1,481 matches
-
lui Fludd nu le erau pe plac. Fludd lăuda matematicile și îi asocia pe rozicrucieni cu tradițiile magiei și cu practicile oculte rămase de la egipteni și Hermes Trismegistus. Fludd credea că rozicrucienii erau „mecanici” și „matematicieni”, urmași ai lui Roger Bacon și Albertus Magnus. Presupunea că erau pricepuți la geometrie, la arta militară, la aritmetică și la algebră. Erau discipline pe care celălalt Bacon, baronul contemporan, le disprețuia, așa cum făcuse în The Advancement of Learning. Or, rozicrucienii nutreau idei similare celor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de la egipteni și Hermes Trismegistus. Fludd credea că rozicrucienii erau „mecanici” și „matematicieni”, urmași ai lui Roger Bacon și Albertus Magnus. Presupunea că erau pricepuți la geometrie, la arta militară, la aritmetică și la algebră. Erau discipline pe care celălalt Bacon, baronul contemporan, le disprețuia, așa cum făcuse în The Advancement of Learning. Or, rozicrucienii nutreau idei similare celor baconiene. Baronul de Verulam se dorea „părintele științei experimentale”, dar respingea cu mânie legăturile sale cu „știința matematică”. Fludd era prieten cu Michael
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
doar o instituție filantropică, precum cele edificate peste un veac în Elveția de către Pestalozzi. Nu se știe însă cine erau sau ar fi trebuit să fie membrii acestei instituții. Dincolo de influența rozicruciană mai existau și altele. După moartea lui Francis Bacon, s-a publicat romanul utopic al acestuia Noua Atlantidă, în care era descris un colegiu similar. Wilkins, cel mai probabil întemeietor al Societății Regale, s-a jucat în cartea sa Mathematical Magic din 1648, în stilul obișnuit al tradiției hermetice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
romanul utopic al acestuia Noua Atlantidă, în care era descris un colegiu similar. Wilkins, cel mai probabil întemeietor al Societății Regale, s-a jucat în cartea sa Mathematical Magic din 1648, în stilul obișnuit al tradiției hermetice, cu numele lui Bacon. El relata povestea unei „lămpi subterane” care „ar fi fost văzută la mormântul lui Francis Rosicrosse, așa cum se spune pe larg în Confesiunea acelei Fraternități”16. „Francis” îl înlocuiește pe „Christian” pentru a putea fi prescurtat în „Fra” („frate”). Schimbarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
the Royal Society din 1667, îi menționează pe francmasonii Christofer Wren, Robert Boyle și William Petty. Grupul de la Oxford nici nu mai voia să audă de „invizibili”. În 1654, Seth Ward a scris o lucrare în care îi disocia pe Bacon și Fludd, intitulată Vindiciae Academiarum. El îl certa furios pe John Webster care publicase, în același an, un encomion al celor doi gânditori, intitulat elegant Academiarum Examen (Examinarea academiilor). Din pana lui Ward se isca „răzbunarea academicienilor”. Cu ce fuseseră
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe John Webster care publicase, în același an, un encomion al celor doi gânditori, intitulat elegant Academiarum Examen (Examinarea academiilor). Din pana lui Ward se isca „răzbunarea academicienilor”. Cu ce fuseseră lezați? Ei bine, Ward ținea cu tot dinadinsul ca Bacon să fie considerat „dascălul filosofiei experimentale”, dar în nici un caz un „netrebnic matematician” ca acela (Fludd) care se arăta de acord cu înalt-luminata Fraternitate a rozicrucienilor 17. Grupul de la Oxford nu numai că se scindase de „invizibili”; trecuse în cealaltă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
joc de această metamorfoză cameleonică. După întemeierea Societății Regale, în anii Restaurației, îndrăznețul astrolog și alchimist a scris The Voyage to the Land of Rozicrucians (Călătoria în țara rozicrucienilor), în care dezvăluia similitudinile majore dintre „casa lui Solomon” - descrisă de Bacon în Noua Atlantidă - și „Societatea rozicrucienilor” - descrisă în Fama fraternitas, utopia „invizibililor”. Când academicienii s-au burzuluit din nou, John Heydon le-a râs în nas: „Francis Bacon al vostru era rozicrucian!”18. În 1668, a fost publicată la Amsterdam
