1,999 matches
-
o aprins dragă-doamne și am pus-o între vreascuri...Au apărut două firicele de flacără și... s-o mântuit cu focul. Am luat-o de la capăt...Am încercat așa nu știu de câte ori, dar tot degeaba. Deodată îl aud pe țambalagiu: „Bade Costâne, lupchii se apropie de noi! Ce ne facem?” „De unde să știu eu? Vezi bine că nu pot aprinde focul...” In clipa următoare, însă, aud o trosnitură de mi s-o oprit inima în loc...Na! Aprinde focul cu asta! Mi-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
foiau în jurul nostru, de parcă nu-și găseau locul. Uite-așa umblau blestemații! Uite-așa! O nouă trosnitură cu scâncet de corzi m-o trezit parcă dintr-un somn. Jos, la picioarele mele, zăcea țambalul, făcut surcele... „Incearcă și cu astea, bade Costâne, că nu mai avem mult de trăit...Ori ne mănâncă jivinele, ori înghețăm bocnă” - a vorbit vioristul. Am reușit să aprind așchiile din țambal și până la urmă și vreascurile ude. Ardea focul nevoie mare. Incet încet, lupchii s-au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de un piuit m-o făcut să înțeleg că o coardă o dat ortul popii. „Cântă Goguță! Cântă! Nu te opri!” l-am îndemnat eu. După un ceas bun, Goguță îndruga doar un cântec amărât... „Nu mai pot să cânt, bade Costâne! Am înghețat de tot.” - o scâncit Goguță. „Am să cânt eu până ai să te încălzești.” Am început să cânt ceva tărăgănat...Fiarele nu s-au mișcat din loc. Am cântat răzbit, în timp ce corzile pocneau una după alta. Când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
făcut să înțeleg că Goguță o mântuit-o cu cântatul. Nu mai avea nici o strună! Am încercat să tăcem și să-i ținem pe lupi la distanță cu focul. Dar de unde? Dihăniile au început să facă iar pași spre noi. „Bade Costâne, încearcă matale pe coarda ceea, că ne halesc lupchii! Uite la ei cum ne țintesc cu ochii.” „Brrr!” o făcut Goguță, tremurând ca varga...Am început să cânt eu mai avan, dar tot nu ieșea mare brânză.” Pâcule! Să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
stat, dar în loc să se facă sănătoasă, îi mergea din ce în ce mai rău. S-o învârtit doftorii pe lângă ea, dar amărâta numai nu se făcea bine. Bărbatul trecea pe la spital și îi întreba pe doftori: „Se mai face bine fimeia mea sau...?” „Apoi, bade, cum se vede treaba îi slabă nădejde. Noi ne zbatem s-o facem sănătoasă și ea numai nu vrea.” „Mare-i Dumnezeu și poate s-o îndura s-o facă bine, că o așteaptă copchiii.” Si uite așa, când mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dar fimeia era moartă ca toți morții. Rece ca un sloi și țeapănă ca un stâlp din gard. Tocmai în ziua aceea s-o nimerit să treacă bărbatul ei pe la spital. „Ce mai face fimeia mea, domnule doftor?” „Face bine, bade. O ajuns în rândul celor drepți.” „Adică cum, domnule doftor?” o întrebat omul, nepricepând cum vine vorba asta. „Adică o ajuns în ceruri, bade.” l-o lămurit doftorul. „Tot n-am înțeles, domnule doftor.” „Da’ greu mai ești de cap
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nimerit să treacă bărbatul ei pe la spital. „Ce mai face fimeia mea, domnule doftor?” „Face bine, bade. O ajuns în rândul celor drepți.” „Adică cum, domnule doftor?” o întrebat omul, nepricepând cum vine vorba asta. „Adică o ajuns în ceruri, bade.” l-o lămurit doftorul. „Tot n-am înțeles, domnule doftor.” „Da’ greu mai ești de cap, bade. Dacă ți-am spus că o ajuns în ceruri, însemnă că o dat ortu’ popii. Ce mai vrei?” „Taie-mă, domn’ doftor, da
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
O ajuns în rândul celor drepți.” „Adică cum, domnule doftor?” o întrebat omul, nepricepând cum vine vorba asta. „Adică o ajuns în ceruri, bade.” l-o lămurit doftorul. „Tot n-am înțeles, domnule doftor.” „Da’ greu mai ești de cap, bade. Dacă ți-am spus că o ajuns în ceruri, însemnă că o dat ortu’ popii. Ce mai vrei?” „Taie-mă, domn’ doftor, da’ tot n-am priceput.” „Adică o murit, bădie! O închis ochii și gata!” Omul o căzut leșinat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
