894 matches
-
și mănușile albe. Bărbatul Îi Înmână un pachet mic Învelit În pânză albă. Fără ca Harry s-o știe, acest pachet Îi parvenise prin aceeași rețea care-l ajutase pe Pată Neagră să comercializeze plantele „a doua viață“. Harry Îi dădu bacșiș angajatului fără uniformă prima bancnotă pe care o nimeri În portofel - nu reușea deloc să calculeze echivalentul În dolari, dar, oricât ar fi fost, destinatarul se arătă foarte mulțumit. Atașat de pachet, era un bilet Împăturit În două. Pe una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
până în fața acelui teren. Acum nu mai e nimic acolo. Dacă primeam bani în plus? Păi, dacă munceam pe brânci, uneori, rar, se mai întâmpla să-mi pună bani în gaura de la bilă și să-i rostogolească până la mine. Era bacșiș. Japonia de atunci era încă săracă. După doi ani am demisionat și m-am gândit să fac ceva pe cont propriu. Mi-am deschis o fermă de păsări în Saginomiya. Pentru că pe atunci în Saginomiya erau numai culturi de orez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
a spus să stau liniștită și să-mi văd de treabă în continuare, mi-a promis nu va spune nimănui. M-am simțit groaznic. Am stat acolo șapte luni. Nu aveam un salariu bun, 200 000 de yeni pe lună. Bacșișul era bun. Munceam foarte mult, sperând că voi primi mai mult bacșiș. Câteodată aceeași persoană îmi dădea bani de trei ori pe zi. De la unii primeam când veneau și când plecau. Am făcut niște economii, mi-am luat permisul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
continuare, mi-a promis nu va spune nimănui. M-am simțit groaznic. Am stat acolo șapte luni. Nu aveam un salariu bun, 200 000 de yeni pe lună. Bacșișul era bun. Munceam foarte mult, sperând că voi primi mai mult bacșiș. Câteodată aceeași persoană îmi dădea bani de trei ori pe zi. De la unii primeam când veneau și când plecau. Am făcut niște economii, mi-am luat permisul de conducere și mi-am cumpărat mașină. Aici (într-o prefectură din apropiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
el afla fragmentar numai din mesajele protocolare anexate buchetelor de flori. Stătea acolo în întuneric, așteptând timorat. Nu din curiozitatea de a afla ceea ce va urma. Știa ce-l așteaptă: o tăviță cu un păhărel de țuică, poate câțiva lei bacșiș și invariabil o felie de cozonac. După bucuria de a spori fericirea unei femei care tocmai s-a măritat, s-a logodit sau a născut, sau de a micșora durerea unui om zdrobit de moartea unei rude, acum urma cea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
fân, de ne calcă toți în picioare, dacă nu și mai rău. Totdeauna dăm vina pe greaua moștenire a trecutului. Într-adevăr am moștenit o mulțime de cuvinte împreună cu metehnele respective de la fanarioții cei turciți care ne-au supt vlaga. Bacșiș, robie, bir, mazilire, corupție, peșcheș, lașitate, caftan, abuz, ciubuc, halal, complot, aga, jaf, lefegiu, lingușeală, alai, lulea, anteriu, trândăvie, cămătărie, calicie, samavolnicie, vizir, caimacam, politichie, tâlhărie, capuchehaie, viclenie, pricopsire, firman, lichea, bașbuzuc, buluc, bairam, mahala, calabalâc, protipendadă, taifas, cârdășie, agie
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
el afla fragmentar numai din mesajele protocolare anexate buchetelor de flori. Stătea acolo în întuneric, așteptând timorat. Nu din curiozitatea de a afla ceea ce va urma. Știa ce-l așteaptă: o tăviță cu un păhărel de țuică, poate câțiva lei bacșiș și invariabil o felie de cozonac. După bucuria de a spori fericirea unei femei care tocmai s-a măritat, s-a logodit sau a născut, sau de a micșora durerea unui om zdrobit de moartea unei rude, acum urma cea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
era o chestiune juridică. Sammler Îl convinse să o lase moartă când era cât pe ce să cheme poliția. Nu e nevoie să mă aștepte un taxi, spuse Sammler. — Atunci șterge-o, Îi spuse Feffer șoferului de taxi. Și fără bacșiș. Nu-l brusca, spuse Sammler. — N-o să fac vreo distincție pentru că e negru, spuse Lionel. Aud de la Margotte că ați dat peste un hoț de buzunare negru, apropo. Unde mergem, Lionel? Acum că sunt pe cale să vorbesc, am dubii. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