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rozicrucienilor), în care dezvăluia similitudinile majore dintre „casa lui Solomon” - descrisă de Bacon în Noua Atlantidă - și „Societatea rozicrucienilor” - descrisă în Fama fraternitas, utopia „invizibililor”. Când academicienii s-au burzuluit din nou, John Heydon le-a râs în nas: „Francis Bacon al vostru era rozicrucian!”18. În 1668, a fost publicată la Amsterdam cartea lui Comenius Via Lucis. O scrisese în Anglia, în plin elan de reformă pansofică, în urmă cu 26 de ani. Prefața entuziastă era dedicată Societății Regale. Comenius
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Popham rămâne legat de critica „distructivă”, dar întemeiată, adresată de el lui Bloom și obiectivelor behavioriste: J. Popham, „Probing the Validity of Arguments against Behavioral Goals”, în R. Kibler, L. Barker, D. Miles (eds.), Behavioral Objectives and Instructions, Allyn & Bacon, Boston, 1970; J. Popham, Educational Evaluation, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1975; J. Popham, D. Carlson, „Deep Dark Deficits of the Adversary Evaluation Model”, Educational Researcher, 6 (6), 1977. 40. L. Rubin (ed.), Curriculum Handbook: The Disciplines, Current Movements and Instructional Methodology
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1970; J. Popham, Educational Evaluation, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1975; J. Popham, D. Carlson, „Deep Dark Deficits of the Adversary Evaluation Model”, Educational Researcher, 6 (6), 1977. 40. L. Rubin (ed.), Curriculum Handbook: The Disciplines, Current Movements and Instructional Methodology, Allyn & Bacon, Boston, 1977. Deși această încercare de sinteză nu s-a soldat cu rezultatul scontat, Rubin și-a dezvăluit ideile profunde în lucrarea sa de mare sensibilitate și frumusețe Artistry in Teaching, Random House, New York, 1985. 41. H. Shane, Curriculum Change
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
secole în ce impas odios trăia. Dar, astăzi, atare secrete nu mai pot fi tăinuite... În urmă cu patru veacuri, știința s-a semețit să uzurpe rolul milenar jucat de religie. De atunci și până de curând, ideile lui Francis Bacon și René Descartes ne-au lecuit nedumerirea originară și rănile spirituale. Adevărul cercetat a învins în bătălia cu adevărul revelat. Cel din urmă mai agonizează doar la periferia supratehnologizatei Rome și a Ierusalimului înarmat până în dinți. Științele experimentale și pozitive
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care nu calcă pe urmele abstracte și eficientiste ale acestora, ci scrutează orizonturile realității halucinante a secolului XXI încercând să le atingă cu mijloace științifice mult mai rafinate decât cele oferite culturii și civilizației euroatlantice de René Descartes și Francis Bacon. Nu-i mai puțin adevărat că hiperraționalizarea curriculară este amenințată de un pericol major: birocratizarea. Acest obstacol nu este insurmontabil. Profesionalizarea pedagogică a educatorilor la un nivel înalt de competență teoretică i-ar scuti pe aceștia de dificultățile obișnuite de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că Doll jr. vorbește de Evul Mediu și Renaștere. Oricum, era premodernă s-ar fi încheiat în secolele XVI-XVII, odată cu „noua matematică și mecanică cosmologică”, adică observațiile lui Tycho Brahe, legile lui Johann Kepler, cercetările lui Galileo Galilei, cu Descartes, Bacon și Newton. Megaparadigma modernă îl cuprinde și pe John Locke. Ea este caracterizată de o viziune deschisă, de credință în progres și în drepturile politice ale omului. Cosmologia modernă este caracterizată prin cercetarea bazată pe control și predicție, prin modele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