si-o pus în gând să umple morga spitalului” - o zis doftorul în timp ce i-o ars două palme, ca să-l aducă în simțiri. Până la urmă, omul o făcut ochi și o întrebat: „Si unde îi fimeia mea acuma?” „La morgă, bade.” „Apoi am s-o iau acasă, domnule doftor, că tot îs venit la târg cu căruța.” „Numai că nu se poate s-o iei așa...Trebuie să-i facem întâi autopsia și pe urmă...” „Da’ ce înseamnă otopsie, domnule doftor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
iau lâna, că nu mă oprește nimeni. Patru la mână! Și tot așa mai încolo. Iară dacă am nevoie de franci, iaca, duc una la târg și-o vând cât ai clipi; cinci la mână, fratele meu! DĂNILĂ (uimit): Apoi, bade Conovăț, se potrivește cum nici că se putea mai bine! De când umblu eu după o sculă ca asta..., n-am vreme, că ți-aș povesti. Iaca, am carul de vânzare. Dacă te învoiești, îți dau carul și-mi dai capra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
braț) Bun întâlnișul, om bun! CÂRLIG (bâlbâit): Noroc să dea Dumnezeu! DĂNILĂ: Frumoasă gâscă ai! CÂRLIG: Păi n-ai nimerit-o, că nu-i gâscă, îi gânsac. L-am cumpărat de sămânță. DĂNILĂ: Bine-ai făcut! CÂRLIG: Păi da... DĂNILĂ: Bade... cum îți zice? CÂRLIG: Istrate Cârlig îmi zice. DĂNILĂ: Frumos nume! CÂRLIG: Păi da... DĂNILĂ: Bade Cârlig, și-o spune ceva. CÂRLIG: Păi spune. DĂNILĂ: Iaca spun. Eu, de când mă știu, sunt om norocos. Dovada aici de față: mi te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Păi n-ai nimerit-o, că nu-i gâscă, îi gânsac. L-am cumpărat de sămânță. DĂNILĂ: Bine-ai făcut! CÂRLIG: Păi da... DĂNILĂ: Bade... cum îți zice? CÂRLIG: Istrate Cârlig îmi zice. DĂNILĂ: Frumos nume! CÂRLIG: Păi da... DĂNILĂ: Bade Cârlig, și-o spune ceva. CÂRLIG: Păi spune. DĂNILĂ: Iaca spun. Eu, de când mă știu, sunt om norocos. Dovada aici de față: mi te-a scos norocu-n cărare. Pentru că de ce? Eu am acasă păsăretul pământului, atâta doară că pe gânsacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
prepeleac. Când a bate vântul, tocmai bine s-o umfla, apoi n-ai decât să-i faci o bortă și să-i pui acolo un fluier; și iacă-te cu cimpoi pe negândite, mai iute decât a izbuti să facă badea Istrate Cârlig din pielea răposatei capre. Asta-i: bate vântul, cântă trișca! Ș-apoi o ții tot așa până la apusul lumii. La drum, acasă, să-i duc bucurie Smarandei și lui frate-meu... Sfârșitul primei părți Partea a doua Tabloul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Han-Tatar. CODÂRLIC (disprețuitor): Alta-i vorba, Prepeleac... DĂNILĂ: Măi nevolnicule, da' de când îs eu prepeleacul tău? Vezi că-nșfac cel buzdugan, și când te-oi mirui cu dânsul fac din tine puzderie de draci mărunței! CODÂRLIC (spăsit): Nu te mânia, bade Dănilă... DĂNILĂ: Așa mai merge. Hai, spune! CODÂRLIC: Zice Întunecimea Sa Săcăluș așa: dintre noi doi, cine-a zvârli buzduganul ista mai tare și mai sus, acela să aibă și burduful cu bani. DĂNILĂ: Bun cap are Săcălușul tău, nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
aduci și toporul meu? Că am a-l da înapoi celui de la care l-am împrumutat. CODÂRLIC: Las' că-i pus la loc bun și toporul: Acu' alta-i. Tu, măi Dănilă... DĂNILĂ (încruntat): Cum ai zis? CODÂRLIC (temător): Mata, bade Dănilă... DĂNILĂ: Apoi așa! Zi! CODÂRLIC: ... cu șmecheriile... matele..., ai tulburat grozav toată drăcărimea din iaz. (își revine, ton provocator) Da' acuși am să te vâr și eu în toate răcorile morții! Hai să ne blăstămăm, și care din noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ani a unor români obișnuiți. Așadar nici măcar proximitatea temporală nu ar fi un argument. Și totuși, după cum veți vedea, cei patru excursioniști români au ceva din candoarea, din ingenuitatea primilor exploratori care pleacă spre Indii. Sau, știu eu, a unor badea Cârțani dotați cu Dacie 1300. Spre Strasbourg cu antifon natural În ’94 am vândut și noi niște pământ și am făcut rost de ceva bani. Așa am zis să plecăm și noi, io cu nevastă-mea și cu copiii, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de școală și să fie de față când se va deschide școala nouă. Vă aștept la nașul. Costăchel își aranjă pălăria pe-o sprânceană, își mângâie mustața cum avea el obiceiul și ieși. În toate îi semăna - ruptă bucățică - lui badea Costache, bătrânul. Tată! a strigat din pragul casei bătrânilor. Eu am să plec înainte, pentru că trebuie să trec pe la nașul. Matale ai să vii odată cu Măriuca și cu Tăchel. Iaca-s gata, a răspuns