2,363 matches
-
arături și cu locă de fânaț și cu tot venitul. și de asemenea, a venit înaintea lui Alexa Răspop și a vândut toată partea lui, câtă se va alege din acest bătrân al lui Nicoară al Molnei, drept 9 lei bătuți. Care această parte i-a fost lui de cumpărătură de la Tudosie, fiul lui Pavel al Molnei și de la unchiul lui, Grigore Roico; asemenea a vândut-o mai sus scrisului popii Andronică și preotesei sale. Deci noi, văzând acest zapis de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
undi să numiști Sălașăli, cu un vad de moa[ă] căți doa hotară supt [lipsă] Du[na]vicilor, au cumpărat pămînt di la du[na]vicini a cine și i-au vîndut- Pitrii și muierii lui Mălinii, drept 48 taleri bătuți. Ce încă noi văzînd acest zapis di cumpărătur[ă] di la atîți boieri și oameni buni și bătrîni, și noi am încredințat așajdiri și di la noi am întărit cilui mai sus zapis, Petrii și muierii lui, la ace bucat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
drept 10 ughi dum[i]sale Pătrașcu treti logofăt. Leat 7163 [1655] ghen[arie] 27, un zapis de la Lazor Breahnă au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt un locă de prisacă din sat din Hilipeni din partea din sus, drept 15 lei bătuți. Leat 7180 [1671] sept[emvrie 10, un zapis de la Gavril Hurdubeiu din Hilipeni au vîndut partea lui ce s-ar alegi din Hilipeni dintr-un bătrîn din partea din jos din tot locul și au cumpărat-o Nan, ficior[ul] Ciobotarului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină și moșie ce avem în sat, la Hilipeani usăbita de alte vii, cu pomii și cu locul, cu tot vinitul acestei vii. Am vîndut dumisale logofătului dreptu trei lei bătuți. și ne-au plătit dumnealui tot deplin precum ne-am tocmit, căci am socotit că altul nu încape fără dumnealui, pentru aceea ca să-i fie dumnealui dreaptă ocină și moșie și giupînesei dumisale și coconilor dumisale. i să aibă a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sus scrie am iscălit, ca să fie de credință, ca să se știe.” în anul 7173 [1665] martie 16. * 1665 [7173] ianuarie 27 „Vlașcă Breahnă vinde logofătului al treilea Pătrașcu o prisacă îngrădită și cu casă gata și pomi, pentru 15 lei bătuți. Adică eu Vla[șco] Brahnă scriu și mărturisescă cu acest zapis al meu, cum am făcut tocmială cu dumnealui cu Pătrașcu logofăt al treilea cu un locă de prisacă ce iaste la satul dumisale la Hilipeani din partea din sus cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ce iaste la satul dumisale la Hilipeani din partea din sus cu casă gata și cu zîmnică și prisacă îngrădită și cu pomi. Această prisacă și cu toate gata care le scriu mai sus o am vîndut dumisale direptu cincisprezece lei bătuți. i bunii mi-au dat amu zeace lei bătuți iar cinci lei să mi-i dea cîndu va veni acolo dumnealui logofeteasa ca să-i arăt acela[lt] locă cu casă, am vîndut deci atuncia, dacă va socoti locul tot, să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sus cu casă gata și cu zîmnică și prisacă îngrădită și cu pomi. Această prisacă și cu toate gata care le scriu mai sus o am vîndut dumisale direptu cincisprezece lei bătuți. i bunii mi-au dat amu zeace lei bătuți iar cinci lei să mi-i dea cîndu va veni acolo dumnealui logofeteasa ca să-i arăt acela[lt] locă cu casă, am vîndut deci atuncia, dacă va socoti locul tot, să-mi dea și cei[lalți] bani ca să-i mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tătari sau turci; cel căzut în robie se răscumpăra, dar cădea în vecinie față de boierul care-i împrumuta banii; d) creșterea fiscalității în anumite perioade, asociate cu perioade de secetă, foamete, calamități, când o merță de mălai ajungea 2 zloți bătuți și un galben, pe vremea lui Dumitrașco Cantacuzino. Un alt Rosetti, Iordache Roset, vistier (un fel de ministru de finanțe de astăzi, - un finanțist) ajunge unul dintre cei mai bogați boieri ai țării. Numai în 1697, în timpul lui Antioh Cantemir
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1665, dat din Filipeni, se arată că Necula și soția sa Paraschiva vând logofătului al treilea, Pătrașcu, o vie cu 14 galbeni. Tot astfel, Vlașcă Breahnă vinde aceluiași logofăt „o prisacă îngrădit cu casă gata și pomi pentru 15 lei bătuți”, iar Cristina Platoneasa (a lui Platon din Filipeni) vinde o vie cu loc de prisacă și pomi în 27 ianuarie 1665 și, respectiv, în 17 martie 1665. Facem cuvenita precizare că vița de vie autohtonă (creștea și în mod sălbatică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
