5,057 matches
-
încep să mă caut în cenușa unei ierni -plecată și umilă-. Dintr-o lacrimă rotundă picură suflete pierdute, uitate undeva, în memorie, tresărind la ding-dongul unui clopot din balada gândului, -scrisă la poarta sorilor de seară-. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: BALADA GÂNDULUI / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1794, Anul V, 29 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
BALADA GÂNDULUI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1448826254.html [Corola-blog/BlogPost/383152_a_384481]
-
Doinele o plâng și-o cântă, Graiul unic ce usucă Inima în două frântă... Limba fără frâu și hamuri Leagă inimi printre gratii, Neamul rupt în două neamuri, Patria în două patrii... Limba noastră din vecie De vechi cronici și balade, Ruptă cu nemernicie, E iar una, dadă, bade! Limba sfântă ne unește, Cât de veche-i, parcă-i nouă, Eminescu se-ntregește, Nu mai este rupt în două... A sosit clipa în care, Limba să ne fie una Într-o
EMINESCU SE-NTREGEŞTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_se_ntregeste_romeo_tarhon_1386526865.html [Corola-blog/BlogPost/353317_a_354646]
-
2013 Toate Articolele Autorului Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_glorie_limbi_al_florin_tene_1377839939.html [Corola-blog/BlogPost/360002_a_361331]
-
meticulozitate aproape profesională, într-un răstimp cuprins între 1900 și 1950, și așteaptă negreșit lumina tiparului, cuprinzând un buchet larg și variat de creații, doine vesele, triste, cântece haiducești, de cătănie, melodii de hore, melodii bătrânești vechi și foarte vechi, balade, cântece pastorale, doine de munte, de șes, de dor etc. O altă mare pasiune a lui Ion Muțiu a fost lingvistica. A întocmit chiar un „Dicționar al neologismelor din limba română”, încă nepublicat însă vădind preocupările sale certe și care
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Colonelul_ion_mutiu_omul_care_a_servit_tara_sub_patru_coroane_regale_.html [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
faptelor și al stărilor de spirit, este părintele Prodromos, iar cei „Nouă meșteri mari/ Calfe și zidari” care au pus umărul la ridicarea mănăstirii și a împrejurimilor ei, făcute după buna tradiție strămoșească, merită și ei un loc deosebit în baladă pentru a li se păstra numele pentru vecie: familia inginer Florinel Andrei, ca sponsor principal, familia avocat Nicolae Tunaru, familia inginer Ion Drăgănuș și soția sa, doctorița Ioana Drăgănuș și familia tehnician Ion Cioacă. Lista nu e completă dacă nu
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1448461083.html [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
ziua de 29 aprilie 2013, doar cu două zile mai înainte de aniversarea a 79 de ani de la naștere... „Pentru Vasile Sfarghiu timpul nu a mai avut răbdare. A plecat în acel univers, acolo unde poate că s-a născut cine știe ce baladă la care el ținea atât de mult. Poate se gândește să întocmească și acolo o monografie a oamenilor ce au trăit pe meleaguri bucovinene să se poată aduna la un loc și să ctitorească un colț de rai. Ecouri peste
CUVINTE DRAGI DIN LUMEA VEŞNICIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413132096.html [Corola-blog/BlogPost/383710_a_385039]
-
Peste-un an sau doi, de coaptă, Va plseni și... numa-numa... De n-o fi plesnit și-i aptă Ca un mugure de-acuma... Tare bine-i stă, dar mie, Om bătrân, urât îmi șade Să privesc cu lăcomie Topârcenizând balade... Prima zi de primăvară De o iarnă-mi țin hormonii Ca pe mânji în țarc și-n ham, Dar de azi lepăd șoșonii Și fularul ce-l purtam. Soarele, cu mici ventuze, Mi se-nfige în pomeți, Simt ca un
GRUPAJ LIRIC VERNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1427204030.html [Corola-blog/BlogPost/357717_a_359046]
-
livada Le-a albit, de ieri, zăpada. Tot de ieri, și Măriuța Îmi arată săniuța; Însă azi, în dimineață, Mi-a zâmbit: - Hai, nătăfleață, Să zburăm până în vale Pe omătul încă moale! Și-apoi, omul de zăpadă, În peisajul de baladă, Să îl ridicăm degrabă, Ca poznașa Iarna-Babă, Care-i cam într-o ureche, Să aibă și ea pereche! Referință Bibliografică: CHEMARE LA JOACĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1829, Anul VI, 03 ianuarie 2016. Drepturi de Autor
CHEMARE LA JOACĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1451847700.html [Corola-blog/BlogPost/378559_a_379888]
-
de omenie. Și așa au și ajuns! Cel care s-a străduit, nu ușor, ca să fie preot, părintele Gheorghe Bârjovanu nu s-a dezlipit nici o clipă de ea. Viața părintelui, înrădăcinată acasă, lângă mama sa, a căpătat întruchipare străveche, de baladă. Numai altădată copiii rămâneau acasă. Azi se împrăștie în toate zările pământești, împinși de speranță, așteptați de lume! Nu s-a-nstrăinat de așezarea natală, nu s-a îndepărtat de conlocuitori, nu și-a părăsit mama. Nu s-a putut familiariza cu
