592 matches
-
obligațiune nu ne impune de-a publica orice ni se trimite. Avem obligațiunea morală, luată de bună voie, de-a publica întîmpinări cuviincioase. Nimic alta. Oricine, precum am zis, poate s-arunce în cutie o scrisoare la adresa noastră. Până și balamucul e servit de poștă. Între lucrurile ce ne pot veni pot fi unele stupide, altele foarte viteze... la distanță, pot fi lucruri imorale sau necuviincioase sau în genere lucruri ce nu ne convin. Asupra libertăței noastre de-a dispune sau
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cît mai multe fotografii, În care să apară cu toții, În fața porții de la intrare, cu domnul și cu doamna. Jucătorul de golf Își aprinse o țigară și porunci să i se aducă o sticlă de apă minerală ca să poată suporta tot balamucul ăsta. Celso dădu fuga după apă și acum nu aveau cine să-i fotografieze. Susan izbucni Într-un rîs nervos. Juan Lucas Își scoase haina, poate așa o să-i fie mai ușor, dar tocmai În clipa aceea se Întorcea Celso
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
suedeza putu vedea că bărbații care veneau singuri sau cu femei de toate felurile nu se speriau și nici nu le era scîrbă de tipul ăsta, nimănui nu-i trecea prin cap să cheme un polițist ca să-l ducă la balamuc. Dimpotrivă, bărbații Îi lăsau În grijă automobilul, „păzește-l, dar vezi să nu-l murdărești“, Îi spuneau În glumă și unii Îl băteau ușor cu palma pe umăr, cu toate că mai mult ca sigur avea lepră sau scabie, cum au cîinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
zice că era... în conservare. Căram deja cu mine un volum de poezii pe care-l credeam terminat și, ca dovadă, mi-am cumpărat de la niște prieteni o mașină de scris Consul, ca să bat textele la ea. Doar că, în balamucul mutărilor, n-aveam cum, unde și când să fac asta. În criza depeizării și provizoratului, m-am întors să nasc la București, cu ginecologul meu celebru, străbătută pentru prima dată de un dor de mamă/casă care n-avea să
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
decentă, o femeie extrem de bună, de generoasă, plină de dor de viață și, În același timp, o fată bătrînă cu vederi puritane pînă În adîncul sufletului. Îi povestești că acum cîțiva ani a Înnebunit și a stat doi ani la balamuc; Îi povestești că Încă mai are accese de nebunie și că, acum cîteva luni, cînd te-ai Întors acasă Într-o seară, ai găsit-o Întinsă În patul tău; s-a ridicat să te Întîmpine ca pe iubitul fără seamăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
bucătăreasa noastră pătrunjelul, pe necunoscutul cules de Petre din zăpadă, azi-dimineață, aproape de pădurea Băneasa, în câmp, la lacuri. A fost dus în arest la Prefectura de Poliție. Mama, care e la zi cu absolut totul, zice că-i scăpat de la balamuc, că sigur a înnebunit de prea multă învățătură. Și s-a uitat amenințător la mine: „Așa o să pățești și tu dacă citești toată ziua!“ Apoi s-a uitat la papa: „E timpul ca Iulia să se gândească la un bărbat
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
c-am leșinat și eu. Poate am căzut, poate m-a lovit ceva, nu înțeleg nimic, nimic, nimic! Din păcate îmi tremura vocea. Petre m-a privit altfel: — Nu ești în toate mințile! Ești bicat din lună. Ai ieșit de la balamuc, așa-i? Scrie la gazetă că vă dă să-nghițiți argint-viu, de vă cade barba și mustățile. V-a abucat be toți să vă bateți, ca be Lahovary și Filibescu, să vă omorâți în duel, care cu sbada, care cu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
părinților mei ar fi trebuit să fie la câțiva pași. — Doamne Dumnezeule, unde m-ai adus? am gemut, mai mult decât am vorbit. — La Boliție, ți-am spus! a venit imediat răspunsul de pe capră. Dacă ei te trimit înaboi la balamuc, asta nu mai știu io, da’ măcar îți boartă cineva de grijă. Nu era să te las să zaci și tu acolo, ca ăsta, îmbușcatu’. Vocea lui Petre, aspră, dar nu ostilă, m-a readus la realitate. La noua realitate
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
reclama cofetăriei plasată lângă anunțul lui, dar alungă gândul cu mâna, ca pe-o muscă. — Te-am chemat să-mi povestești tărășenia de ieri. Vizitiul își cam răsucea căciula, iar degetul tăiat părea că zvâcnește. Zise hotărât: — Omu-i de la balamuc, să trăiți. Io cred că el l-a îmbușcat be cobilul ăla bălan, da’ nu vrea să recunoască. A și răcnit: Nu recunosc nimic! Nu recunosc nimic! — De unde până unde, că doar nu era nimeni să-l acuze ca... ca
