707 matches
-
Oravița, 1909; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909; N. Păsculescu, Literatura populară română, București, 1910; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913; I. Bârlea, Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Tudor Pamfile, Cântece bătrânești, doine, mustrări și blesteme, Tecuci, 1926; D. Furtună, Cântece bătrânești din părțile Prutului, București, 1927; N. Georgescu-Tistu, Folclor din județul Buzău, București, 1928; I. Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930; C. Rădulescu-Codin, Comorile poporului, București, 1930; C. Brăiloiu, Cântece bătrânești din
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
poporului, București, 1909; N. Păsculescu, Literatura populară română, București, 1910; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913; I. Bârlea, Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Tudor Pamfile, Cântece bătrânești, doine, mustrări și blesteme, Tecuci, 1926; D. Furtună, Cântece bătrânești din părțile Prutului, București, 1927; N. Georgescu-Tistu, Folclor din județul Buzău, București, 1928; I. Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930; C. Rădulescu-Codin, Comorile poporului, București, 1930; C. Brăiloiu, Cântece bătrânești din Oltenia, Muntenia, Moldova și Bucovina, București, 1932; I. Diaconu, Folclor
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Cântece bătrânești, doine, mustrări și blesteme, Tecuci, 1926; D. Furtună, Cântece bătrânești din părțile Prutului, București, 1927; N. Georgescu-Tistu, Folclor din județul Buzău, București, 1928; I. Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930; C. Rădulescu-Codin, Comorile poporului, București, 1930; C. Brăiloiu, Cântece bătrânești din Oltenia, Muntenia, Moldova și Bucovina, București, 1932; I. Diaconu, Folclor din Râmnicu Sărat, I-II, Focșani, 1933-1934; Folclor din Transilvania, București, I-X, 1962-1990; Al. I. Amzulescu, Balade populare române, I-III, București, 1964; Folclor din Oltenia și Muntenia
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
1932; I. Diaconu, Folclor din Râmnicu Sărat, I-II, Focșani, 1933-1934; Folclor din Transilvania, București, I-X, 1962-1990; Al. I. Amzulescu, Balade populare române, I-III, București, 1964; Folclor din Oltenia și Muntenia, I-XII, București, 1967-1989; Cristea Sandu-Timoc, Cântece bătrânești și doine, pref. T. Arghezi, București, 1967; Folclor din Moldova, București, I-V, 1969-1984; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974; Nic. Densușianu, Vechi cântece și tradiții populare române. Texte poetice din răspunsurile la „Chestionarul istoric” (1893-1897), îngr. și introd
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
I. Amzulescu, Balade populare române, I-III, București, 1964; Folclor din Oltenia și Muntenia, I-XII, București, 1967-1989; Cristea Sandu-Timoc, Cântece bătrânești și doine, pref. T. Arghezi, București, 1967; Folclor din Moldova, București, I-V, 1969-1984; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974; Nic. Densușianu, Vechi cântece și tradiții populare române. Texte poetice din răspunsurile la „Chestionarul istoric” (1893-1897), îngr. și introd. I. Oprișan, București, 1975; Al. I. Amzulescu, Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1981; Al.
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Ivănescu, București, 1980; Adrian Fochi, Estetica oralității, București, 1980, passim; Adrian Fochi, Femeia lui Puthiphar (K2111), București, 1982; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 61-167; Adrian Fochi, Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice, București, 1984; Al. I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, pref. Iordan Datcu, București, 1986; Petru Caraman, Studii de folclor, îngr. Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, I-II, București, 1987-1988, passim; Adrian Fochi, Valori ale culturii populare românești, I-II, îngr. Rodica Fochi, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1988; Nicolae Brânda
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Dumitru Pop, Studii de istoria folcloristicii românești, Baia Mare, 1997, passim; Mihai Pop, Folclor românesc, II, București, 1998, 87-120, 315-327; Iordan Datcu, Un mit: Toma Alimoș, București, 1999; Alexandru Husar, Miorița, Iași, 1999; Al. I. Amzulescu, Valori de patrimoniu ale cântecului bătrânesc din Oltenia, București, 2000; Al. I. Amzulescu, Miorița și alte studii și note de folclor românesc, București, 2001; Ștefania Mincu, Miorița, o hermeneutică ontologică, Constanța, 2002. L.Cș.