bătrânul, ieșind în prag. Am să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ridicarea acestei școli. Sătenii, cu odraslele de mână, asistau la acest eveniment cu tăcută religiozitate. De undeva din mulțime au pornit câteva aplauze... Țăranii, cu palmele lor aspre, știu să aplaude, iar când o fac trăiesc clipa cu tot sufletul... Badea Costache, retras mai în lături, clipea des, încercând să oprească o pârdalnică de lacrimă - perlă incoloră - care, scăpată din îmbrățișarea pleoapelor, se rostogolea pe obrazul brăzdat de cute... Măriuca și Didina, alături de Petrache, fremătau de emoție. La invitația gazdelor, învățătorul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
un lotru la drumul mare, să bântuiască prin sufletul lui neîmpăcat... Din gândurile care-l cuprinseseră ca o ceață l-au trezit bătăile din palme și vorbele izbucnite din mulțime: Așa-i! Așa-i!... Fruntea grea de ani a lui badea Costache s-a plecat involuntar și ochii au fixat un punct de lângă vârful opincilor sale... Un gând greu ca un bolovan îi apăsa creierul și fără voie a îngăimat -în șoaptă - ca un oftat: „Iartă-mă, Costăchele, băiatul tatii!” Nici
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Sănii pline cu saci își așteptau rândul la descărcat. În jur, mare vânzoleală... A avut noroc să dea - chiar la intrare - nas în nas cu angrosistul. Bună ziua și bine te-am găsit, jupâne Ștrul. Ce mai faci? Bine ai venit, bade Dumitre. Eu aș face tare bine dacă m-ar lăsa alții... Dar așa, fac și eu ce pot. Cine îndrăznește să te tulbure, jupâne? Cine nu îndrăznește, întreabă-mă. Că de băgat nasul în treburile mele a început să și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
rămas cu privirea pierdută într-un ungher al încăperii. Moș Dumitru se uita la el cu încordare, neînțelegând frământarea de pe chipul negustorului. După un timp, angrosistul l-a fixat pe moș cu o privire grea și a grăit. Știi dumneata, bade Dumitre, ce țin eu acum în mână? Sau, mai bine-zis, ce mi-ai adus dumneata? Trotil, bade Dumitre. Trotil... Cum vine vorba asta, jupâne Ștrul? Ce trotil? Nu pricep. Apoi, bade Dumitre, matale nu știi nimic. Da’ poate-i mai
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
neînțelegând frământarea de pe chipul negustorului. După un timp, angrosistul l-a fixat pe moș cu o privire grea și a grăit. Știi dumneata, bade Dumitre, ce țin eu acum în mână? Sau, mai bine-zis, ce mi-ai adus dumneata? Trotil, bade Dumitre. Trotil... Cum vine vorba asta, jupâne Ștrul? Ce trotil? Nu pricep. Apoi, bade Dumitre, matale nu știi nimic. Da’ poate-i mai bine așa. Uite despre ce-i vorba. Când mi-a adus sămânța de la liceu, delegatul - un legionar
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cu o privire grea și a grăit. Știi dumneata, bade Dumitre, ce țin eu acum în mână? Sau, mai bine-zis, ce mi-ai adus dumneata? Trotil, bade Dumitre. Trotil... Cum vine vorba asta, jupâne Ștrul? Ce trotil? Nu pricep. Apoi, bade Dumitre, matale nu știi nimic. Da’ poate-i mai bine așa. Uite despre ce-i vorba. Când mi-a adus sămânța de la liceu, delegatul - un legionar - mi-a atras atenția... Adică m-a amenințat cu pârjolul dacă vând sămânță țăranilor
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cunosc de când era copil, pe dumneata de-o viață... Cum să fac să nu-mi pierd prietenii și nici pe mine și familia... Jupâne, dacă ai să faci asta pentru noi, ai să ne ai aproape oricând. Cum să fac, bade Dumitre? Cum să fac? Taie-mă și nu știu cum. Uite ce gândesc eu, jupâne Ștrul: noi... Când moș Dumitru a terminat de spus cum are de gând să ia sămânța, negustorul a apreciat: Știam eu că țăranul e deștept, dar matale
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Dumitre? Cum să fac? Taie-mă și nu știu cum. Uite ce gândesc eu, jupâne Ștrul: noi... Când moș Dumitru a terminat de spus cum are de gând să ia sămânța, negustorul a apreciat: Știam eu că țăranul e deștept, dar matale, bade Dumitre, ești bun de ministru. Ce mai? Uite ce repede a găsit el leacul! Trebușoara asta însă numai dumneata și cei cu care faci transportul trebuie s-o știți. Crezi că ai să poți găsi trei oameni de încredere? Jupâne
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]