573 matches
-
exploatare a sistemului specifice fiecărei perioade petrecute în închisoare. Primele vizează reconstrucția unei minime demnități și dispariția sentimentului de insuportabilitate. În fața abandonului familial și a ostilității celor din jur, arestatul formulează frecvente cereri și plîngeri adresate administrației pușcăriei: pentru mutarea bătăușilor din celulă sau pentru mutarea lui în altă celulă, pentru obținerea unor medicamente specifice și pentru continuarea tratamentului început înaintea arestării, pentru comunicarea cu familia etc. Toate ritualurile adaptative au rolul de a-i arăta individului că este în continuare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
propriile legi (în fruntea cărora tronează interdicția sifonării), creează delicte specifice (de exemplu, colaborarea cu cadrele), are forme caracteristice de sancționare (spălarea WC-urilor, plata în țigări, cafea etc.) și instanțe proprii de judecată (formate, de regulă, din șmecheri și bătăuși). Fiind un cîmp de comparare și diferențiere, celulele impun reguli imposibil de eludat. Ierarhizînd indivizii între ei, produc, în același timp, o omogenizare (pentru orice vizitator deținuții par toți la fel). Iar prin mecanismul excluderii (violatorilor de copii, turnătorilor, homosexualilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tineri, care se îndreptau, cu intenții belicoase și cu ciomege bine șlefuite, trecând prin fața clădirii internatului Liceului "Andrei Șaguna" spre un cartier românesc sută la sută românesc, unde erau așteptați de tinerii șcheieni. Știam de la colegul meu de clasă, renumitul bătăuș, la vremea respectivă, Bucă, despre frecventele atacuri ale tinerilor unguri, locuitori ai Brașovului, care de obicei reușeau de fiecare dată să ajungă până aproape de Biserica "Sfântul Nicolaie". Acolo, tradițional, era spațiul "șcheienilor", unde orice acțiune a oricărui intrus era primită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
va ucide. Figura Prințului crește din roman suprafirească și ridicolă totdeodată. La un moment dat, intervenind în conflictul violent dintre un frate și soră, primește o palmă zdravănă. Prințul se face palid, buzele îi tremură, privește cu ochi streini pe bătăuș și toată reacția lui se rezolvă întrun zâmbet straniu și enigmatic, „ce nu se potrivea deloc situației”, adaugă Dostoievski. E același zâmbet din altă lume, pe care l-am întâlnit în tabloul lui Leonardo da Vinci. Ca să înțelegem regiunea supranaturală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
contemporan cu Filon și spune despre apucăturile celor ce conduceau frățiile ivriților prin cetățile din imperiul roman: 1,7 ,,Căci veghetorul ca administrator al lui Dumnezeu trebuie să fie fără prihană; nu încăpățînat, nici mînios, nici dedat la vin, nici bătăuș, nici lacom de cîștig mârșav... 1,14 ,,Să nu se țină de basme evreiești și de porunci date de oameni care se întorc de la adevăr.” Același priceput ivrit, pe deasupra și gornist pentru Neamuri cum i-a plăcut să se maimuțărească
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
textele lui revelate unde în Epistola lui Pavel către Tit la 1,7 ne descrie ce nu trebuie să facă un conducător de obște: ,, Căci veghetorul trebuie să fie fără prihană, nu încăpățînat, nici mînios, nici dedat la vin, nici bătăuș nici lacom de cîștig mârșav.” Și completează cu alte năravuri și apucături ale acestor adunături de lepre la 1,10-11: În adevăr, mai ales printre cei tăiați împrejur sînt mulți nesupuși, flecari și amăgitori, cărora trebuie să li se astupe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Ucraineni și letoni s-au înrolat în forțele auxiliare SS în număr mare și au făcut mare parte din munca de jos în lagărele de exterminare naziste. Raul Hilberg îi descria pe aceștia ca fiind cetățeni obișnuiți, nu huligani sau bătăuși, majoritatea cu profesii ce necesitau studii superioare. Ei și-au folosit priceperea pentru a deveni asasini eficienți, după cum scrie Michael Berenbaum. În ciuda servitudinii comandamentului armatei față de Hitler, Himmler nu avea încredere în armată să aprobe, și nicidecum să înfăptuiască, uciderile
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
semne distinctive. Cum ieșeam în stradă eram scuipat, lovit pe la spate de cel mai mic copil, iar dacă spuneam un cuvânt săreau părinții copiilor cu un ciomag la bătaie, eram nevoit să mă închid în casă pe un timp până bătăușul uita. Regimul ăsta era înainte de pogrom. După pogrom era și mai rău. Eu cu familia mea am fost cruțați în timpul pogromului de a fi dus la moarte, ca prin minune uitaseră de străduța noastră, dar cu toate astea nu au
