1,114 matches
-
1982; Poeți letoni contemporani, pref. Ioan Covaci, București, 1987 (în colaborare cu Ioan Covaci); Domenico di Giovannini, Rime, București, 1991. Repere bibliografice: Ciobanu, Panoramic, 84-87; Cristea, Un an, 112-115; Piru, Poezia, II, 69-86; Felea, Aspecte, I, 122-126; Ștefănescu, Preludiu, 57-62; Baltag, Polemos, 194-199; Manu, Eseu, 156-163; Alexandru Condeescu, „Imaculatul panegiric”, LCF, 1978, 42; Poantă, Radiografii, I, 182-184; Grigurcu, Poeți, 134-137; Raicu, Contemporani, 100-106; Raicu, Fragmente, 227-232; Grigurcu, Existența, 163-168; Cistelecan, Poezie, 212-215; Munteanu, Jurnal, IV, 155-159; Simion, Scriitori, IV, 49-60; George
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
Cronica elementară” de Ștefan Bănulescu, Al. Dima scrie la „Critica criticii”, Perpessicius la „Lecturi intermitente”, Ștefan Aug. Doinaș la „Lampa lui Diogene”, D. Micu ține rubrica „Jurnal”, transformată în „Periplu”, apoi în „Cronica poeziei”. Din 1966 Nichita Stănescu și Cezar Baltag inițiază o serie de „Convorbiri literare”. Un rol important în dinamica revistei a avut remarcabila echipă de critici tineri - Eugen Simion, Lucian Raicu, Valeriu Cristea, Gabriel Dimisianu - care, solidari și perseverenți, au contribuit la recuperarea criteriului estetic în judecata de
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
1975; Descântece de gravitație, București, 1977; Sonete, București, 1978; Fantastica pădure, București, 1980; Alte sonete, București, 1983; Desemne pe sticlă, cu ilustrații de Gina Hagiu, București, 1983; Bucureștiul artistic, București, 1984; Zilele, vârstele, anii. Mărturii despre mine însumi, pref. Cezar Baltag, București, 1985; Poeme, pref. Fănuș Neagu, București, 1986; Cristal de primăvară, pref. Gina Hagiu, Galați, 1991; Liniștea versului, pref. Cezar Baltag, București, 1997. Repere bibliografice: Bălan, Condiția, 94-99; Martin, Generație, 31-35; Cristea, Interpretări, 108-112; Regman, Cronicari, 110-123; Martin, Poeți, II
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
ilustrații de Gina Hagiu, București, 1983; Bucureștiul artistic, București, 1984; Zilele, vârstele, anii. Mărturii despre mine însumi, pref. Cezar Baltag, București, 1985; Poeme, pref. Fănuș Neagu, București, 1986; Cristal de primăvară, pref. Gina Hagiu, Galați, 1991; Liniștea versului, pref. Cezar Baltag, București, 1997. Repere bibliografice: Bălan, Condiția, 94-99; Martin, Generație, 31-35; Cristea, Interpretări, 108-112; Regman, Cronicari, 110-123; Martin, Poeți, II, 196-203; Poantă, Modalități, 168-173; Cândroveanu, Alfabet, 98-101; Martin, Pro Patria, 118-122; Mincu, Poezie, 41-48; Piru, Poezia, II, 158-161; Laurențiu, Eseuri, 114-124
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
o semnificație mai profundă, amplifică rezonanțele. SCRIERI: Sămânța, București, 1969; Brusc, să deschizi fereastra, București, 1971; Cămașa de apoi, București, 1973; O zi de toamnă, anonimă, București, 1974; Versuri, București, 1975. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Sămânța”, RL, 1969, 46; Nicolae Baltag, „Sămânța”, „Scânteia”, 1969, 6328; Dan Ion Vlad, „O zi de toamnă, anonimă”, R, 1974, 4; Emil Nicolae, „Versuri”, CRC, 1976, 6; Ion Istrate, „Versuri”, ST, 1976, 3; Eugen Barbu, Ovidiu Hotinceanu, LCF, 1976, 18; Eugen Simion, „Versuri”, LCF, 1976, 18
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
și buna receptare a elegiacului latin, L. realizează antologia de evocări literare ale poetului antic în spațiul românesc intitulată Lui Ovidiu (1977), mergând de la piese folclorice până la creațiile unor autori consacrați, ca Gh. Asachi, V. Alecsandri, Ștefan Aug. Doinaș, Cezar Baltag ș.a. Prin lucrarea Clasicii antici în România (1974) eruditul oferă un instrument de lucru indispensabil specialiștilor: după ce trece în revistă diferitele căi de pătrundere a literaturilor clasice în cultura română, de la învățământ la inițiativele Academiei Române, el alcătuiește un repertoriu bibliografic
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
