1,589 matches
-
ofer posibilitatea să mulgi și vaca, Aceea blândă, ce nu face pe dobitoaca, Pe această vacă Smărăndița o cheamă, O poți mulge de dimineață până-n seară. În herghelia de cai este o iapă sură, Ce se plimbă-n buiestru pe bătătură, Are o mânză frumoasă ca și ea sură, Gălăgioasă, dar când îi spun tace din gură. Am să-ți dau să bei cât poți, lapte de iapă, Cu precizarea că-i mai bun ca cel de capră, Dacă bei, uite
INVITAȚIE ( II ) de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370651_a_371980]
-
dau să bei cât poți, lapte de iapă, Cu precizarea că-i mai bun ca cel de capră, Dacă bei, uite așa în tihnă, câte-o cană pe zi, Ai să-ți aduci aminte, pe bune, cât vei trăi. Pe bătătură, sunt tot felul de dobitoace, Din care se pot găti tot felul de potroace, Gâște, rațe, curci, potârnichii și fazani, Când le vând la piață, încasez mulți bani. Hai! vino draga mea, grăbește, ce mai stai, Dacă vrei, îți pot
INVITAȚIE ( II ) de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370651_a_371980]
-
la rădăcină de viță, ca-n noul an să dea rod bun, cu speranțe noi de viață. Femei fertile și bunici mânjesc pomi în semn de cruce, cu zeama de la mucenici. Rod bogat în flori să lege. Iar copiii-n bătătură, bat pământul cu ciomege. Din el să iasă căldură, și frigul iernii s-alunge. Cei ce simt povara vremii, vrând necazuri să dispară, fac patruzeci de mătănii la rugăciunea de seară. Grajduri, case, porumbare, cu foc și fum se ocolesc
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
de ieri A prins să ningă de ieri; Nu se mai văd urmele pe poteca fântânii. Pe pisc, printre rânduri de peri, Trag de săniuțe copiii. Un bătrân cu luleaua în gură Coboară în cârjă pe scări; Privește zăpada din bătătură Și expiră aburi pe nări. În claie fânu-i jumate, Vitele zbiară-n ocol... La biserică clopotul bate... Ninsoarea cade domol. La crâșmă, poteca-i bătută; E mare zarvă-năuntru - Un brunet încearc-o lăută, Iar alții... joacă barbutu’. E vremea târzie
A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369682_a_371011]
-
Toate Articolele Autorului Meridianul vieții Intre viața sub decentă Si cea super opulentă Noi am prefera să fie, Modesta democrație! Rosia Montană O afacere obscură De imensă aventură La ei bogăție pură, La noi lacul de ceanură Cu otrava-n bătătură, Așa da, investitură... Teama păzește bostana O vilă cât un palat Din furt, a realizat Și se teme azi de toți, Mai ales de noii hoți! Normalitatea zilei Părea o treabă obscură, Dar era o “lucrătură” Demnă de învestitură... Pe
COTIDIANUL CARE DISTRUGE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368106_a_369435]
-
trase briciul pe bucata de piele de toval, întinsă pe un suport din lemn, se săpuni bine cu pămătuful și începu să-și dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu-i făcea lumină suficientă, așa că ieși în bătătură, își agăță ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui bunicul Constantin și ai bunicii Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Bunica Floarea strânse totul de pe masa pe care bunicul
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
de flori și de buruieni Presari la vedere și pe ascuns, Fără să-ți scape nimic sau nimeni Acolo unde trebuie ajuns. Mergi lejer pe Pământ și-n afară, Până când se rup și cresc altele. Consideri că-i a ta bătătură Pe unde-ți greșești socotelile. Necalculat, cu indiferentă, Înconjori totul la întâmplare Fără să aibă vreo relevanță, Când cineva se naște sau moare. Asta e misiunea ta clară, Aceea de-a merge înainte. Și n-ai în calea ta nicio
TIMPUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370156_a_371485]
-
ruga atâtor desculți. Hei, moarte, aceeași rămâi în legile astea lălâi ... un rece tăcut negustor pe-al vieții pridvor. Te bucuri s’adoarmă drumețul dai prețul. și-alături cu frații și nașii îi iei chiuitul și pașii. Hai, trage’n bătătură, să mă sui în trăsură. ----------------------------------------------- Publicată în PREPOEM” an I, nr. 3 din septembrie 1939 și în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 12 din 21 martie 1942 AMINTIREA VÂRSTEI Amintirea vârstei fără prihană Ca un cocor fâlfâie peste suflet; Aud
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
plâng mâinile acelea de-atunci. Mi le ținea la obraz mama și tata și aproape nu știam când mi le sărutau. Mă uit acum la ele și seamănă cu ale lor. Nu sunt atât de trudite că stiloul nu face bătături dar îmi vine să le sărut. De ce? Pentru că pe ele mai stăruie amprenta buzelor lor și le simt iubirea. Îmi pare tristă lumea de un timp încoace. - Voi ați trecut prin așa ceva? - Da, că suntem oameni! După o vreme de
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ECHINOCȚIU... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului „Intră frig și ieși căldură Să se facă vreme bună Pe la noi pe bătătură”. Acum e Soarele la ecuator, Șederea lui aici să nu te doară, E vremea dar după atâta Dor- Fii Echinocțiul meu de Primăvară! Se tulbură narcisele din noi, Floarea de vișin, vița cea de vie, Rămâne frigul iernii înapoi, Tu
ECHINOCȚIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353435_a_354764]
-
pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură, iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Raduinea , publicat în Ediția nr. 1194 din 08 aprilie 2014. Sunt mândră că vin de la țară! Am aer proaspăt în priviri. Și de e iarnă sau e vară, Eu simt eternele trăiri. Sunt bună si-ntelegatore, Dar de m-atingi pe bătături, Vei înțelege că și doare Și greu îți mai vii în simțiri. Să nu-ncerci să călci în picioare Copilul din sufletul meu! Că tot eu sunt și luptătoare Si-ai să regreți azi și mereu. Tot ce respect și
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
Viață și simțuri și tot ce-i! Citește mai mult Sunt mândră că vin de la țară! Am aer proaspăt în priviri.Si de e iarnă sau e vară,Eu simt eternele trairi.Sunt bună si-ntelegatore,Dar de m-atingi pe bătături,Vei înțelege că și doareSi greu îți mai vii în simtiri.Sa nu-ncerci să călci în picioareCopilul din sufletul meu!Că tot eu sunt și luptatoareSi-ai să regreți azi și mereu.Tot ce respect și tu respectă:Viața
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
la bătrânii satului, culeg cântecele, le trec prin filtrul sufletului, le recondiționez și le dau o nouă viață. Dintre melodiile culese, dragi mie, pot aminti «Fir-ai tu să fii de deal», cules de la rapsodul Ilie Zugrăvescu, «Iese mândra-n bătătură», cules de la soții Stanca, din Voicești”, mărturisește acum în presă („Adevărul”), Georgel Nucă. Din această osteneală și străduință s-au însuflețit două albume: „L-am visat pe Dumnezeu” și „Mă duc și eu la Ilinca”. Reprezentative pentru ce realizează în
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
la iveală în chip strălucit. Cortegiile carnavalești îl aduc pe mitocan în piața publică, spre spaima și deliciul privitorilor. Mîrlanul e, de obicei, sfidător. Știe regulile și le calcă cu voluptate. Îl caută pe omul cuvincios să-l calce pe bătături. Trăiește din spectacol. Din încontrări publice. Pentru el, unul ca mine nu este strident. Viața mea ordonată e incoloră. Nu am gustul bîlciului. Mitocanul trage din fire tot ce strică rânduiala. E deviant. N-are manere. Perechea lui, țoapa este
VĂ IMPLOR,TĂCEŢI MAI TARE! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353114_a_354443]
-
neprimitoare, am uitat de întrebarea femeii. Mă uit la ceas. Peste o oră se întrerupe curentul. Trebuie să mă grăbesc, să fac focul, să fie cald până vine de la școală Mișu, fiul meu, și să hrănesc cele câteva animale din bătătură. În fiecare seară, de la ora șase, curentul electric era întrerupt. Aveam o lampă cu gaz pe care o aprindeam și în semi‑obscuritatea bucătăriei pregăteam ceva de mâncare. Era frig în bucătărie. Mirosea a gaz de la lampă. Mirosul îți intra
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > VULTURUL ȘI COCOȘUL Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Când ciresu-i copt și triumfă roșul Umblă-n bătătură înfoiat cocoșul, Vulturul îi spune ce-a văzut în lume Că e viață asta, tainică minune! Nu pricepe însă mai nimic cocoșul... Cântă cucurigu e îmbrăcat în roșu, Creasta-i într-o parte și e mândru foc Are tot ce
VULTURUL ȘI COCOȘUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353253_a_354582]
-
viață, ignorând lipsurile și necazurile. Existența familiei Nica era una precară: din doi în doi ani, în casa funcționarului de la primărie se năștea câte un copil care trebuia hrănit și îmbrăcat. Pe deasupra, cooperativizarea agriculturii i-a lăsat fără animale în bătătura, iar apoi își pierd casă într-un tragic incendiu. Astfel, singura zestre pe care mama analfabeta și tatăl filosof o pot da copiilor lor sunt sfaturile înțelepte și îndemnul de a-și găsi calea călăuziți de lumină cărții. Dărâmat de
TITINA NICA ŢENE-DRUMUL SPRE SUFLET (MEMORII ) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353540_a_354869]
-
2)iertarea celor cărora noi le-am greșit, 3)iertarea de sine, 4) iertarea păcatelor și a greșelilor de către Dumnezeu. (17) Greșiților noștri le iertăm greu. Sau dacă iertăm nu uităm. (Și iertarea fără uitare e ca și cum nu ar fi, bătătură fără câine, gură fără dinți). Ne iertăm și mai greu pe noi înșine. Și această ținere de minte otrăvește. Spre a dobândi pacea lăuntrică trebuie să ajungem prin căință, dincolo de căință: la a ne ierta. Cel mai greu ne vine
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură, iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
cu brutalitate, clipele noastre cele mai frumoase... La despărțire ne-am îmbrățișat. Dar stupoare! Strângându-le pe rând mâna cu căldură, m-am cutremurat de ceeace mi-a fost dat să simt între palmele mele: Amândoi aveau palmele pline de bătături... Dar de ce? - i-am întrebat eu revoltat. Îl ascultam pe unchiul meu povestind și a început să mă răscolească cel mai amar sentiment în inimă, căci profesorii mei locuiau la bloc: Oare ei cum s-or descurca, căci n-au
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Celor ce vor numai...”în șa” Omului îi este dat Să trăiască cumpătat... Viața curge mai frumos “Când călare, când pe jos”. Toți acei ce vor să treacă Viața numai “de-a călare” Nu fac bătături în talpă, Dar le fac...între picioare. Unora...cu fapte mici Omul, zilnic, e pe-o scară - Când o urcă, când coboară... Știu pe unii care-ți jură Că-i la fel și pentru ei... Da, dar scara lor e
EPIGRAME CARE ÎNTREC...MĂSURA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357118_a_358447]