PR. GHEORGHE BÂRJOVANU. MAMA, CUVÂNTUL DINCOLO DE CUVÂNT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415554214.html [Corola-blog/BlogPost/371515_a_372844]
-
baladave Nënqeshin lashtësive Luajnë aktin e fundit Sipër prushit të ftohtë Duke e djegur dimrin Sirenat trembin djallin Vërshëllejnë kthinave Koha mbarset me ëndrra Dhe unë po e mbjell shpirtin Nëpër vazo me trëndafilë. TĂCIUNE RECE În ritualul cunoașterii Personajele baladelor Le surâd antichităților Joacă cel din urmă act Peste tăciunii reci Arzând iarnă Sirenele sperie diavolul Fâsâie prin colțuri Timpul se-mperechează cu vise Iar eu implantez sufletul Prin vaze cu trandafiri PIKËTAKIMI Unë e ți Në një pikëtakimi Përse nuk
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1492882494.html [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
-l zic / rădăcină-l ține-n înălțime / pe copacul de nimic. / Fi-voi eu, la urma urmei / behăit de piatră ce ridic / un păstor de punct asupra turmei / pietrelor lucrate doar de robi, de sclavi, de javre / desmuțind cuvântul din balade / și păduchiul unui substantiv, / verbului i se făcuse frig / iară de mișcarea din silabe / mi-au rămas orbite oarbe. («Homer» - AmNS, 126). XXI. Treapta înfrângerii zeilor-chirurgi: Tu departea, tu departea mea... (1984). Ciclul conține versuri erotice, elogiind marea împlinire a
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
repertoriul internațional, a dat autografe și ne-a făcut pe noi, românii, să ne simțim ca la noi acasă. A cântat și a dansat, în același timp, cu Alexia, nepoțica mea, de parcă erau două prietene nedespărțite. În momentul în care „Balada” lui Ciprian Porumbescu a început a învălui atmosfera în notele lirice ale frumuseții spiritului românesc, am văzut și am simțit, privirile pline de admirație și încărcate de emoție în ochii urmașilor vestiților samurai. Lansarea cărții a coincis cu ziua de
ANTOLOGIA IZVOARELE VIEŢII ÎN JAPONIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Antologia_izvoarele_vietii_in_japoni_floarea_carbune_1329047583.html [Corola-blog/BlogPost/346765_a_348094]
-
vrei din coșul lui Haivada Selim./ Și trase mucavaua panerului turtit... “ În final, figura lui Selim devine simbol, întruchipând o umanitate situată între coordonate spirituale azi dispărute. După melci, este, ca și Selim, tot o narațiune poetică având aspect de baladă. Atmosfera copilăriei e surprinsă între niște coordonate spirituale folclorice, în versuri cu metru de descîntec:”Când Păresimii, prin lunci,/ Răspândeau pietriș de-albine,/ Ne părea la toți mai bine:/ Țînci ursuzi,/ Desculți și uzi,/ Fetișcane/ ( Cozi plăvane )/ Înfășate-n lungi
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Trei_oglinzi_paralele.html [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
el. Când am intrat în sfânta mânăstire, lângă icoana Domnului IISUS CHRISTOS, am văzut o tânără care plângea și se ruga Mântuitorului să-i reînvie pe cel ce-o lăsase singură. În urechi a-nceput să-mi sune o dulce baladă care, din păcate, n-am mai reușit s-o cânt... Sper s-o cânte altă privighetoare a Gorjului, fiindcă vremea se cernise atât de repede peste mine și, nu de puține ori m-am visat că alergam să-l întâlnesc
CENTENAR MARIA TĂNASE 81913-20139 de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Centenar_maria_tanase_81913_2_marin_voican_ghioroiu_1375507412.html [Corola-blog/BlogPost/366527_a_367856]
-
Creatie > CATRENE CU MIGRENE 6 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului nici o sudalmă nu-mi socoate întregul drum al somnului meu ca în apă luna frământă lumini peste catrenul meu balade se zvonesc prin frumuseți de cuvinte nu pentru Sinele meu icoana e tot pe perete de suflet doar tămâia zbucium aromat cădelnițat Referință Bibliografică: CATRENE CU MIGRENE 6 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1997, Anul VI
CATRENE CU MIGRENE 6 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1466310658.html [Corola-blog/BlogPost/373576_a_374905]
-
Alexandru Florin ȚENE, publicat duminică, 14 februarie 2010 în revista Romanian VIP) Mă trezii azi pe la cinci dimineața, așa... brusc, de s-a speriat și nevasta: -Ce ai, omule? -În sfârșit o nouă descoperire în Literatura noastră: „Elogiul” crimei în Balada Românească!!! -Este și normal! zise ea calmă, încercând a pune „punct”. -De ce? -Pentru că nu se trage din „manele”! -Măi să fie! Unii nu pot dormi de Baladele noastre, iar eu de manelele astea... Oare cum ar suna balada
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