secretar general de redacție și Irina Horea, redactor. Se publică poezie de Ștefan Aug. Doinaș, Marin Sorescu, Gabriela Melinescu, Constanța Buzea, Florența Albu, Ioana Ieronim, Ileana Mălăncioiu, Radu Cosașu, Mihail Crama, Dan Laurențiu, Alexandru Lungu, Mircea Ciobanu, Ion Horea, Cezar Baltag ș. a., proză de Augustin Buzura, Paul Georgescu, Petru Dumitriu, Mircea Horia Simionescu și Mircea Ciobanu. Chiar din primele numere, la ancheta Cum este receptată viața intelectuală din România?, realizată de Carmen Firan, răspund Vladimir Kadavy, Norbert Dodille, Allen Docal, Milos
LETTRE INTERNATIONALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287790_a_289119]
-
Nicu Ciobanu ș.a. Importantă este prezența scriitorilor din România, de la cei clasici (Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici) la cei moderni (Sadoveanu, Rebreanu, Goga, Eftimiu, Pillat, Barbu, Blaga) și, îndeosebi, la cei contemporani (G. Călinescu, Gellu Naum, Zaharia Stancu, Geo Bogza, Cezar Baltag, Nichita Stănescu, Marin Preda, Ioan Alexandru, D.R. Popescu, Leonid Dimov, Nicolae Breban, Ștefan Bănulescu, Ana Blandiana, Dumitru Țepeneag, Anghel Dumbrăveanu, Ștefan Aug. Doinaș). Nu este neglijată nici literatura universală (Goethe, Cehov, Poe, Esenin, Ungaretti, Franz Kafka, Evtușenko, Dino Buzzati). Literaturii
LIBERTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
de atemporalitate care să potențeze clipa și să hipnotizeze eternitatea”. Opțiunea pentru „realitatea transcendentă” a cărților și abordarea subiectelor în idealitatea lor sunt norme călinesciene aplicate cu măsură și, din când în când, cu scepticism. Se publică poezii de Cezar Baltag, Marin Sorescu, Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Pituț, Dan Laurențiu, Nichita Stănescu, Traian T. Coșovei, Adrian Popescu, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, George Cușnarencu, Mircea Ciobanu, Aurel Rău, Constantin Nisipeanu, Slavco Almăjan, C. Abăluță, Ion Stratan, Leonida Lari, Ioanid Romanescu, Gheorghe Tomozei
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
Mihai Ralea, Cluj-Napoca, 1974; Crohmălniceanu, Literatura, III, 360-378; D. D. Roșca, Mihai Ralea. Omul și opera, București, 1975; Mihăilescu, Conceptul, I, 445-450; Simion, Scriitori, II, 354-368; Raicu, Critica, 31-34; Cristea, Arcadia, 127-132; N. Tertulian, Experiență, artă, gândire, București, 1977, 289-320; Baltag, Polemos, 80-85; Cioculescu, Itinerar, III, 227-331; Paleologu, Ipoteze, 232-236; Sorescu, Interpretări, 226-275; Ornea, Tradiționalism, 395-404; Grigurcu, Între critici, 34-41; Sângeorzan, Anotimpurile, 45-89; Ornea, Actualitatea, 243-250; Vasile, Conceptul, 263-264; Ion Vianu, Ritualuri, RL, 1991, 46; Florin Mihăilescu, Introducere în opera lui
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Aron Cotruș, dar și unor autori precum Emil Grigorovitza, Horia Petra-Petrescu, Petre V. Haneș, C. Sandu-Aldea, Vasile Goldiș, Zaharia Bârsan, Alex. Șt. Vernescu, Petre Locusteanu, Șt. Opreanu, H. Stahl, Ion Gorun, Al. Cazaban, Marcu Beza, Emil Nicolau, Adrian Corbul (Radu Baltag), Al. Ciura, Al. Bogdan, Traian Gh. Șoimu, Cassian R. Munteanu, Constanța Hodoș, I.C. Vissarion, Alex. Anestin, I.A. Bassarabescu. Note de călătorie și memorialistică dau îndeosebi Romulus Cioflec, Dimitrie H. Ghica, Victor Braniște, E. Lovinescu, G. Murgoci, I. Broșu. Studiile
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
Stelaru, Ștefan Roll, Nina Cassian ș.a. Sunt prezenți mai ales cei din generațiile ’60 și ’70, pe care R.l. a înțeles să îi încurajeze și să îi susțină în mod stăruitor: Ana Blandiana, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Mihail Crama, Leonid Dimov, Ion Horea, Cezar Ivănescu, Eta Boeriu, Vasile Nicolescu, Tudor George, Adrian Păunescu, Florin Mugur, Mihai Ursachi, Florența Albu, Gheorghe Pituț, Aurel Gurghianu, Aurel Rău, Victor Felea, Petre Stoica, Ioan Alexandru, Ileana Mălăncioiu, Marius Robescu, Gabriela Melinescu
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