practic de luat În seamă. Dacă el și Shula trebuiau să depindă de Angela? Angela era Întotdeauna generoasă - cheltuia cu larghețe. Când se duceau la vreo galerie de artă sau ieșeau să ia prânzul, ea, firește, plătea taxiul, nota, lăsa bacșișul, totul. Dar nu se făcea să intre prea mult În detalii cu Angela despre viața asta a ei. Faptele erau mult prea rele, prea crunte, abominabile, demne de toată mila. Într-o oarecare măsură asemenea comportament se baza pe teorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
taxiuri În Pagini Aurii, dar Sammler nu știa la ce companie să sune și nici cât l-ar costa. Nu avea decât patru dolari. Ca să nu Îi facă de râs pe Gruneri, trebuia să lase cel puțin cincizeci de cenți bacșiș. În plus, mai era și taxa de intrare În oraș. Posac, tăcut și aprins la față, Încercă să-și calculeze bănuții. Se și imagina, undeva, trezindu-se că Îi mai lipsesc opt cenți, Încercând să convingă un polițist că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
desert și să ne dregem la el acasă cu o cafea. Am ezitat doar o clipă: — Desigur, am zis, de ce nu? Am împărțit nota. Bangs a calculat în cap că jumătatea mea se ridica la 23.45 de lire, plus bacșișul 1,64 (sau 2,34 dacă voiam să fiu „generoasă“). Apoi și-a netezit pantalonii și a clipit: — Mergem? Poate că mă amețisem de la vin. Poate că mă agățam de ideea că lucrurile se vor îmbunătăți. Poate că pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Iubire-a fost sau ce?... În noaptea orbilor cu ochi de ceară Cu clipe albe prinse la rever Văd chipul tău o depărtată gară Prin care câte-un tren trece stingher, Peroane sumbre ca o colivie Lumina stinsă, mâini cerând bacșiș, Un vânt în șoaptă mișcă o hârtie Și vagabondul timp, mereu furiș, Îngrămădind într-o clepsidră spartă, Surâsuri, poze... „Undeva, cândva”, A fost aievea?... poate o erată Sau un banal amor de mucava? Traverse număr, două câte două, În mână
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
băutura din pahar pe cînd coboram de pe scaun. — Plec. Mi-am amintit că am o treabă. Peste cele două bancnote de două mii de yeni pe care le pregătisem și cu care plăteam consumația, am mai pus cîteva sute de yeni - bacșișul! — Păcat, am continuat eu. Îmi plăcea aici. Dacă mai ai timp la dispoziție, ți-l las pe Tashiro. Nu ai altceva mai bun de făcut, nu? Îmbujorarea provocată de alcool se extinse de pe fața lui Tashiro spre gît. Doar nasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ușa ce i se Închidea În nas. I-am mai auzit strigătul răgușit: — L-am urmărit! Am mers În urma șefului! Am coborît din mașină exact unde Începea panta. Banilor pe care i-am cheltuit cu Tashiro li se adăuga și bacșișul uriaș pe care l-am dat taximetristului pentru că eram amețit. Cum puteam să justific tot ce-am cheltuit ?.... Trebuia să explic În raportul pe care-l Întocmeam... Cum să spun că n-am chiar nimic demn de luat În seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
interioare și considera că toți clienții ei aveau gusturi execrabile. Hei, hei, mă ocup eu de asta, insistă Leon, nu foarte convingător. Raportat la înălțimea Danei, Leon părea scund, dolofan și nesigur. Sau poate chiar așa era. —Nu-i da bacșiș, Leon, l-a somat Dana. Leon. Nu-i. Da. Bacșiș. A venit pe un cu totul alt drum. Ignorând-o, Leon număra bancnote grijuliu. —Asta-i o porcărie, a exclamat Dana. Nu merită atâta. Dar era prea târziu, șoferul strângea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Hei, hei, mă ocup eu de asta, insistă Leon, nu foarte convingător. Raportat la înălțimea Danei, Leon părea scund, dolofan și nesigur. Sau poate chiar așa era. —Nu-i da bacșiș, Leon, l-a somat Dana. Leon. Nu-i. Da. Bacșiș. A venit pe un cu totul alt drum. Ignorând-o, Leon număra bancnote grijuliu. —Asta-i o porcărie, a exclamat Dana. Nu merită atâta. Dar era prea târziu, șoferul strângea deja în mână banii. Oh, las-o moartă! Dana s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Prima oprire am făcut-o la cocioaba Khadrei, lângă Ghizeh, unde am petrecut o noapte, înainte de a ne îndrepta împreună cu Bayazid, în vârstă atunci de un an și patru luni, spre Bulak, marele port fluvial al orașului Cairo. Mulțumită unui bacșiș zdravăn, ne-am putut îmbarca fără zăbavă pe o djerma care transporta spre Alexandria o încărcătură de zahăr rafinat ce provenea din fabrica personală a sultanului. Ambarcațiunile erau numeroase la Bulak, iar unele erau chiar foarte confortabile, numai că eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