instala războiul de țesut; în altele - majoritatea - stativele erau instalate în camera de zi, bună pentru toate. Nici prelucrarea lânii nu era ușoară. Lâna de pe oaie era spălată în mai multe ape, se usca pe gard, urma scărmănatul, despărțitul firelor bătute, apoi era foșalată, se făceau caiere și se torceau. În unele zone erau „mașini” de scărmănat și foșalat, de tors, dar în Filipeni nu se cunoșteau și era prea complicat. Din foșalatul lânii, rezultau firele groase, aspre, părul, care era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
miliția. În securitate au acționat, organizat și condusă securiști aduși din Uniunea Sovietică, mulți evrei și unguri, dar și români, unii au fost delatori, informatori, vigilenți cu dușmanii poporului, alții au fost torționarii din lagăre și închisori care au maltratat, bătut, schingiuit, omorât oameni nevinovați. Când toate pârghiile de conducere și reprimare erau în mâinile Partidului Comunist (în februarie 1948 a avut loc Congresul de unificare dintre PCR și PSD, rezultând Partidul Muncitorescă Român), orice împotrivire era sortit 414 eșecului. S-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a avut loc Congresul de unificare dintre PCR și PSD, rezultând Partidul Muncitorescă Român), orice împotrivire era sortit 414 eșecului. S-a instalat teroarea și frica, oricând puteai fi ridicat, luat cu duba neagră, interogat zile și nopți, insultat, scuipat, bătut, terfelit; se constata că ești „curat” ți se dădea drumul, ca, apoi să fii luat și dus, fără ca familia să știe ceva de tine. Erai ca și mort. Pentru lichidarea adversarilor politici a fost deschisă șantierul Canalului DunăreMarea Neagră, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1950 au fost impuse cotele obligatorii din toate produsele care au apăsat greu pe umerii gospodăriilor rănești. Se dădeau cote din cereale, din lapte, carne, lână. Unii țărani nu aveau cu ce plăti aceste dări și impozite, erau ridicați, bătuți și închiși. Mulți dintre ei și-au pierdut urma în țară pe ani întregi, întorcându-se după ce erau uitați. Pentru colectarea cotelor erau trimiși în sate activiști, muncitori și ofițeri. Unul era un muncitor de pe la Hemeiuși, avea și el o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământ, aveai sau nu vite, erai tratat și retribuit la fel; trebuia să muncești și erai retribuit după numărul zilelor de muncă. Pe de altă parte, țăranii înstăriți, numiți chiaburi, au fost urmăriți, impuși la mari impozite și cote, interogați, bătuți, condamnați la ani grei de închisoare. Unii au murit la Canalul Dunăre - Marea Neagră, început atunci pentru exterminarea fizică a „dușmanilor poporului”. În martie 1959 s-a dat un Decret prin care și chiaburii puteau intra în G.A.C. Tot atunci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au murmurarat asentimentul. Barceló i-a făcut semn unui ospătar ce arăta de parcă tocmai urma să fie declarat monument istoric să se apropie să ia comanda. — Un coniac pentru amicul meu Sempere, din acela bun, iar pentru vlăstar un lapte bătut, că are de crescut. Ah, și aduceți cîteva feliuțe de șuncă, dar să nu fie ca acelea de mai Înainte, da, că pentru cauciuc există casa Pirelli, a răcnit librarul. Ospătarul a Încuviințat și a plecat, tîrÎndu-și picioarele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
plății, cadavrul fusese deja Înmormîntat Într-o groapă comună, lîngă trupurile unor cerșetori și ale unor oameni fără nume care apăreau plutind În port sau care mureau de frig pe treptele de la metrou. Fie și numai ca să nu se dea bătut, Monsieur Roquefort nu-l uită pe Carax. Unsprezece ani după ce descoperise Casa roșie, hotărî să le Împrumute romanul celor două eleve ale sale, cu speranța ca, poate, acea stranie carte să le Însuflețească a dobîndi obișnuința lecturii. Clara și Claudette
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
că arhitecții Își puseseră În minte să se ia la Întrecere cu vechii romani, semănând noi ruine pe Întinsul câmpiei. Ajunși dincolo de viitoarea poartă, din care se ridicase doar puțin mai mult decât fundamentul, urmară o scurtă porțiune pe strada bătută, pentru a o coti mai apoi spre nord de-a lungul unei poteci de țară ce se Întindea printre desișuri și tufișuri, urcând ușor pe la poalele unor coline mărunte. La ieșirea dintr-o pădurice de stejari, În fundul unei văi, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