interes, ci și culoare revistei. Identificându-se cu personalitatea titularului lor, acestea își au fiecare propriul stil și propriul ton, inconfundabil, chiar dacă pot fi incluse în câteva categorii: unele conțin de obicei mici eseuri de factură lirică („Ideograme” de Cezar Baltag), critică („Carnet ’70” de Matei Călinescu), literar-meditativă („Privirea lui Orfeu” de Dan Laurențiu, „Scrisori Provinciale” de Ștefan Bănulescu, „Prepeleac” de Constantin Țoiu), filosofico-ideologică („Pro domo” de Alexandru Ivasiuc, „Mic dicționar” de Mihai Zamfir), altele, tablete în care lirismul și reflecția
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
832-833, Ist. lit. (1982), 917; Omagiu lui Alexandru Rosetti la 70 de ani, București, 1965; Zaciu, Masca, 245-249; Piru, Varia, I, 161-163, 446-449, II, 13-15, 55-57, 309-312; Tomuș, Răsfrângeri, 211-214; Corbea-Florescu, Biografii, II, 199-207; Ungheanu, Lecturi, 357-362; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 217-219; Baltag, Polemos, 85-86; Cristea, Faptul, 50-51; Popescu, Cărți, 150-153; Marcea, Varietăți, 294-297; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 160-182; Râpeanu, Memoria, 68-70; Nicolescu, Starea, II, 145-148; Th. Hristea, O prestigioasă istorie a limbii române, RL, 1987, 8; Cioculescu, Itinerar, V, 481-487; Simion
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
putință”. SCRIERI: Poezia de la „Gândirea”, București, 1997; Mircea Streinul. Viața și opera, pref. Const. Ciopraga, Rădăuți, 1998; Instantanee critice. Din timpul iluziei, Iași, 1998; Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30, Iași, 1999; Fețele poeziei, Iași, 1999; Cezar Baltag, Brașov, 2000; Constantin Ciopraga. 85 de ani. Dosarul unei existențe, Suceava, 2001; Poezia postmodernă, Brașov, 2002; Ion Creangă. Nonconformism și gratuitate, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Mihail Iordache, Singurătatea și tristețea oglinzilor, pref. edit., Iași, 2001; Mircea Streinul, Drama Casei Timoteu, pref.
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
în 1964. A îngrijit ediții din opera lui Mihai Eminescu, E. Lovinescu, Mircea Eliade ș.a., a prefațat numeroase ediții din scrierile lui Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Călinescu, Marin Preda, Ilarie Voronca, Geo Dumitrescu, ale Constanței Buzea, ale lui Nicolae Baltag ș.a. A fost distins de cinci ori cu Premiul Uniunii Scriitorilor, i s-a decernat Premiul Academiei Române (1976) ș.a. Ales în 1991 membru corespondent al Academiei, în 1992 e membru titular. Va fi desemnat în 1994 vicepreședinte, iar în 1998
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
scheme interpretative, S. polemizează cu clișeul (databil încă de la G. Călinescu) care vedea în roman o „intrigă mitologică”. Deconstruirea clișeului se face tacticos și exemplar, iar concluziile sunt spectaculoase. Acestea din urmă pot fi extrapolate la alte scrieri sadoveniene, precum Baltagul; este vorba, în rezumat, de o strategie coerentă și abil manevrată de deturnare/subminare ironică a intrigii mitologice, care există doar ca pistă falsă și superficial, supusă din interior deriziunii: „nicăieri aproape spiritul «demistificator» nu este mai acid, mai dur
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
însumi și „teatru”: „Teatrul liric Florentin prezintă în premieră absolută spectacolul de versuri în versuri Aventurile dragostei, piesă într-un act - de conștiință - și cinci tablouri - diferit colorate având «roluri mici, interpreți mari»”. „Interpreții” sunt Geo Dumitrescu, Ana Blandiana, Cezar Baltag, Costanța Buzea, Adrian Păunescu, Ion Gheorghe, Ileana Mălăncioiu, Nichita Stănescu, Gheorghe Tomozei, Marin Sorescu și Nina Cassian. Prefațând cartea, Gheorghe Tomozei crede că autorul ei „vizează o poezie în Lucrare, ferment de mișcări cosmice, o poezie nemăsluită, cu versuri rezistente
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
tot mai numeroase cărți, cum sunt Cocostârcul albastru (1921), Strada Lăpușneanu (1921), Venea o moară pe Siret... (1925), Dumbrava minunată (1926), Țara de dincolo de negură (1926), Hanu Ancuței (1928), Împărăția apelor (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (I-II, 1929), Baltagul (1930), Nunta domniței Ruxanda (1932), Uvar (1932), Creanga de aur (1933), Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933), Nopțile de Sânziene (1934), Frații Jderi (I-II, 1935-1936), cuceresc admirația criticii și a cititorilor. În 1921 e ales membru titular