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
noapte veți părăsi țara. ― Cum? ― Cu un avion sanitar. Tânărul avu pentru o clipă sentimentul că se sufocă. Apoi un râs îngrozitor îi gâlgâi în fundul pieptului. Simți cum i se umflă fălcile, gata să plesnească: "E limpede! A fugit de la balamuc! Arc o logică în ce spune, de acord, dar..." ― Ai amuțit? ― Chestia asta cu avionul mi-a rămas în gât... Nu văd ce i-ar determina pe cei de la Aviasan să ne dea cadou un avion. ― Șantajul! Locatarii vilei sânt
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Nu se cunoaște. Dascălu behăi. ― Ce idei caraghioase ai! Își duse degetul la frunte: Ești cam țicnit, nu? ― Cred că da, mi se trage din familie. Figura cârnului se întristă. ― Îmi pare rău... La mine, doar tata a stat la balamuc. Eu am avut noroc, semăn cu mama. ― O femeie de nădejde, presupun. ― Oho! în fiecare dimineață se urca într-un salcâm și dădea din mâini. ― Se credea avion? Cârnul hohoti. ― Acum îmi dau seama că ești țicnit de-a binelea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
bună, nu-i așa? Se uită la Scarlat: Spune drept dacă nu te-ai speriat! ― Bineînțeles, m-am speriat grozav. Respirau precipitat, sudoarea le aluneca pe obraji. ― Ascultă, se interesă încet inginerul Ionescu, înainte n-ai fost cumva gardian la balamuc? Scarlat îl privi iute și tânărul amuți. ― E ora 10. 30, domnilor. Melania Lupu se ridicase ținând în mână poșeta deschisă din care ieșea capul lui Mirciulică. ― Ei și? ― Aș vrea, declară senină, să mă duc acasă. A fost o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
bizar contrast cu blândețea ochilor. Purta un palton elegant. Gulerul și căciulița de biber prinseseră în gerul de afară o strălucire metalică. Ridică surprins sprîncenele: ― Sînteți matinali astăzi... Valerica Scurtu arătă dezastrul de pe zid. ― Inundație! Nici nu vă imaginați ce balamuc a fost. Firește, a trebuit să închidem apa caldă. ― Da... neplăcut. Vâlcu îi privi circumspect și părăsi holul. "Ce-i cu ei?" Își consultă în oglindă chipul obosit, fără să se vadă. Repetă în șoaptă: ― Ce-i cu ei? Oamenii
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
consemnată în carnețelul dumneavoastră. ― Bine, dar e o aberație! ― Știți tot atât de bine ca și mine că nu-i o aberație. Femeia nu a părăsit de trei zile locuința! Unde se află? ― Căutați-o în târg, prin spitale, la Morgă, la balamuc, sau la naiba știe! La urma urmei, nu mă plătește nimeni ca să păzesc toți nebunii! Se agăță de brațele balansoarului. Fiecare să-și păzească pielea, domnule. Ăsta mi-a fost principiul în viață. ― Sînteți un om cu principii... Am remarcat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să spun că nu întrețineați legături mai apropiate cu nimeni. ― Exact, rânji bătrânul. În casa asta, domnule maior, există, v-ați convins sper, cea mai superbă galerie de cretini. Cu și fără temperament, blonzi, bruneți sau cu bube... Ăsta-i balamuc, nu casă! Ăla cioplește pietroaiele ― se exersează pentru ocnă, bănuiesc ― Panaiteștii bat, mă rog, băteau de nebuni la mașină când îți era lumea mai dragă, Melania descântă motanul, Valerica dondăne la portretul Sfântului Anton ― patronul fecioarelor nemăritate. Vâlcu numai de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
obișnuit. Nenorocita, exceptând timpul petrecut la birou, nu iese literalmente din casă. Stă în expoziția ei și tricotează, ori visează la cai verzi pe pereți. În sensul ăsta îmi dă de gândit și evident în contextul ciudățeniilor la care asistăm. Balamucul cu Panaitescu, prezența dumneavoastră, foarte plăcută de altfel... Și din moment ce sînteți sigur că Valerica n-a părăsit locuința... ― Cert! Sculptorul se strâmbă. ― E caraghios! Doar nu s-a volatilizat! Unde putea să se ascundă? Și de ce? ― Nu ea s-a
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
la tablouri. Ca om de artă, artiștii au fost întotdeauna apreciați, socotesc că mi se cuvine caimacul: Dama cu evantaiul. Ar fi o crimă să pângărească domnul Popa cu ochii lui murdari surâsul cucoanei. Știți cum aș boteza cu tot balamucul ăsta? Cianură pentru un surâs... S-a consumat o cantitate bunișoară. Domniilor voastre vă ajunge Vânătorul. Se adresă bătrînului: Poartă semnătura lui Rembrandt, papa, pictor olandez cu mare trecere... Îți spun toate astea pentru că, sânt convins, cunoștințele dumitale în materie... ― Termină
