947 matches
-
față de bărbat care, de cele mai multe ori, va avea un comportament abuziv permițându-și și relații extraconjugale. Adevărata căsătorie lăsată de Dumnezeu va fi înlocuită cu libertinajul în care bărbatul va avea rolul hotărâtor, femeia rămânând pe plan secundar. Chinezii, egiptenii, babilonienii, evreii, popoare civilizate ca grecii și romanii, acordau drepturi depline numai bărbaților, în vreme ce femeile erau ținute la distanță, lipsite de libertate și demnitate. înainte de căsătorie, femeia trăia sub voința deplină a tatălui. După căsătorie intra sub voința totală a soțului
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
deranja la fel de mult atât pe matematicianul dogmatic, cât și pe cercetătorul de științe naturale dogmatic. Fundalul istoric Dezvoltarea conștientă a științei matematice, precum și recunoașterea cunoștințelor științifice ca atare, au început cu grecii antici. Începând cu grecii, și înaintea lor cu babilonienii, dezvoltarea ideilor și tehnicilor matematice s-a petrecut în paralel cu dezvoltarea primei științe explicit raționale astronomia descriptivă și predictivă. Pentru pitagoreici, care i-au dat numele matematicii în Grecia secolului al șaselea î.Hr., universalitatea relației matematicii cu cosmosul a
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
oamenilor ca iarbă fermecată (Ghilgameș) sau ca tărîm însorit (basmul românesc Tinerețe fără bătrînețe...). Vechii canaanieni au inventat mitul lui Noe, cel salvat de potopul biblic și căruia i s-a dăruit viață îndelungată. Este o replică la Utnapiștim, variantă babiloniană și adaptată a lui Zuisudra. Dar, în vreme ce eroii sumero-babilonieni, plasați în „țara fericiților” treceau drept nemuritori, după modelul zeilor, străbunul evreilor s-a bucurat doar de vîrstă eonică, de longevitate. „Ulterior”, și „patriarhilor” li s-a recunoscut existență matusalemică, în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
plasați în „țara fericiților” treceau drept nemuritori, după modelul zeilor, străbunul evreilor s-a bucurat doar de vîrstă eonică, de longevitate. „Ulterior”, și „patriarhilor” li s-a recunoscut existență matusalemică, în tradiția mentalistă a vechiului mit al nemuririi. În varianta babiloniană a călătoriei infernale, protagoniștii au rămas aceiași, cu deosebirea că Inanna se numește Iștar, devenind, cu timpul, o divinitate predominant erotică, asemenea Afroditei din mitologia greacă. Nimic n-a împiedicat-o, totuși, să-și păstreze atributele agro-păstorești. Iștar se definește
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
doua se limpezește în direcția moralei, sus însemnînd binele, valorizarea existenței ideale, jos încapsulînd răul, infernul și moartea. De aici pînă la inventarea raiului și a iadului, calea, într-o direcție ori în alta, se arată liniară și rapidă. Varianta babiloniană debutează cu imaginea „lumii de jos”, destul de întinsă ca text, probabil cel mai „vechi” loc al umbrelor cunoscut în bibliografia de specialitate, cu ecouri și în alte culturi euro-asiatice: În Țara-fără-cale-întoarsă, tărîmul lui Ereșkigal, Iștar, fiica lui Sin, și-a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la stînă duhurile rele. Varianta a doua a morții, cea babiloniană, arată încă o dată, prin Iștar, că moartea este atotbiruitoare și că poate fi, cel mult, păcălită. Împotriva ei sunt eficiente doar leacurile miraculoase: burduful cu apa vieții (în mitul babilonian la care facem referință), buruiana vieții (din Epopeea lui Ghilgameș), spațiul însorit (basmul Tinerețe fără bătrînețe...), insulele fericiților (din ficțiunile mediteraneene). Greu de spus, totuși, în ce măsură mitul vegetal al zeiței, care pornește în călătorie și se întoarce cu sprijin venit
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
premioritic”, figurat prin Dumuzi, proprietar de oi și predestinat să experimenteze „prima” dată și pe cont propriu realitatea morții. Cum am mai spus și cu alt prilej, la altă vîrstă a aceleiași legende a îndepărtatului Sumer și spațiu mesopotamian, la babilonienii lui Hamurabi, Inanna se numește Iștar, iar Dumuzi poartă numele Tammuz. Acesta din urmă cade și el sub incidența morții acaparatoare. Iștar, amantă divină, își caută partenerul în cele patru zări ale lumii și-l bocește. Este o protagonistă a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
imprudența să apară în fața stăpînei întunericului în haine strălucitoare, accentuînd (și nu diminuînd, cum s-ar fi cuvenit), contradicția dintre cele două tărîmuri, „de sus” și „de jos”, simboluri esențiale și corespondente dipticului viață-moarte. Este greșeala lui Enkidu. În varianta babiloniană citată, Iștar se salvează, cu condiția să numească în locul ei o persoană apropiată, încă în viață. Este un schimb. Amănuntul amintește de acele narațiuni „nuvelistice” în care omul sărman pleacă de acasă din cauza sărăciei: sau vrea să-l caute pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