-În sfârșit o nouă descoperire în Literatura noastră: „Elogiul” crimei în Balada Românească!!! -Este și normal! zise ea calmă, încercând a pune „punct”. -De ce? -Pentru că nu se trage din „manele”! -Măi să fie! Unii nu pot dormi de Baladele noastre, iar eu de manelele astea... Oare cum ar suna balada „Meșterul Manole” dacă ar recita-o „guță” sau „copilul minune”? -Ăștia nu recită, ci „cântă” doar! Ca să reciți o baladă, așa... să nu sune a „manea”, hâm(!) îți trebuie
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
manele”! -Măi să fie! Unii nu pot dormi de Baladele noastre, iar eu de manelele astea... Oare cum ar suna balada „Meșterul Manole” dacă ar recita-o „guță” sau „copilul minune”? -Ăștia nu recită, ci „cântă” doar! Ca să reciți o baladă, așa... să nu sune a „manea”, hâm(!) îți trebuie o leacă de pregătire, bărbate! Dacă o reciți așa... cam cum „recita” nevasta lui Slavici „Mai am un singur dor”, va ieși, cam ca Balada lui Gruia, recitată de ăștia, ca
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
ci „cântă” doar! Ca să reciți o baladă, așa... să nu sune a „manea”, hâm(!) îți trebuie o leacă de pregătire, bărbate! Dacă o reciți așa... cam cum „recita” nevasta lui Slavici „Mai am un singur dor”, va ieși, cam ca Balada lui Gruia, recitată de ăștia, ca ea: „Sus pe diealu’ úriașu/ Gruia ó-dormi-se...” -Atunci am o idee: Am să fac și eu o revistă literară și în loc să strig „Proletari din toate țările uniți-vă!” dinspre Moscova sau „Mai potoliți-l
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
să fac și eu o revistă literară și în loc să strig „Proletari din toate țările uniți-vă!” dinspre Moscova sau „Mai potoliți-l pe Eminescu, odată!” dinspre Viena, voi striga „maioreștilor” de azi: „Mai liniștiții mă odată pe ANONIMII ăia ai Baladelor voastre!, dinspre UE. Ce zici?” -Și redactor șef pe cine pui? -Păi, de-alde „Mucidonsky”, azi nu mai sunt, dar oi găsi eu vre-un „Pațakievici” pe la Parlamentul European! A face un subiect de discuție din ceva ce nu-ți
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
dreptul d-lui Vadim Tudor, căci el ar avea „dragoste” mai multă pentru domniile lor. Nouă ne plac acei exegeți pe care ei îi terfelesc iresponsabil numindu-i eludanți, și versați probabil, „ignoranți” mai pe șleau. A te lega de Balade, amintind de „morală creștină”, transcendență, ș.a.m.d., și în viteză amintind o dată, pe-ici-pe-colo că o anumită Baladă este o bijuterie a folclorului nosru și-atâta, mi se pare, a ocoli „scuzabil” crimele biblice! Ori pe mine, ca un adevărat
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
acei exegeți pe care ei îi terfelesc iresponsabil numindu-i eludanți, și versați probabil, „ignoranți” mai pe șleau. A te lega de Balade, amintind de „morală creștină”, transcendență, ș.a.m.d., și în viteză amintind o dată, pe-ici-pe-colo că o anumită Baladă este o bijuterie a folclorului nosru și-atâta, mi se pare, a ocoli „scuzabil” crimele biblice! Ori pe mine, ca un adevărat îndrăgostit de Creator, exact astea m-au obligat să „bâjbâi” căutând sensul Credinței Creștine în EL! O să vă
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
nu-mi doresc a culege oarece elogii sau să-mi fac vre-o biserică... (Eu știu că până și „titani” ca Marx au criticat Biblia și în general credința în Divinitate, mult mai dur ca cei cărora nu le plac Baladele noastre, însă rezultatul a fost contrariu, căci creștinismul s-a înmulțit, iar Marx, spre exemplu, în ultimul an al vieții sale s-a rugat continuu pentru a fi iertat de Creator, îmbrăcat încă și în straiele-i specifice de rugăciune
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
acolo fără milă și obligând acea țară la plătă nemotivată timp 150 de ani, ca niște creștini plini de „moralitate” (pentru ce? Poate ca să mulțumim noi Cerului că am plătit doar 20 de ani?). Eu mă gândesc acuma sincer „ce Balade frumoase o avea acel sărac popor haitian”, iar dvs probabil „câte crime or conține acele Balade ale haitienilor”. Fiecare cu ce-i pasă! Pe de altă parte, ca oricine cred, mă îndoiesc că un domn ca, Gabriel Liiceanu s-a
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
creștini plini de „moralitate” (pentru ce? Poate ca să mulțumim noi Cerului că am plătit doar 20 de ani?). Eu mă gândesc acuma sincer „ce Balade frumoase o avea acel sărac popor haitian”, iar dvs probabil „câte crime or conține acele Balade ale haitienilor”. Fiecare cu ce-i pasă! Pe de altă parte, ca oricine cred, mă îndoiesc că un domn ca, Gabriel Liiceanu s-a convertit vreodată într-un fel de avocat al apărarii Baladelor, în fața mistificatorilor de aparențe, spre mascarea
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]