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de marxism-leninism. Părinții sunt chemați la liceu și puși să plătească niște scaune rupte. De exmatriculare nu mai putea fi vorba. Directoarea știa că liceanul aștepta plecarea În SUA. După câteva zile, este bătut crunt În curtea școlii. Cine erau bătăușii? Ce urmări au lăsat asupra trupului acestui adolescent? Nimeni n-a voit să afle. O precizare: pentru devastarea acelui cabinet este acuzat și cel mai bun prieten al său, Mircea. A venit ziua fatală: 21 decembrie. Este chemată Salvarea și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
secundare un ofițer newyorkez enervant și un specialist federal în droguri agresiv și incompetent reprezintă și ei antiteza negativă a idealului de profesionist de culoare. Răufăcătorii sînt și ei stereotipuri de negri care joacă cunoscutele roluri convenționale: traficantul de droguri, bătăușul, prostituata, pistolarul etc., care sînt de obicei lipsiți de principii morale, periculoși și violenți. Sferele lumii a treia sînt și ele prezentate negativ, ca niște locuri ale corupției, violenței și diferitelor forme ale răului, iar aceste emanații negative din această
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prinzând repede de veste și aflându-se la o masă de lângă ușa care dă în gangul casei, făcu un salt și fugi în curte. Toma Basilescu însă, având o infirmitate la mers, n-a putut scăpa, a fost prins de bătăuși și lovit cu bastoanele în cap. Intrând și în camera redacțiunii, banda a devastat tot, a intrat și în camera întunecoasă unde mă aflam, însă nu ne-a putut descoperi. Peste câteva minute banda a dispărut în urlete. Când am
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
rotari și noi ne înarmarăm cu ce ne căzu în mână și organizarăm apărarea. Manifestanții, văzând că dau de împotrivire, n-au îndrăznit să mai urce scara. Dimitrie Rosetti, încă de la începutul atacului, voi să fugă și scoborî scara, dar bătăușii soseau. Atunci nu mai avu timp decât să deschidă capacul unei mici găuri ce slujea pentru depozitat hârtia de tipar. Acolo, ghemuit, a stat aproape o oră, în tot timpul cât a durat atacul. Emil Frunzescu, astăzi avocat și șeful
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de poliție, dar că un număr de cetățeni indignați de atentatul împotriva lui Ion Brătianu și-au manifestat indignarea lor în mod spontaneu. Atunci a luat naștere expresiunea de „cetățeni indignați“ dată, în urmă, tuturor acelora cari au făcut pe bătăușii în tot timpul celor din urmă doi-trei ani ai regimului liberal. Această devastațiune a redacțiunii Epocii a contribuit, după cum este și ușor de înțeles, ca tirajul ziarului să crească considerabil. De acum încolo Epoca este în toate mâinile și devine
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Tache sub conservatori. Cântecul începea astfel: Popa Tache, und’ te duci Numa-n halat și papuci? Mă duc, taică-n mahalale Ca s-adun la haimanale, Zidărași și dulgherași Că sunt buni de ciomăgași. Popa Tache cântă Rezemat în bâtă, Bătăușii ține Isonul pe vine. Pe la Zece Mese, Păruieli mai dese, Pe la șapte Nuci, Bătăi cu măciuci. Junele Missir Suge din clondir. Petre Grădișteanu Îi trage cu borcanu, Beizadea Mitică Găsi oala mică Că-i strâmtă la gură, Rea la-nghițitură
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
care n-o păzea nici o forță polițienească. Aci mulțimea staționează vreo zece minute insultând, vociferând și provocând. Mulțimea conduce apoi pe Fleva acasă. A doua zi, la 14 martie, altă întrunire la sala Orfeu. De astă dată, poliția a concentrat bătăușii în fața sălii. La ieșire se întâmplă ciocnirea. O mare învălmășeală urmeză. Nicolae Blaremberg și Gheorghe Vernescu se urcă în cupeul lui Fleva, dar agenții secreți ai poliției și așa numiții „cetățeni indignați“ atacă trăsura, îi sparg geamurile și o răstoarnă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
distanță foarte scurtă. Emoțiunea îi tremurase brațul. În Cameră, agitația a cuprins pe toată lumea. Membrii Parchetului, prefectul poliției, comandantul pieței fură chemați grabnic. Mulți din deputații opoziției veniseră înarmați cu revolvere, spre a se apăra în caz că vor fi atacați de bătăuși. Faptul e cunoscut de poliție, iar procurorul anunță că va proceda la percheziția corporală. Tache Ionescu, Alexandru Djuvara și alții trec revolverele soțiilor, care se aflau în tribuna doamnelor. Căci în ziua aceea tribuna doamnelor erea, ca niciodată, garnisită de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