care nu pot fi cuprinse într-o imagine constrîngătoare, reflectată într-o singură carte. Tocmai de aceea se poate spune că majoritatea scrierilor lui Mircea Eliade tratează aspecte ale fenomenologiei și semanticii morții, de la Mitul reintegrării la Cosmologie și alchimie babiloniană, de la Yoga. Nemurire și Libertate la Noaptea de Sînziene, de la Nașteri mistice la povestirea La țigănci. Predominanța acestei teme, totdeauna corelată cu opusul ei, viața (în chip de Eros), relevă structura personalității autorului, direcția destinală a ființei sale: între ipostazul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lui Begin oglindește cele mai arzătoare dorințe ale unui popor care și-a petrecut aproape 2 000 de ani în suferință și exil, unit prin tradiții, credință și visul de a se întoarce în patria sa istorică. La fel ca babilonienii, grecii, sirienii, romanii, musulmanii și creștinii care au cucerit înaintea lui Ierusalimul, Begin a vorbit despre victorie. Dar, pentru ca una din tabere să câștige, cealaltă trebuia să fie învinsă. Războiul din 1967 a extins autoritatea evreiască asupra unor teritorii ocupate
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
încredere în aceștia decât unele în altele 110. Nu departe de biserică se află locul în care Solomon și-a construit templul, iar Begin s-a rugat lui Dumnezeu. Acest edificiu sfânt a fost restaurat pentru prima dată după exilul babilonian, iar mai târziu de către regele Irod. A fost distrus în secolul I de către romani, care au făcut una cu pământul întregul oraș, cu excepția zidurilor externe, lăsând intactă partea vestică a templului. Această structură, care există și în ziua de azi
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
fața spre Israel dacă se află în altă parte, spre Ierusalim, dacă este în Israel, dar în altă parte decât în Ierusalim sau spre Muntele Templului dacă se află în Ierusalim. 112 Chivotul a fost pierdut, furat sau ascuns atunci când babilonienii au cucerit Ierusalimul în 587 î.Hr. Nu a fost găsit, până acum, decât în ultimele scene din filmul "Căutătorii chivotului pierdut". 113 Citatele care le aparțin lui Saladin și lui Richard Inimă de Leu sunt extrase din James Reston, Jr.
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
ce caracterizează toate civilizațiile perioadei avute în discuție în acest context. După cum am putut deja remarca, o altă trăsătură comună cu privire la aceste culturi este divinizarea conducătorului, considerat reprezentantul zeilor pe pământ. Totuși aici apar și unele diferențe. Dacă la sumerieni, babilonieni și asirieni prevala trăsătura despotică a suveranilor, caracteristică preluată de la divinitățile în care credeau, la egipteni accentul s-a pus pe o atitudine de supunere necondiționată față de zeități și o dependență totală față de faraoni. În același registru de idei se
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
E ceva care se ascunde în tine, chiar dacă nu pot crede că ceea ce-mi spui ar fi adevărat. Bătrânul se sprijini de umărul lui, zicînd: - M-aș duce la Babilon... Îmi aduc aminte de satul acela, undeva la miazănoapte. Babilonianul îl privi cu mirare. - Care sat? Sat se zice că ar fi fost de mult, sau poate niciodată. Unii spun că a fost totdeauna oraș... Acum este orașul cel mai mare din toată lumea! - Te întorci la Babilon? - Poate că m-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mâncare, uneori îmi dă și câte un veșmânt. - Atunci ne-am adunat bine, căci și eu mă hrănesc din povești. Meseriile pe care le-am învățat în șaizeci de ani... - Ziceai că șase sute? - Da, șase sute ai pământului... cerești numai șaizeci. Babilonianul iarăși îl privi lung, dar bătrânul urmă. liniștit: - Acele meserii nu sunt bune pe pământ. Eu știu să socotesc depărtarea până la soare și până la orice stea, și știu să călăuzesc printre stele luntrele cerești, pot mânui lespezile de piatră în
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
am. Am învățat în răstimpul vieții mele vreo douăzeci de limbi pământene și vreo patru cerești. Am mai aflat și ceva înțelepciune. Asta-i singura mea avuție, dar văd că pe pământ nu e bună de nimic. Cel puțin acum... Babilonianul nu mai râse, nici nu mai zâmbi. Umblară multe zile împreună. Când n-aveau ce face, la câte un popas, bătrânul îi istorisea babilonianului întîmplări din viața sa. Înțelept, știind prin agerimea minții lui că nu tot ce nu se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
