2,062 matches
-
După a doua condamnare, dată în februarie 1960, fiind internat în lagărele de muncă forțată din Balta Brăilei, unde ne-au dat cărți de citit, între maculatura ideologică se găseau și cărți de literatură ale clasicilor ruși. Seara, într-o baracă cu 250 de intelectuali, între paturi suprapuse, citeam la lumina unor becuri chioare. Tot atunci am început să scriu cu acul pe săpun. Scriam mai ales reflecții, pe care la sfârșit le ștergeam. Și, în discuții cu profesorul Crișan din
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
acum. CÂNTECUL FOCHISTULUI Privesc acești adolescenți ce-și beau În lungi și triste cozi de așteptare Pe la șomaj, o viză spre Dachau, Schelete vii - și încă - umblătoare - De vor munci pe-o rație de mâncare Pe-un pat, într-o baracă - mai ceva - Chiar de-ar plăti dobânzi peste hotare Cu tot ce-a ars din ei, nu vor avea Copiii lor, în bătrâneți amare - Să le adune oasele, și-apoi Să le plătească taxa-n neuitare, De-a nu fi
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
prin celule, s-a umplut cu noi o dubă mare și fiind încuiați pe dinafară, am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați. Eram mulți. Mai târziu am aflat că eram 1000 de deținuți. Dintre noi, 100 eram preoți. Ne-am instalat fiecare
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă. Seara, încolonați câte cinci, făceam calea întoarsă, la dormitor. În baraca lungă și largă, cu paturi suprapuse, pentru 1000 de oameni, cu tinete deschise, în timpul nopții aerul devenea greu de respirat. Aveam bucuria că în ziua următoare, la muncă, vom respira din nou aer curat. Așa ne treceau zilele săptămânii. Duminica
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
prin celule, s-a umplut cu noi o dubă mare și fiind încuiați pe dinafară, am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați. Eram mulți. Mai târziu am aflat că eram 1000 de deținuți. Dintre noi, 100 eram preoți. Ne-am instalat fiecare
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă. Seara, încolonați câte cinci, făceam calea întoarsă, la dormitor. În baraca lungă și largă, cu paturi suprapuse, pentru 1000 de oameni, cu tinete deschise, în timpul nopții aerul devenea greu de respirat. Aveam bucuria că în ziua următoare, la muncă, vom respira din nou aer curat. Așa ne treceau zilele săptămânii. Duminica
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
grădina de poveste” conțin versuri pentru copii, citez câteva rânduri din mai multe poezii: „Nepoțica”: Ce isteață și ce dulce/ Când își pune ceva-n gând/ Cu trei vorbe mă seduce/ De mă joc cu ea la rând//. „Toboșarul” „În baraca lui bunicu/ Am dat peste două oale/ Vechi, uitate, obosite/ Groase-n piele/ Mari și goale/ Pregătindu-mi două bețe/ Sprintene și ușurele/ Îmi ziceam că-s toboșar/ Și-ncropeam ritmuri cu ele. „În vacanță la bunici” „Buni, ce faci
NEPOŢEII, ÎN SCRIERILE BUNICILOR POETI CONSACRAŢI de FLOAREA PLEŞ în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374868_a_376197]
-
făcut armata cu Kurti Plohn și... Duci: Cu Kurti, pe care îl știam încă de la Liceul Israelit, am fost în aceeași grupă, în aceeași companie și același pluton. Eram sus, pe un platou. O căldură! Îți dai seama, iulie-august. În barăci, cu paturi suprapuse; și era un idiot de colonel sau ce era? În fiecare noapte ne spunea: „La ora 12 sau la 1, alarmă!” Trebuia să-ți iei bocancii, trebuia să-ți iei arma, să fii îmbrăcat complet și să
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
de artă plastică, intitulat ,,Resistența Spirituală'' (1940-1945). În cele ce urmează,îmi permit să citez o grafică a lui Enrico Accatino care exprimă suferințele unui grup de evrei italieni (1943)sau cea a lui Louis Ascher ,,Grup de copii în fața barăcii''din Bergen -Belsen''. Felix Bloch-de origine Vienez, a fost deportat la Theresienstadt. Acesta a lăsat o lucrare în acuarele ,,Theresienstadt''.Deasemenea o grafică ,,Concert Program'' a lui David Brainin -din lagărul Dancing unde a fost evacuat pe 5 iunie 1942
H O L O C A U S T U L REFLECTAT ÎN ARTA PLASTICĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371827_a_373156]
-
acesta Fiul lui Dumnezeu este! spusese Gaius din nou. Centurionul rămase mult timp așa, cu mâna dreaptă în dreptul inimii privind către Iisus care atârna pe cruce. În seara primei zile de Pesah a iudeilor, Gaius se afla într-una dintre barăcile gărzii din fortăreața Antonia. Avea în mână sulița cu care împunsese în coastă pe Iisus din Nazaret și îi privea atent vârful unde culoarea stacojie a sângelui se zărea pe metal. Gaius se gândi acum la faptul că nu lovise