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Invocația în poezia populară (1980) este un studiu de stilistică, în care sunt examinate, evolutiv și estetic, în varietatea lor și cu funcționalitatea lor diversă, elemente de seamă ale oralității, așa cum se manifestă ele în cântecul propriu-zis și în cântecul bătrânesc. În Studii de literatură (1983), volum adunând studii despre D. Cantemir, Anton Pann, M. Kogălniceanu, M. Eminescu, Jean Bart, Octavian Goga, St. O. Iosif, Gib I. Mihăescu și Ciprian Porumbescu, rețin atenția acele pagini care conțin documente mai puțin cunoscute
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
cu o acuratețe remarcabilă a informației, a întocmit mai multe antologii de poezie și proză românească. Folcloristul a tipărit culegerea Cântece poporane moldovenești (1928), meritorie prin încercarea de a releva repertoriul unui talentat rapsod din Drăgușeni - Suceava (231 de cântece bătrânești, hore și chiuituri). SCRIERI: Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi, I, Arad, 1927; Ion Budai-Deleanu, București, 1928; Tratat de bibliografie, București, 1931; Istoria literaturii românești de la origine până în zilele noastre, București, 1938; Viața lui Mihai Eminescu (1850-1889), București, [1939
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
dus cu mașina și a recuperat unul dintre vitraliile rămase intacte. L-a atârnat pe perete, deasupra banchetelor. Conserve cu ulei de măsline Athena stăteau aliniate În vitrină, alături de un bust al lui Donizetti. Era un soi de ghiveci: lămpi bătrânești alături de reproduceri din El Greco sau o statuetă cu Afrodita, la gâtul căreia atârnau niște coarne de taur. Deasupra filtrului de cafea, un grup de figurine defilau de-a lungul raftului: Paul Bunyan și Babe the Blue Ox, Mickey Mouse, Zeus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mi-i destul... Apoi da, o păreche de boi e destul... Un răstimp de liniște. — Mai am și eu o leacă de parale, zise Hazu, mai pun ce-am luat acu ș-am să încep o căsuță nouă, șindilită... Casa bătrânească e prea veche... Ca lucru vechi, nu mai ține mult... Cum ajung acasă, de mâne încep a căra bârne... —Așa-i, rosti încet Băieșu, îți trebuie lemn din vreme... Stăteau amândoi așa, pe draghini, cu fețele umbrite de pălăriile late
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-mi ca din aburi și se risipi; și gândul pieirii boierului rămase în mine, după fiorul fierbinte, ca un sloi de ghiață. Vezi, gândăcelule, tare mi-a fost drag codrul în tinerețele mele!... Așa îmi povestea bunicul lângă soba mare, bătrânească. Așa îmi povesti, și tăcu. Ș-afară ofta și se tânguia vântul toamnei. O istorie de demult, 1908 Codrul a apărut mai întâi în Calendarul Minervei pe anul 1907, anul X, din 6 noiembrie 1906, apoi povestirea a fost reluată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
alții începură a se uita la dânsa și a-și spune vorbe la ureche. Venindu-i vremea să-și câștige pânea, tatu-său Gheorghe Jipa a adus-o la curte ș-a înfățișat-o boierului. Ca și-n poveștile cele bătrânești, i-a fost rânduit să slujească la găinărie. După aceea, într-o zi, boierul Iorgu Canta, văzând-o năcăjită și desculță, s-a oprit cu milă în fața ei ș-a întrebat-o dacă n-ar vrea mai bine altă slujbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Biblioteca Facultății de Medicină îl aștept pe Gh.Gh. Nu se va ține de cuvânt, să vină la oră fixă. Meteahna lui de a promite și a uita sau de a amâna. Sala de lectură mare, impunătoare, cu mese comode, scaune bătrânești. Rafturile de cărți, pe două niveluri, înalte, dulapuri spațioase. Un grilaj de lemn, cu coloane sculptate, înconjoară rafturile. Liniște, câțiva studenți, majoritatea fete. Plăpânde, cu ochelari. Tipuri de tocilare suave, cu chipuri pale. În lumina încețoșată a dimineții par un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
gâjâită de om bătrân și credincios fumător al țigărilor Mărășești - am luat În primire serviciu’ care mi s-a ordonat, adică șef de cuptor. Imaginea Îmbrăcă imediat alura ei de arhivă de război și Înțelegem că lucrurile despre care vocea bătrânească vorbește s-au Întâmplat În urmă cu ani. Imaginile se succed cu repeziciune ca la un jurnal de actualități din acea vreme și nici gramatica montajului nu pare tocmai bine pusă la punct. Oricum, vedem convoaie de căruțe și plutoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Sufletul ei închise cu grijă amintirea acelei îmbrățișări, amintire menită să vindece sufletul de om mare de mai târziu. Bunicul Soarele răsărise la orizont, revărsându-și razele peste curtea inundată de verdeață și flori. Ascunsă între pomi, o casă albă, bătrânească, cu cerdac de lemn, plăcută și încăpătoare, adăpostește somnul cel dulce de dimineață, al nepoților. Bunicul se trezise din zori și tocmai isprăvise treburile casei. Era un bărbat nu prea înalt, uscățiv, cu părul cărunt, frunte înaltă brăzdată de cute