rămas în mână, așa că am lovit cu pumnul gemulețul, care s-a spart, m-am tăiat, sângele meu s-a amestecat cu al ei, am înjurat, am urlat pe stradă cu putere, ca și cum aș fi lătrat, cu furia unui animal bătut. S-au deschis uși și ferestre. Am căzut la pământ. Am căzut. Am căzut din nou. De atunci, trăiesc doar în această cădere. Mereu. XVII Hippolyte Lucy stă lângă Clămence, aplecat deasupra ei cu toate instrumentele și cu chipul încordat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
hodorogind la fiecare mișcare -, un dulap, două scaune, o masă mică, făcută de Octavă când se mutase în prima lui casă. Fata cu mâinile verzi îi adusese multe flori, umpluse casa cu mușcate, cerceluși, glicine, câteva tufe de gardenii înflorite bătut și alb, cu ghivece în care se deschiseseră ghiocei și toporași, în bucătăria îngustă, pe fereastră, așezase un vas în care creșteau fire, grâu, tulpinile aveau vreo zece centimetri, o casă ca o grădină, așa făcuse ea acolo, în îngustimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ROSALIND se Îndreaptă spre oglindă și se contemplă cu multă satisfacție. Își sărută vârfurile degetelor și le pune pe gura din oglindă. Apoi stinge luminile și iese din cameră. Un moment de tăcere. Câteva acorduri de pian, ropot de tobe bătute discret, foșnet de mătase proaspătă, toate se amestecă afară, pe scări, și se strecoară Înăuntru prin ușa Întredeschisă. Siluete Încotoșmănate trec prin holul luminat. Râsul ce vine de jos se dublează, se triplează, se multiplică. Pe urmă cineva intră, Închide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
odată și n-aș fi vrut pentru nimic În lume să nu fiu de față. — Dar cine-a fost? — Păi, niște chelneri, vreo doi marinari și câțiva pietoni răzleți, cred. E cea mai stranie senzație. Ar trebui să te lași bătut, numai de dragul experienței. După o vreme cazi și toată lumea lovește În gol, Încercând să te nimerească, iar când ești la pământ, Îți trag șuturi. Tom și-a aprins o țigară. — Mi-am petrecut o zi Întreagă urmărindu-te prin toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
doamna doctor. Să fie caz de posedare? Să cheme preotul? Văzuse și ea filme cu exorcism, dar nu-și amintea exact formulele și nu voia să riște. - Lasă, dragă, nu te agita. Hai, mai bine mănâncă puțin. Uite niște fasole bătută, suntem în post, te mai cureți și tu la suflet! Și la mațe! adăugă doamna doctor, fără să realizeze gafa. Pe Mariana o buși plânsul. Mai bine murea atunci! Mai bine murea atunci, înainte ca o țară întreagă să râdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
și începe numaidecât să laude, cu multe vorbe, împrejurimile. Aerul este absolut translucid, ca aspicul de pe o tartină de la Gerstner, iar aspicul, la rândul lui, ar putea spune despre sine că e limpede ca aerul de deasupra viilor. Părăsesc poteca bătută și o iau haotic, așa cum le e felul, prin câmp. Anna șchioapătă în urma perechii inegale de îndrăgostiți, care, după părerea fratelui ei, este o pereche egală de îndrăgostiți, totuși numai el crede asta; Rainer ține cu chiu cu vai pasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și despre o fată pe nume Mie? Am dat din cap, la care Yazaki scoase un oftat prelung. Era un oftat ca acelea pe care le auzi des prin filmele americane, din gura unui detectiv particular care nu se dă bătut. Ce ți-a povestit Keiko că s-a Întâmplat cu Mie În final? — S-a sinucis, nu-i așa? Nici n-am pronunțat bine cuvintele acestea, că Yazaki și pufni pe nas, după vechiul lui obicei, se ridică brusc În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Deutscher Hof, furnizându-i lui Streicher un alibi. Martin scutură din cap: — Ar fi fost prea mult să sperați că Streicher ar fi putut să lipsească din Nürnberg în toate zilele care vă interesează, zise el. Dar nu vă dați bătut. S-ar putea, totuși, să reușim să găsim un soi de coincidență care să aibă legătură cu Streicher și partenerii săi astfel încât să vă satisfacă și pe dumneavoastră, și pe mine, ca să nu mai zic de tipul ăsta, Jung. 12
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]