op. cit.). 218. C.E. Cortes, „The Societal Curriculum: Implications for Multiethnic Education”, în J.A. Banks (ed.), Educations in the 80’s: Multiethnic Education, National Education Association, 1971. 219. W.S. Longstreet, H.G. Shane, Curriculum for a New Millennium, Allyn and Bacon, Boston, 1993. 220. E.W. Eisner, The Educational Imagination: On the Design and Evaluation of School Programs, Macmillan, New York, 1994, p. 103. 221. Ibidem, p. 97. 222. La acea dată, Brent G. Wilson era profesor asociat de tehnologia instruirii la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Reproduction in Education, Routledge & Kegan Paul, Londra. Apple, M. (1990), Ideology and Curriculum, ed. a II-a, Routledge, Londra. Arac, J. (ed.) (1986), Postmodernism and Politics, Minnesota University Press, Minneapolis. Armstrong, D. (1989), Developing and Documenting the Curriculum, Allyn and Bacon, Boston. Aronowitz, S. (1990), The Crisis in Historical Materialism: Class, Politics, and Culture in Marxist Theory, University of Minnesota Press, Minneapolis. Aronowitz, S., Giroux, H. (1991), Postmodern Education: Politics, Culture and Social Criticism, University of Minnesota Press, Minneapolis. Asanuma, S.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Winston, New York. Ayers, J., Berney, M. (1990), Teacher Education Program Evaluation: An Annotated Bibliography and Guide to Research, Garland Publishing, Inc., New York. Bagley, W. (1905), The Educative Process, Macmillan, New York. Banks, J. (1981), Multiethnic Education: Theory and Practice, Allyn and Bacon, Boston. Barone, T. (1992), „On the Demise of Subjectivity in Educational Inquiry”, Curriculum Inquiry, 22 (1), pp. 25-38. Barrow, R. (1976), Plato and Education, Routledge & Kegan Paul, Londra. Barrow, R. (1978a), Radical Education, Martin Robertson, Oxford. Barrow, R. (1978b), The
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a III-a, Pergamon Press, New York. Connell, W., Lizhong, Z. (1991), „People’s Republic of China”, în A. Lewy (ed.), The International Encyclopedia of Curriculum, Pergamon Press, New York, pp. 228-230. Cook, R., Doll, R. (1973), The Elementary School Curriculum, Allyn & Bacon, Boston. Cook, T., Reichardt, C. (eds.) (1979), Qualitative and Quantitative Methods in Evaluations Research, Sage Publications, Beverly Hills. Cornbleth, C. (1988), „Curriculum in and out of Context”, Journal of Curriculum and Supervision, 3 (2), pp. 85-96. Cornbleth, C. (1991), Curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
J. (1910), How We Think, D.C. Heath and Co., Boston. Dewey, J. (1938), Experience and Education, Macmillan, New York. Dewey, J., Dewey, E. (1915), Schools of Tomorrow, E.P. Dutton and Co., New York. Doll, R. (1989), Curriculum Improvement: Decision-Making and Process, Allyn & Bacon, Boston (edițiile precedente: 1986, 1982, 1978, 1974, 1970, 1964). Doll, W., Jr. (1986), „Prigogine: A New Sense of Order, a New Curriculum”, Theory into Practice, 25 (1), pp. 10-16. Doll, W., Jr. (1988), „Curriculum Beyond Stability: Schon, Prigogine, Piaget”, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
M. (eds.) (1992), Understanding Teacher Development, Teachers College Press, New York. Hartshorne, C. (1937), Beyond Humanism: Essays in the Philosophy of Nature, University of Nebraska Press, Lincoln. Hass, G. (ed.) (1977), Curriculum Planning: A New Approach, ed. a II-a, Allyn & Bacon, Boston. Hawthorne, R. (1992), Curriculum in the Making: Teacher Choice and the Classroom Experience, Teachers College Press, New York. Heath, R. (ed.) (1964), New Curricula, Harper & Row, New York. Hellinger, W. (1991), Global Education: Educational Systems in Syria, Egypt, Israel and American