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu toții în raza ei de s-aleg cu fundu’ esplodat. Ăăău! Bucuria Nopții arăta curat a circ noaptea trecută. Întăi pasărea, p-orm-a venit și mutra aia grasă târșindu-și picioarele, p-ormă trei fufe de z’ceai că-s scăpate din balamuc. Mama lor! S-au luat la bătaie și dă-i cu zgârieturi, dă-i cu țipete și țicnitu’ ăla mare și gras zăcea-n rigolă de z’ceai că-i mort, și toț’ se băteau și se ciorovăiau și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pînă la capătul străzii. Fluturam o bancnotă pe sub nasul șoferului: „Du-mă doar două sute de metri mai departe și e a dumitale!“. Nu avea Încredere, bloca portierele și demara În trombă. Mi s-a răspuns chiar: „O să te duc la balamuc, dacă mai stărui“. Un traseul scurt este un drumu al crucii pentru un agorafob. De aceea, cînd voiam să merg pe strada l’Ancienne Comédie sau pe strada Condé - la trei minute de mers pe jos de la mine de acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
opulenței, gura fîntînii prin care se scurg obiecte și imagini. În urmă cu cîțiva ani, un om care și-ar fi abandonat toate interesele pămîntești și s-ar fi retras din viața „normală“ ar fi fost internat de urgență la balamuc. Dar azi, pentru că e buddhist, totul e ok. Grețos! Wakefield se simte Încurajat: Farkas a răspuns așa cum strămoșii lui austro-ungari ar fi interacționat cu orice fel de spectacol - s-ar fi ridicat În picioare și ar fi strigat și și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
confesiunea tuturor invertirilor și perversiunilor erotice”, de pe urma cărora s-ar resimți nu numai literatura ci și „pictura și sculptura timpului”. În prelungirea acestor afirmații, poetul avangardist citează și un articol publicat la 20 octombrie 1932, în ziarul Dimineața („Literatură și balamuc”), în care autorul cu ambiții de igienist social afirma, sus și tare, că „Psihiatrii au datoria să denunțe marelui public originea maladivă a acestor curente de artă ultramodernistă, împiedicînd procesul de dizolvare a societății contimporane și dînd directive de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
peste pătuț, Întinzându-și buzele pentru a săruta buclele Camillei, fine, fine, de un castaniu mahoniu minunat - dar domnișoara Sidonie sări dintre cearșafuri ca un spectru. Nu o treziți, domnule avocat, abia a adormit, bâlbâi somnoroasă. A făcut un adevărat balamuc aici, toată seara, ne-a Înnebunit și pe mine, și pe doamna - pentru Dumnezeu, n-o treziți. Elio o blestemă, pentru că un bărbat are dreptul să-și sărute micuța. Balenă grasă, frigidă și fără copii, ce știi tu despre ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lingea marmelada de pe fața de masă și nu percepu știrea. Tu n-ai grijă de mine, n-ai grijă de noi, Își continuă morala Antonio. Nu te mai recunosc. Ce-ai făcut toată ziua? În casă e dezordine, e un balamuc Întreg, ți-e greață, uite, e praf până și pe biscuiți. Ce fac? explodă ea aprinsă la față, ai curajul să mă Întrebi ce fac? Antonio Îi spuse nu urla În fața copiilor. Emma țipă că ea nu urla. Ce tâmpenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
în care pot petrece o oră. 12.06-1.06. Administrarea biroului. Avem chiar și un cod pentru asta pe fișa de pontaj de pe computer. Uitasem cât de tare urăsc și detest să fac curat. În timp ce încerc să dau de cap balamucului de pe birou apar tot felul de lucruri. Scrisori ale unor firme... contracte care trebuie puse în dosar... invitații expirate... memo-uri... o broșură pentru exercițiile Pilates... un CD pe care l-am cumpărat acum trei luni și pe care credeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
e în regulă, spun, ofuscată. Totul e în regulă. Mulțumesc. Mulțumesc foarte mult. Îi fac semn din mână că poate să plece, dar el nu se mișcă. Am înțeles că gătești o cină gourmet în seara asta, spune încet, privind balamucul din jur. — Da. Așa e. Sunt în... cea mai complexă etapă a... îhm... Privirea îmi cade asupra plitei și încep să țip, fără să vreau. Fuck ! Sosul ! Nu știu ce s-a întâmplat. Din cratița mea de sos sar bășicuțe maronii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]