odihnă al răposatului este acoperit cu flori. Aproape fiecare dintre cei din asistență s-a simțit dator să aducă o
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1368837414.html [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
Stătea pe prispă cu mâinile atârnându-i pe genunchi și capul plecat. Palmele crăpate, peticite de bătături îl necăjeau. Degetele crispate, lipite de sudoare, modelau cu precizie forma cozii de sapă. Ochii erau obosiți de lumina zilei iar mintea-i alerga până hăt departe. Atât de departe încât curând nu mai simți nimic. Uitase de griji, de
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
respectivă ridica speteaza prin complicatele fire de urzeală. Maică-mea trecea suveica printre firele de urzeală ridicate și coborâte de ițe și speteze, după modelul creat la năvădit. Și minunea de macat apărea, după ce spata aduna și bătea firele de „bătătură”. Ornamentele macatelor păreau că sunt desprinse de pe zidurile bisericii Trei Ierarhi din Iași. Așa cum le văzuse Paul de Alep... Acum...războiul de țesut din lemn de salcâm stă aruncat prin curte. Mama a murit de mult...și nimeni nu-l
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
abține să nu-i privesc mâinile. Ghicitorii în palmă pretind că pot citi viitorul cuiva doar privind la mâinile lui; eu vă pot spune trecutul. De exemplu, pot să vă spun care v-a fost meseria pe când erați sănătoși, după bătăturile din palme și după condiția unghiilor. Pot să vă spun multe lucruri despre obiceiurile și caracterul vostru. Sunt de-a dreptul fascinat de mâinile oamenilor”. S-a oprit apoi pentru câteva clipe, privind la fețele atente ale pacienților, încremenite în
MÂINILE LUI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Mainile_lui.html [Corola-blog/BlogPost/344881_a_346210]
-
în grădina Ta frumoasă? Căutător de Dumnezeu, cu porniri iconoclaste, Arghezi nu se dă îndărăt să-i facă Domnului chiar reproșuri grave, învinuindu-l că-și neglijează atribuțiile: „De când s-a întocmit Sfânta Scriptură Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură Și anii mor și veacurile pier Aici sub tine, dedesubt, sub cer!-Psalm. Dumnezeu amestecă de-a valma blânzii cu ticăloșii ”câți au întins obrazul, câți l-au bătut cu palma”( De când mă știi) că i-a dat sarcina ingrată
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1428476014.html [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
importanța lucrării mele care, se pare, face parte dintr-un proiect mai larg în care vor mai fi implicate alte patru ministere: Ministerul Garderobei de Primăvară-Vară, Ministerul Garderobei de Toamnă-Iarnă, Ministerul de Manichiură, Pedichiură, Epilat și Înlăturarea Fără Dureri a Bătăturilor și Ministerul de Gomaj, Peeling și Extragerea Comedoanelor. Să nu uit: tre’ să-mi duc vibratorul la reparat, scârțiie și i se duce bateria în trei minute. O să încep, de altfel, să strâng bani de avans să-mi iau unul
Cromozomul Y e ca şi mort, trăiască oja şi cromozomul X! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19959_a_21284]
-
Vor fi nevoiți producătorii să renunțe la orice fel de animal. Din fericire, există Irinel Columbeanu căruia-i plac mult miss fetele de la țară și s-ar lăsa cu plăcere legat c-o funie și plimbat de colo-colo, printr-o bătătură. De aici.
Miss fata de la ţară şi viţelul de la oraş by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20547_a_21872]
-
ridice un exemplar, să-și pună costumul de Superhorse sau de Spiderhorse și să-și răzbune confrații. Ia să vedem, nea Gicu’, nea Mitică, nea’ Nelutzu și care mai sunteți chiar în acest moment cu capșa pusă pe calu’ din bătătura (nu va înțelege din cauza nepotrivirii de alcoolemie, cunoaștem): mai aveți curaj să puneți mâna pe cazma?