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
în paginile celor două cotidiene numeroase articole de atitudine democratică, fapt care îi atrage o campanie furibundă de insulte și amenințări din partea extremei drepte. Legionarii îi ard demonstrativ cărțile în piețe publice. Primește acasă, drept avertisment, un exemplar al romanului Baltagul despicat cu toporul. Neintimidat, continuă să scrie și să publice alte cărți, toate pătrunse de umanism: Ochi de urs (1938), Valea Frumoasei (1938), Morminte (1939), Divanul persian (1940), Vechime (1940), Ostrovul Lupilor (1941). După moartea primei soții, cu care a
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
pe Siret..., Împărăția apelor, Uvar, Nopțile de Sânziene, Ochi de urs, Ostrovul Lupilor. Punctul cel mai înalt în studiul sadovenian al valorilor socio-morale pe care o civilizație arhaică reușește să le conserve prin izolare de lumea modernă se află în Baltagul, unul din romanele fundamentale ale literaturii române. Aici se istorisește cum o munteancă, Vitoria Lipan, nevastă de oier, caută și descoperă cadavrul bărbatului ei, care nu se mai întorsese acasă. Femeia îi identifică și pe autorii crimei, doi ciobani, jefuitorii
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
București, 1926; Dimineți de iulie. Stigletele, București, 1927; Demonul tinereții, București, 1928; Hanu Ancuței, București, 1928; Împărăția apelor, București, 1928; Olanda. Note de călătorie, București, 1928; Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, I-II, București, 1929; O întâmplare ciudată, București, 1929; Baltagul, București, 1930; Depărtări, București, 1930; Măria Sa, Puiul Pădurii, București, 1931; Nunta domniței Ruxanda, București, 1932; Uvar, București, 1932; Trenul-fantomă, București, 1933;Creanga de aur, București, 1933; Locul unde nu s-a întâmplat nimic, București, 1933; Soarele în baltă sau Aventurile
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
de noiembrie, un sleahtic pe nume Jan Charski l-a ucis, în acele vremuri tulburi, și pe Vasile Lozonschi. Todosia rămînea văduvă (era tânără încă) și scăpa de atât de imprevizibilul, în vorbe și fapte, soț al ei. Nicoriță, (Nicoară Baltag) cel cu care se va căsători a doua oară Todosia nu peste multă vreme, probabil prin 1615, (după ce timpurile s-au mai liniștit, și pribegii din Polonia s-au întors), mai fusese - se pare - însurat. Avusese cu acea soție, Anexana
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ecranizate de Nicolae Corjos. SCRIERI: Astrul nimănui, București, 1970; Marival, București, 1974; Cuvinte de reazem, București, 1977; Poeme, București, 1980; Unul cu altul, București, 1983; Căderea fructului, București, 1989; Nevoia de alb, pref. Nicolae Balotă, București, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Baltag, „Astrul nimănui”, Scânteia tineretului”, 1970, 6 677; Damian Ureche, „Astrul nimănui”, O, 1970, 12; Magda Ursache, „Astrul nimănui”, CRC, 1970, 50; Constantin Pricop, „Astrul nimănui”, CL, 1971, 1; Constantin, A doua carte, 246-247; Dorin Tudoran, „Marival”, LCF, 1974, 21; Popa
SOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
studiul, amplu, despre romanul Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, privit din perspectiva unei mistici via negativa, articolele despre Ion Creangă, textul despre „scenariile justițiare” veterotestamentare, de tip „moarte pentru moarte”, din literatura română (cu o comparație între Miorița, Baltagul de Mihail Sadoveanu și Capra cu trei iezi de Ion Creangă), „ciclul” dedicat lui Mihai Eminescu (tema „irealitatea existenței”) și capitolul Lumea și oglinda, unde sunt analizați prozatorii George Bălăiță, Mircea Cărtărescu, Adrian Oțoiu și Mariana Ionescu. „Lectura asociativă” (și
SORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289798_a_291127]