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1977), The Curriculum: Theory and Practice, Harper & Row, Londra. Kessler, S., Swadner, B. (eds.) (1992), Reconceptualizing the Early Childhood Curriculum: Begining the Dialogue, Teachers College Press, New York. Kibler, R., Barker, L., Miles, D. (eds.) (1970), Behavioral Objectives and Instructions, Allyn & Bacon, Boston. Kickbusch, K., Everhart, R. (1985), Curriculum, Practical Ideology, and Class Contradiction”, Curriculum Inquiry, 15 (3), pp. 281-317. Kilpatrick, W. (1918), „The Project Method”, Teachers College Record, 19 (4), pp. 319-335. Kilpatrick, W. (1925), Foundations of Method: Informal Talks on
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Holt, Rinehart & Winston, New York. Lerner, G. (1986), The Creation of Patriarchy, Oxford University Press, New York. Livingston, D. (ed.) (1987), Critical Pedagogy and Cultural Power, Bergin & Garvey, South Hadley. Longstreet, W., Shane, H. (1993), Curriculum for a New Millennium, Allyn and Bacon, Boston. Lundgren, U. (1979), School Curricula: Content and Structure and Their Effects as Educational and Occupational Careers, Stockholm Institute of Education, Stockholm. Lydon, A. (1992), Cosmology and Curriculum, Louisiana State University, Baton Rouge. Lyotard, J.-F. (1979), La condition postmoderne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ASCD, Washington, D.C. Page, R., Valli, L. (eds.) (1990), Curriculum Differentiation: Interpretive Studies in U.S. Secondary Schools, State University of New York Press, Albany. Pajak, E. (1989), The Central Office Supervisor of Curriculum and Instruction: Seeting the Stage for Success, Allyn & Bacon, Boston. Parker, C., Rubin, L. (1966), Process and Content: Curriculum Design and the Application of Knowledge, Rand McNally, Chicago. Parker, F. (1883), Talks on Teaching, Kellog’s Teachers Library, New York. Passow, H. (ed.) (1962), Curriculum Crossroads, Teachers College Press, New York
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Curriculum: An Introduction to the Study of Historical and Contemporary Curriculum Discourses, Peter Lang Publishing, New York. Popham, J. (1970), „Probing the Validity of Arguments against Behavioral Goals”, în R. Kibler, L. Barker, D. Miles (eds.), Behavioral Objectives and Instructions, Allyn & Bacon, Boston. Popham, J. (1975), Educational Evaluation, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Popham, J., Baker, E. (1973), Classroom Instructional Tactics, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Popkewitz, T. (1991), A Political Sociology of Educational Reform: Power/Knowledge in Teaching, Teacher Education, and Research, Teachers College Press
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Feminine: The Politics of Popular Culture, The Falmer Press, Londra. Rossman, P. (1992), The Emerging Worldwide Electronic University: Information Age Global Higher Education, Greenwood Press, Westport. Rubin, L. (ed.) (1977), Curriculum Handbook: The Disciplines, Current Movements and Instructional Methodology, Allyn & Bacon, Boston. Rud, Jr., A., Oldendorf, W. (eds.) (1992), A Place for Teacher Renewal: Challenging the Intellect, Creating Educational Reform, Teachers College Press, New York. Rugg, H. (1929-1936), Man and His Changing Society, 6 vol., Ginn and Company, Boston. Rugg, H. (1941
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în parte, în Cuvinte panighirice și moralnice (1826), pun în evidență un spirit iluminist. Printre cărturarii munteni din generația premergătoare revoluției de la 1848, P. a fost unul dintre cei mai radicali adversari ai instituțiilor feudale din Țările Române. Influențat de Bacon și Descartes, el este adept al „dreptului natural”, al reformelor sociale, al răspândirii culturii prin școli și tipărituri în limba națională. Cere în repetate rânduri o „lege a dreptății”, conformă cu ordinea firească, cu „regula magnifică a lumii”. Este și
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]