garda comunală nu era încă înființată, de aceea comuna se slujea de oameni recrutați la întâmplare. Mai întâi erau inspectorii, apoi revizorii călări și în fine paznicii pedeștri. Printre revizorii călări se afla și Nae Ulmeanu, al căruia nume ca bătăuș politic al liberalilor era celebru prin anii 1885-1888. Rolurile au fost împărțite, forțe însemnate au fost concentrate și paza pusă. Denunțul era, de data aceasta, exact. La ora indicată, șirul de contrabandiști apăru. Imediat, oamenii comunei se repeziră din toate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Chiru Economu veni la spital și arestă pe Emil Frunzescu, care fu personal desemnat de d rul Romniceanu cum că s-ar fi dedat la o brutală agresiune asupra sa. Ceea ce este exact, e că atunci când poliția însoțită de vestiții bătăuși, porecliți mai târziu „cetățeni indignați“, au năvălit în curtea spitalului Colțea, studenții s-au apărat cu ce au putut, servindu-se de seringe cu acid sulfuric, ardei pisat etc. În amestec, d-rul Romniceanu a fost lovit la ureche și rănit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
balcoanele și ferestrele Clubului conservator gemeau de fruntași ai partidului și alți membri. Aceștia erau inițiați și așteptau scandalul. Clubul conservator era instalat atunci în casa Mandy, acolo unde acum e un club de joc de cărți. Bineînțeles, poliția și bătăușii erau în păr. Ion Brătianu apare în trăsură alături de generalul Dimitrie Lecca, președintele Camerei. Un huiduit prelung izbucnește. Brătianu oprește trăsura și cheamă un ofițer de poliție căruia îi dă un ordin; pe loc bandele, sergenții, agenții se năpustesc asupra
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
acest punct de vedere se ușurase. Alegerile generale pentru Cameră și Senat bat la ușă. Opoziția liberal conservatoare care, sub imboldul prințului Bibescu, devenise foarte activă, face o întrunire publică la sala Orfeu, în strada Câmpineanu, însă, de astă dată bătăușii organizați de poliție își fac apariția. Și, când ies de la întrunire șefii liberali-conservatori, banda se aruncă asupra lor. A fost un mare scandal de stradă, urmat după aceea de o desăvârșită inacțiune. Boierii conservatori ereau luptători de sezon. Luptau primăvara
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
schimb, opțiunea mea se desparte de cea a autorului care, din pudoare și solidaritate cu victimele (chiar dacă acestea au practicat efemer maltratări asupra altor victime), evită și refuză utilizarea unor termeni precum 'torționar' sau 'călău', preferând formule ca 'agresor' sau 'bătăuș'. Este opțiunea autorului și, desigur, o respect. Dar, pe de altă parte, consider că termenul 'torționar' este contextual-necesar (chiar obligatoriu) în cadrul evenimentelor de la Pitești, indiferent dacă ne convine sau nu. În măsura în care în respectiva închisoare s-au practicat schingiuirea și umilirea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ori discredita supraviețuitori: fie din rea-intenție, fie din lipsa de informații asupra destinului lor în acțiune; or, prezentul volum își propune doar să prezinte evenimentele cât mai aproape de realitate. Ne-am oprit, pentru studiul nostru, la termenii de 'agresor' ori 'bătăuș', pe care îi considerăm mai indicați în acest caz. O problemă mai dificil de rezolvat este găsirea termenului potrivit pentru înglobarea tuturor evenimentelor. Considerăm că denumirea lansată de Virgil Ierunca în cartea sa omonimă, 'fenomenul Pitești', este vagă și ușor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Ion Stoian, dar și Florin Bârsan, Romeo Iosipescu, Cristescu, Anton Livinschi, Dumitru Ibănescu, Gheorghe Tintilă, Iosif Cobzaru, Nicolae Babencu, Matei Coca, Nicolae Popescu, Ioan Matei, Gheorghe Brașoveanu, Ștefan Apăvăloaie, Mircea Birbirii, Marcel Buta (un bihorean care la Gherla va deveni bătăuș) și Paul Ciobanu. Încercările grupului de la Suceava La scurtă vreme după sosirea grupului băimărenilor, gardianul i-a anunțat că unii elevi fac 'reeducare' și că va veni cineva să le explice în ce constă aceasta. Ion Stoian le-a ținut
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
variantă pentru cei care se prăbușeau sufletește era trecerea de partea agresorilor, fapt care le conferea o relativă stabilitate și siguranță emoțională și fizică. Pericolele nu treceau cu totul, întrucât au fost numeroase cazuri în care membri ai 'comitetelor' de bătăuși au fost schingiuiți încă o dată (sau de mai multe ori) pentru că erau prinși cu informații ascunse ori manifestau milă față de cei torturați, dar situația lor era totuși mai bună decât a celor care suportau bătăile și chinurile în continuare. În
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
agresorilor pe Liviu Boeriu, la camera 80, Murărescu, la camera 81, Octav Botez, la camera 82, Stoian, Buta, Gh. Simionovici, Gorgos și Bârsan, la camera 99. Subliniem însă că doar o mică parte dintre cei care au avut roluri de bătăuși în Gherla au făcut-o benevol, marea majoritate fiind obligați să joace acest rol în urma torturilor îndurate. După o primă serie de torturi, Popa 'Țanu' a scos victimele la muncă în ateliere ca să obțină informații. Ei erau cazați la camerele
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]