Si caii ne impusca, nu-i asa? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19821_a_21146]
-
curge lin când izvorul leagănă luna când sălciile se umplu de fluturi mă-ntorc spre mine deseori mă amestec cu mine cea de toate zilele când lumină, când umbră , când noapte învăț mereu să trec mai departe îmi număr umilă bătăturile îmi vindec rănile și râd privindu-mă în oglindă când mi se întâmplă să nu mă mai recunosc. aici eu dincolo tu cât de aproape și cât de departe ni se aud sau nu bătăile inimii întretăidu-se șoareci albi aleargă
PREGĂTIREA DE DRUM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pregatirea_de_drum.html [Corola-blog/BlogPost/356890_a_358219]
-
între găinile astea vom alege, în funcție de buget și de cât suntem de preocupați de „mâncarea sănătoasă“. A, că există câteva bunicuțe pe planetă, care au, fiecare, câte 10-15 găini care mănâncă porumb netratat și fac și fitness la liber, prin bătătură, OK. Că mai există și câteva lădițe de roșii, pe toată planeta, crescute în condiții perfect „bio“, de acord, doar că planeta e mare, iar cetățenii obsedați de sănătate sunt din ce în ce mai mulți. De-aia zic: nu mai bine, decât să
Fitness-ul pentru găini, viitorul alimentaţiei „bio“ by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19840_a_21165]
-
dezvoltăm obsesii și să alergăm toată viața, disperați și stresați, după mâncare „eco“, ne relaxăm un pic? Nu mai bine, decât să ajungem să le dăm în cap la mamăi, ca să le luăm roșia de la gură și găina „eco“ din bătătură, încercăm să nu ne mai lăsăm obsedați de iluzii? DE AICI.
Fitness-ul pentru găini, viitorul alimentaţiei „bio“ by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19840_a_21165]
-
să-i ceară lui Dumnezeu. Ce face ea însă, în loc, să se bucure de cât mai are de trăit liniștită, până la eventualele viitoare inundații din comună sau până la vreo tăiere de pensii, combinată cu un impozit dureros pe curcile din bătătură? Suferă și plânge ca proasta (în timpul în care nu bârfește cu ălelalte țațe) din două motive: 1. i-a murit, acum juma’ de an, o purcea și 2. aia mică a lu’ fiu-său vrea să dea la ASE, în loc să
Fericirea, această stare de prost-gust pe care vreau s-o păstrez by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20337_a_21662]
-
fie nasturi aduși de copii și vindecarea venea imediat! Pe la 90 de ani spală de mână într-o albie de lemn cumpărată din bâlci, cu săpun care mirosea a leșie, făcut de ea în fața casei, spațiu atemporal denumit regal “în bătătura”. De 10 ani se plângea că o ustura limba și că nu mai vede să bage ață în ac să coasă, deși o făcea foarte bine și de fiecare dată fără ajutor. Ea era mereu acolo, neschimbată, comentând că rudele
Maica și Gheorghe al lui Roiu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18927_a_20252]
-
de mai speră să o găsească acasă. Măcar aici, timpurile au fost bune cu Gheorghe, a avut parte de câțiva ani de pace după război, apoi a venit urgia roșie care i-a luat pământurile de pe câmpuri și vacile din bătătura, și le-a băgat în colectivă. Cum a putut, muncind din greu, Gheorghe și-a crescut cei șapte copii și l-a îngropat pe cel de-al optulea. A ținut două dintre fete acasă ca să muncească alături de el și i-
Maica și Gheorghe al lui Roiu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18927_a_20252]
-
sfarsitul zilei de muncă. Efortul voluntar de joi se adaugă altor cinci mii de puieți de frasin, împăduriți în primele trei zile ale acțiunii. Printre plantatorii de cursă lungă s-au remarcat stahanovistul Cabral, care a muncit până a făcut ‘bătături eco’, eco-politicianul Dan Dumitrescu și Geo Atreides. Per total, atmosfera de entuziasm muncitoresc a avut rezultate bune pentru verdele zonei. Organizată în comuna Jilava, lângă București, în perioada 17-22 noiembrie a.c., acțiunea și-a propus să planteze aproximativ 30.000
Plantez, deci exist by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82799_a_84124]
-
Simona Tache Când eram mică, mica, bunicii mă țineau într-o cutie pe care o agățaseră într-un gutui. Participăm de-acolo la toate evenimentele din bătătura, gânguream, mă jucam, iar oamenii puteau sta liniștiți că nu mă înfig cu capul în vreun colț de masă sau nu mă sinucid tragandu-mi vreun ghiveci în cap, cum era să se întâmple, la un moment dat, înainte de promovarea
Pofta si copilu-n cui! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20483_a_21808]