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
se informeze, fie și sumar, asupra istoriei lui “zero” în cultura, și în gândirea, europeană...Fiindcă Viața între zero și unu nu e o carte oarecare... Dar să trecem mai departe, dincolo de titlu. Locul acțiunii: un “ghetou”, un număr de barăci, în care au fost cazați, de-a valma, în condiții mai mult (sau mai puțin?, sinonimia contextuală a contrariilor) decât precare, tot felul de inși, familiști ori celibatari, veniți, de pretutindeni, să muncească într-un mare oraș, să contribuie la
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
inelul mare al Cetății - , era un grup de patru construcții, poate de mărimea unor hambare de avioane, parcă o idee mai joase, dar porționate în dormitoare pentru burlacii veniți pe șantiere pentru calificare la locul de muncă...La umbra acestor barăci nu te puteai răcori. În patrulaterul așezământului nu puteai distinge clar anotimpurile, pentru că nu aveai pe ce deschide ochii, decât pe cenușiul betonului armat, pătat ici și colo cu flori informe de igrasie...” (p. 22 - 23). (Și aici, evident, orice
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
Mai întâi, una anterogradă, altfel spus, constituirea unor coagulări ad-hoc, pasagere, care, evident, o dată pretextul stins, eșuează. Unul dintre motivele (de altfel, tradiționale), unul dintre prilejurile constituirii grupului, și ale evoluției timide spre comunitate, este moartea. Doar că, aici, la barăci, moartea survine ca urmare a unei crime, iar grupul, debusolat, se risipește numaidecât, componenții reintrând în izolare și solitudine: “Milan împietrise, lângă ușă, fără să mai facă vreun pas. Mai mult cu gândul înspre afară...El clacase primul, chiar dacă la
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
și eternitate. Dar și încercarea lui se irosește. Mama nu vrea să-l însoțească în noua lui casă. Și unul și celălalt rămân la fel de singuri cum fuseseră. Există și un al treilea tip de mișcare, specific acestei mulțimi din perimetrul barăcilor. Anume, mișcarea pe loc, magmatică, stagnantă. Trebuie spus că în sugerarea, în evocarea acestei unduiri continue, mute, amenințătoare stă una dintre reușitele majore ale cărții. Zbuciumul magmatic conține în sine germenii unei eventuale explozii, care, de altfel, așa cum se știe
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
armonioasă. Lumea ghetoului are înfățișarea unei materii vii pluricelulare, care nu poate deveni organism. Materia e moartă fără Spirit. Inter-relaționarea “celulelor”, a indivizilor din ghetou, rămâne la o simplă alăturare empirică, are o natură pur paratactică, nicidecum sintactică. Instinctiv, locatarii barăcilor se zbat, luptă, nu doar pentru a supraviețui fizic, ci și, mai ales, pentru a se salva de la dezumanizare, pentru a-și păstra omenia, care nu rezistă în afara valorilor morale și duhovnicești. Vom întâlni, în cuprinsul romanului, destine, portrete, întâmplări
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
de artă plastică, intitulat, Resistența Spirituală" (1940-1945). În cele ce urmează, îmi permit să citez o grafică a lui Enrico Accatino care exprimă suferințele unui grup de evrei italieni (1943) sau cea a lui Louis Ascher „Grup de copii în fața barăcii" din Bergen -Belsen". Felix Bloch - de origine Vienez, a fost deportat la Theresienstadt. Acesta a lăsat o lucrare în acuarele „Theresienstadt". Deasemenea o grafică „Concert Program" a lui David Brainin -din lagărul Dancing unde a fost evacuat pe 5 iunie
HOLOCAUSTUL REFLECTAT (ŞI) ÎN ARTA PLASTICĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371095_a_372424]
-
Toate Articolele Autorului Mai poftim pe la no i Cadrele și trupa se obișnuiseră cu viața din Economia Națională. Existența și moralul detașaților intrase în normalitate. În localitățile unde erau mutați, chiar dacă aveau multe inconveniente de confort, se construiseră în grabă barăci, blocuri din prefabricate, unde aceștia primiseră câte o garsonieră sau un apartament ce le asigurau condiții de trai modeste. Comandamentul Brigăzii care subordona Batalioanele de lucrări miniere își avea sediul dispus în barăcile instalate pe spațiul comunei Vârț care fusese
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