m-a escortat personal până la ușa salonului Pluto unde mi-a spus, făcând o plecăciune: — Acum e bine, domnule? — Excepțional, am spus eu. Uite, ține asta. Nu, vă mulțumesc, domnule. — Ei, hai. Ce înseamnă cinci dolari? — Clubul nostru luptă împotriva bacșișurilor, domnule. — De data asta n-are cum să-ți facă rău. Nu ne vede nimeni - ei haide... Bine, atunci du-te naibii! Chestia asta l-a dat gata. Mi-am făcut o intrare zgomotoasă în sala Pluto, slăbindu-mi cravata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ai mai avea nici un ban? — Era ultima hârtie de cinci lire pe care o mai aveam. Am pus-o pe un număr chiar când mă îndreptam spre ușă! — Ăștia plătesc doar treizeci la unu - ce e cu celelalte cincizeci? Un bacșiș! Ai spus că lucrezi acolo, nu-i așa? — Exact! — Ce faci acolo? — Sunt crupier. Am rămas tăcut și încruntat. Selina mai fusese crupier înainte vreme. E adevărat. Cei de la Cymbeline angajau ștorfulițe să supravegheze activitatea de la mese. Și asta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
când nu eram cu ea, nu-mi păsa că, poate, se alinta cu mușteriii ei, că poate chiar îi făceau avansuri, o pipăiau și multe alte de-astea. Poate chiar mai trecea pe la vreunul. Nu-mi păsa nici măcar că primea bacșișuri, în pofida preceptelor morale comuniste, în ciuda afișului de pe oglinda ei de la unitate: „Nu mă jicniți cu BACȘIȘUL (CIUBUK). Sunt OM AL MUNCII la Cop-va. «Hygiena»“. Mă amuzam chiar când, seara, își făcea socoteala banilor adunați din tură și, întotdeauna, punea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
poate chiar îi făceau avansuri, o pipăiau și multe alte de-astea. Poate chiar mai trecea pe la vreunul. Nu-mi păsa nici măcar că primea bacșișuri, în pofida preceptelor morale comuniste, în ciuda afișului de pe oglinda ei de la unitate: „Nu mă jicniți cu BACȘIȘUL (CIUBUK). Sunt OM AL MUNCII la Cop-va. «Hygiena»“. Mă amuzam chiar când, seara, își făcea socoteala banilor adunați din tură și, întotdeauna, punea deoparte, într-o cutie de tinichea, de lapte praf olandez, câțiva lei din câștigul zilei. Spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
avea grijă să-mi arate În ce cafenele să iau o gustare, ce străzi să ocolesc, ce priveliști să mă grăbesc să văd. Mă aștepta cîteva ceasuri la ușa editorilor fără să-și piardă zîmbetul și fără să accepte nici un bacșiș. Hervé rupea o spaniolă amuzantă, amestecată cu tente de italiană și de portugheză. — Il signore Carax deja m-a pagato cu tuoda generosidade por meus servicios... După cum am putut deduce, Hervé era orfanul uneia dintre damele din localul Irenei Marceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
peste ticăloase. — Io tare mi-s simțitoare. Uită-te și ’mneata, dom’ Fermín, la sărăcuțul ăsta... Nu vrea decît să-l Îmbrățișezi și să-l mîngîi. Ți se rupe ini... Am urcat-o pe Rociíto Într-un taxi cu un bacșiș bun, iar noi am luat-o pe strada Princesa, care era pustie, presărată cu văluri de aburi. Ar trebui să te duci la culcare, pentru mîine, zise Fermín. — Nu cred că pot. Ne-am Îndreptat spre Barceloneta și, aproape fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
șampanie ce se Împrăștiase-n jur, deasupra artezienei apăruse un curcubeu În miniatură. Același chelner sau poate altul ieșit de bucătărie (pe care stomatologul, În marșurile lui, o frecventa destul de des, ciupind bucătăresele de fund sau Înghesuindu-le În corset bacșișuri În valută) venise și Îi Întinsese un prosop de culoare purpurie. Atunci Noimann se urcase pe marginea de marmură a artezienei și, cu mâna stângă ridicată deasupra capului, imitând cumva un senator roman, Închinase cupa de șampanie În cinstea distinselor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
dreapta. Răspunsul șoferului, la cererea mea de a merge spre centru, a fost: „Prea aglomerat!“, Înainte de a dispărea În scrâșnet de roți. Când un al doilea taxi liber m-a luat În sfârșit, m-am pomenit că-i dau un bacșiș de cincizeci la sută, atât de ușurată și recunoscătoare eram. —Hei, Bettina, pari tristă. Ești bine? Insistasem ca oamenii să-mi spună Bette, și majoritatea așa făceau. Doar părinții mei și portarul unchiului Will (care era atât de bătrân și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]