singura mea avuție, dar văd că pe pământ nu e bună de nimic. Cel puțin acum... Babilonianul nu mai râse, nici nu mai zâmbi. Umblară multe zile împreună. Când n-aveau ce face, la câte un popas, bătrânul îi istorisea babilonianului întîmplări din viața sa. Înțelept, știind prin agerimea minții lui că nu tot ce nu se cunoaște nu este, de la o vreme începu să-l și creadă, mai ales de la dovada pe care i-o arătase bătrânul și pe care
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
rămas tot acolo. Unii voiau să plece, alții nu voiau... - Și au făcut război? - Cine, ei? Auta începu să râdă zgomotos. Nu, ei nu se ceartă: armele lor sunt gândurile; învinge cine poate dovedi tuturor că are mai multă dreptate. Babilonianul clătină din cap: - Și până la urmă ce au făcut? - Nu știu, n-am apucat să văd cine a avut dreptate. Unii învățați au descoperit mijlocul de a umple cerul lor cu aer făcut de ei, și să facă apă ca să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Babilonului, nu li se dădea mâncare, ca pentru povești, ci lovituri de nuia. - Tu spui, Auta, că în lumea de sus unde ai fost adevărul e prețuit pentru că e adevăr și că acolo toate se petrec prin adevăr! zise o dată babilonianul. Mi-ai spus că și lumea noastră se va ridica o dată pe astfel de treaptă. Nu știu, poate că va fi și așa. Tu însă văd că te-ai dezvățat de lumea noastră, iar dacă te-ai întors să trăiești
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și început să-i blesteme: n-avea mult până să afle că nici nu sunt! O, de-am putea adormi ca să ne trezim peste câteva mii de ani. Dar nici tu nu mai poți. Și Adapă (așa îl chema pe babilonian) oftă adânc. - Știi, zise din nou Adapă, eu am călătorit cândva în munții cu cedri numiți Lebanon, lângă satul Baalbek, unde spuneai că te-au adus acei străini. Am văzut lespezile acelea uriașe și m-am minunat ce putere a
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Fără a ține seama de o tradiție anume (creștină sau necreștină), divinația devine o parte integrantă a religiei. Dintru începuturi, fiecare spațiu socio-cultural a încercat să dezvolte independent practici și forme specifice ale divinației. Astfel, putem vorbi de divinație mesopotamiană, babiloniană, egipteană, indiană, greacă, romană, germanică, evreiască etc.26 Paradoxal, practicile mantice contribuie la menținerea credinței. Dacă omul nu are credință în Dumnezeu se poate să nu i se adeverească de fiecare dată și nici nu poate face față necazurilor și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinația arată că suntem situați într-un univers plin de semne și semnificații, ale cărui înțelesuri ascunse așteaptă încă să fie descoperite și decriptate. Anumite spații socio-culturale au privilegiat o multitudine de asemenea idei și reprezentări. De exemplu, egiptenii și babilonienii s-au ocupat în special de astrologie, etruscii de arta augurală și haruspicii etc. în Despre divinație, Cicero oferă o explicație plauzibilă a acestui fapt: condițiile geografice și cele care țin de profesiile și îndeletnicirile apropiate unei arii socio-culturale ar
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
geografice și cele care țin de profesiile și îndeletnicirile apropiate unei arii socio-culturale ar fi cele care favorizează apariția sau dezvoltatea unor tehnici spirituale specifice. Așa s-ar explica faptul că astrologia a cunoscut o mare înflorire la egipteni și babilonieni. Ei trăiau într-un ținut întins, ceea ce i-ar fi stimulat să contemple cerul la nesfârșit. La etrusci, scrie autorul, faptul că s-au practicat foarte des sacrificii a avut drept consecință interpretarea semnelor din măruntaiele animalelor sacrificate. În plus
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
13.2.2. Terminologie și limbaj divinatoriu La nivelul limbajului, realitățile sunt mult mai evidente. De altfel, această dimensiune a actului divinatoriu a și fost cercetată pentru diverse spații istorico-simbolice. J. Nougayrol 260 subliniază faptul că, de pildă, în divinația babiloniană prezicătorul utilizează un vocabular tehnic, extrem de funcțional deși nu notează mai nimic din rezultatele practicii sale. De exemplu, în cazul divinației, se disting mai mulți termeni: operatori, psihologici, de comunicare, imperativi. În ceea ce ne privește, am încercat să depistăm existența
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
roman, LXXXVII, necesită șapte simboluri, cu mai multe repetări.) Deși sistemul de numerație grecesc era mai sofisticat decât cel egiptean, acesta nu a fost cel mai avansat din lumea antică. De acest titlu se bucura o altă invenție orientală: stilul babilonian de numărat. Și grație acestui sistem, zero a apărut în cele din urmă în Orient, în Semiluna Fertilă a Irakului de astăzi. La prima vedere, sistemul babilonian pare pervers. Pentru început, el este sexagesimal - în baza 60. Aceasta este o
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]