inconveniente de confort, se construiseră în grabă barăci, blocuri din prefabricate, unde aceștia primiseră câte o garsonieră sau un apartament ce le asigurau condiții de trai modeste. Comandamentul Brigăzii care subordona Batalioanele de lucrări miniere își avea sediul dispus în barăcile instalate pe spațiul comunei Vârț care fusese demolată și locuitorii ei fuseseră mutați pe lângă alte comune din apropiere. Poziția era centrală față de unitățile subordonate. Majoritatea cadrelor din conducerea acestei Mari Unități domiciliau în orașul Rovinari, iar localnicii în Târgu Jiu
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
recunoscut autogara, căci și aici s-au produs unele schimbări. S-a construit un bloc din sticlă al unei societăți placată cu sticlă fumurie. Clădirea veche a rămas de izbeliște. În apropiere persistă un parc plin de bălării, și niște barăci părăsite pline de șobolani și mizerii. Fiind perioada campaniei electorale, stâlpii, zidurile și pereții caselor erau pline de afișe cu cei care vor binele Reșiței. Călătoria cu tramvaiul este gratuită, fiindcă toți bătrânii peste 65 ani, au această facilitate. În
DE LA GRĂDINARI LA REŞIŢA...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371266_a_372595]
-
din lagăr. Striga cât putea într-o rusă stâlcită după ajutor. Când a înviat din moarte, Manole se trezi împresurat de trei bărbați îmbrăcați parțial în alb, într-o încăpere cu pereți din zid. Trăind de mult timp numai în barăci de scânduri, nu-și putea explica cum a ajuns într-o asemenea clădire. Avea să se dezmeticească mai târziu, când află că a zăcut acolo, la spital, în neștire, vreo trei zile. A fost norocul lui să se afle în
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
lui Manole, veni sorocul lui bădița Nică să se apropie de buza prăpastiei dintre viață și moarte, căci se îmbolnăvise de tifos. În lagărul lor numai unul scăpase cu viață până atunci din agonia acestei boli cumplite. Fusese dus în baraca cea izolată, căci acesteia i se destinase rolul de lazaret (loc de carantină pentru bolnavii contagioși). Era rândul lui Manole acum să se îngrijească de frate-său, înfruntând amenințarea contaminării. Bădița Nică, pendulând între cele două maluri ale soartei, cu
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
cartoful fiert, primit o dată pe zi, ca să-l întremeze pe frate-său. Avea cu el și o carte de rugăciuni, o epistolie, pe care i-o puse mama-sa în sân la plecarea de-acasă. Se așeza în genunchi în mijlocul barăcii și citea cu voce tare, pentru toți bolnavii, rugăciunile întăritoare, de fapt, singurul tratament pe care aceștia și-l puteau administra - pentru suflet, căci pentru trupul bolnav tifoșii nu primeau nimic. Totul era la cheremul rezistenței propriei naturi. Toți bolnavii
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
melodia ; alții, tocmai cei cu părul încărunțit, își amintesc și textul. „Diviziile Hagana și Palmah se alătură diviziei Golani și își așează corturile la Sheih Mons, devenit mai târziu Ramat Aviv, tabără între plantațiile de portocali, cu statul major în baraca în care se împachetau portocale pentru export”. Povestitorul ne amintește momentul, luna Mai a anului l948 ! „Țara noastră, Statul Israel prinde contur pe harta lumii și noi soldații depunem jurământul de credință”. Făcu o pauză. Se simțea în tăcerea lui
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
din lagăr. Striga cât putea într-o rusă stâlcită după ajutor. Când a înviat din moarte, Manole se trezi împresurat de trei bărbați îmbrăcați parțial în alb, într-o încăpere cu pereți din zid. Trăind de mult timp numai în barăci de scânduri, nu-și putea explica cum a ajuns într-o asemenea clădire. Avea să se dezmeticească mai târziu, când află că a zăcut acolo, la spital, în neștire, vreo trei zile. A fost norocul lui să se afle în
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
lui Manole, veni sorocul lui bădița Nică să se apropie de buza prăpastiei dintre viață și moarte, căci se îmbolnăvise de tifos. În lagărul lor numai unul scăpase cu viață până atunci din agonia acestei boli cumplite. Fusese dus în baraca cea izolată, căci acesteia i se destinase rolul de lazaret (loc de carantină pentru bolnavii contagioși). Era rândul lui Manole acum să se îngrijească de frate-său, înfruntând amenințarea contaminării. Bădița Nică, pendulând între cele două maluri ale soartei, cu
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]