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Mitruț deschise ușa cu sfială. Înainte de a pleca să scoată herghelia pe pajiștea de pe malul Jijiei, domnița Erina Îi poruncise să vegheze somnul căpitanului Oană și să Îi dea de veste imediat ce se trezea. Ionuț rămăsese singurul slujitor din casa bătrânească de la Albești. Unchiul său, Onofrei, se stinsese În iarna În care căpitanul dispăruse fără urmă și se vestea că ar fi fost ucis. Unii spuneau că Onofrei se stinsese de bătrânețe, căci abia Îl mai duceau picioarele prin Împrejurimile casei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
făcea cumsecade meseria) -, toiagul lustruit În care tata s-a sprijinit În ultimul an de viață, ferestrele cu tot cu mușcate, coșul cu zdrențe În care fătase pisica - cu tot cu pisică și patru pisoi -, patul cu picioarele zdravăn Înfipte În pământul odăii, salteaua bătrânească din lână și plapuma grea, icoana cu tot cu candelă, perdelele din ațică rămase de pe urma fugii defunctei mele soții de o noapte, lumânări, macate, ceasul deșteptător adus de tata ca pradă de război dintr-un oraș unguresc (mergea la secundă și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lipesc, Deși ...când strănuta trăsnea capacul în turn la Sfântul Neculai Domnesc ! și iată‐ n vis s‐a zguduit cerdacul Din bârne, ca de‐ un chiot haiducesc, Bunicăi i‐ a scăpat din mână acul și‐a stat acolo‐ n basmul bătrânesc ... Tic‐ tac, măsoară ceasul înainte Un somn de prunc, aducerile‐aminte și iarna care suflă‐ omăt în geam. Din poliță alunecă‐o spatie și i‐a părut, așa, că dintr‐un ram S‐ a scuturat o frunză ruginie. 324 Horia
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ale toamnei... Când am pornit din nou la drum, în urma mea aud pas grăbit. Mă întorc, să văd cine-i. Nu mică mi-a fost mirarea când am descoperit chipul țigăncii... Mersul ei însă nu mi-a părut a fi bătrânesc, ci mai degrabă un mers de femeie împlinită. A ajuns lângă mine, s-a oprit, m-a privit un timp, apoi a deschis vorba: --Apoi matale, conașule, mergi cu spor, cine să-ți țină pasul? --Da’ unde ai pornit așa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
șefule, așa încheia pacientul povestea, n-ai voie, dom’le, fufele sunt fiare, lipitorile sunt fiare, asta sunt păpușile noastre, fiare. Iată următorul: călugărul convertit. Barba lungă, albă, obrazul supt, palid. Mâinile lungi, subțiri, diafane și zâmbetul acela îngăduitor, știutor, bătrânesc. „În numele lui Iosif și al lui Visarionovici și al Sfântului Stalin, amin.“ Degeaba i se explică și i se dau pilule, nu poate accepta că cel mai mare strateg al tuturor timpurilor, cel mai bun prieten al copiilor, corifeul științei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ÎmpăcĂm? — Da, bine, spuse David, pentru că știa că de aici avea să Înceapă povestea cu a nu mai spune nimănui nimic. — Îmi pare atît de bine. Așa e mult mai simplu și mai bine. Apoi se așezară pe niște scăunele bătrînești, lîngă colții sprijiniți de peretele colibei, la umbra smochinului, și băură bere din niște tărtăcuțe pe care le tot aduceau o fată tînĂră și fratele ei și mai tînĂr, servitorul eroilor, un băiat care stătea În praful de pe jos, alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Diotallevi. Imaginară mașini absurde, ca să descopere la fiecare pas că fuseseră deja inventate. La miezul nopții, după o zi Încărcată, hotărârăm cu toții că trebuia să experimentăm ce anume simți când dormi pe coline. M-am băgat În pat În odaia bătrânească, cu cearșafurile mai umede decât erau după-amiaza. Jacopo insistase să ne punem din timp În pat „preotul“, un fel de cavou oval care ține cuverturile ridicate și pe care se pune un grătar cu jăratic -asta probabil ca să ne facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
indivizi care au avut apoi ceva de zis prin excentricitatea lor. Șerban, de exemplu, era un tip cârlionțat a cărui mamă venea tocmai din Oradea, ca să învețe cu el pentru examene. Marile lui calități erau averea compusă din două case bătrânești și o cireadă de bivolițe, precum și succesul nebun la fetele de o frumusețe dubioasă, cărora le lăuda fără pic de rușine plăcintele. Ionică Moldovanu, un ins solid, creț și cu graiul neaoș, fugise din satul de baștină, Bogdan-Vodă, ca să poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Avea o înțelepciune tradusă într-o încăpățânare păguboasă. Celălalt Ion „s-a fost îndrăgostit” de o colegă plinuță, după care s-a răzgândit și „s-a fost amorezat” de sora acesteia. Amândoi închiriau niște pivnițe cu chiuvetă la subsolul caselor bătrânești și, timp de două-trei săptămâni, frecventau cinemateca în disperare. Știau că nu au mult timp pentru citit, așa că încercau să compenseze prin vizionări de filme suprarealiste. La cinematecă se putea intra pe gratis doar dacă erai student la arte. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]