12,919 matches
-
popoare și care contribuia în mod esențial la crearea unor premise ce urmau a asigura intensificarea viitoare a legăturilor între cele două popoare, prin aceea că realizarea șoselei peste baraj (precum și existența dorinței de a realiza o legatura feroviară peste baraj, care a fost dezbătută în timpul negocierilor, dar care nu avea să se materializeze, deoarece construirea unei căi ferate care să lege cele două țări la Porțile de Fier ar fi avut implicații geopolitice majore) constituia baza legăturilor între economiile celor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
1956, în țările-satelit orice fel de aprobare publică, trebuiau să obțină mai întâi un credit naționalist;246 în cazul obiectivului de pe Dunăre, această dorință reiese chiar și din ceea ce se poate citi pe placă de marmură albă aflată chiar la mijlocul barajului: "...a fost inaugurat oficial Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, operă a eforturilor comune ale oamenilor muncii" din RSR și din RSFI. Nici în intervalul de timp aprilie 1960 noiembrie 1963 nu s-a făcut public modul în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
având dorința de a-și construi baza pe care să-și clădească apoi industria națională, prin asigurarea producerii de energie electrică, reducându-se dependența față de alte țari în acest domeniu (în special față de URSS). Mai mult, prin construirea șoselei de pe baraj și prin conectarea ei la rețelele rutiere din ambele state s-au creat premisele dezvoltării schimburilor economice și culturale bilaterale; iar prin intensificarea schimburilor ambele state având acest obiectiv, dar în special RPR, care dorea să-și dezvolte legăturile bilaterale
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
două părți contractante au căzut de acord să folosească la toate nivelele de retenție în cote egale potențialul hidroenergetic amenajat prin Sistemul Porțile de Fier pe toată durata existenței acestui Sistem". Fiecare stat are dreptul de proprietate pe partea de baraj deversor până la secțiunea transversala ce corespunde liniei de frontieră de pe barajul deversor, situată exact la jumatatea barajului și fiecare stat se va ocupa de întreținerea părții ce îi revine până la jumatatea barajului. Trebuie specificat că respectarea principiului egalității între cele
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
nivelele de retenție în cote egale potențialul hidroenergetic amenajat prin Sistemul Porțile de Fier pe toată durata existenței acestui Sistem". Fiecare stat are dreptul de proprietate pe partea de baraj deversor până la secțiunea transversala ce corespunde liniei de frontieră de pe barajul deversor, situată exact la jumatatea barajului și fiecare stat se va ocupa de întreținerea părții ce îi revine până la jumatatea barajului. Trebuie specificat că respectarea principiului egalității între cele două părți nu a constituit o piedică în calea afirmării și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
potențialul hidroenergetic amenajat prin Sistemul Porțile de Fier pe toată durata existenței acestui Sistem". Fiecare stat are dreptul de proprietate pe partea de baraj deversor până la secțiunea transversala ce corespunde liniei de frontieră de pe barajul deversor, situată exact la jumatatea barajului și fiecare stat se va ocupa de întreținerea părții ce îi revine până la jumatatea barajului. Trebuie specificat că respectarea principiului egalității între cele două părți nu a constituit o piedică în calea afirmării și respectării principiului independenței și suveranității RPR
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
stat are dreptul de proprietate pe partea de baraj deversor până la secțiunea transversala ce corespunde liniei de frontieră de pe barajul deversor, situată exact la jumatatea barajului și fiecare stat se va ocupa de întreținerea părții ce îi revine până la jumatatea barajului. Trebuie specificat că respectarea principiului egalității între cele două părți nu a constituit o piedică în calea afirmării și respectării principiului independenței și suveranității RPR și RSFI, care reiese chiar din art. 2 pct.5 din Convenția privind exploatarea Sistemului
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Moscova și de a alege propria cale de dezvoltare economică în cadrul CAER. Beneficiului obținut de RPR și RPFI i se adaugă beneficiul obținut de toate statele riverane care aveau interese legate de facilitarea navigației pe fluviul Dunărea, deoarece prin construirea barajului se crea posibilitatea dezvoltării comerțului și legăturilor de cooperare între ele. Următoarea întâlnire pe linie de stat și de partid la cel mai înalt nivel (Tito și Dej) a avut loc la Brioni (noiembrie 1956), ocazie cu care s-a
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
detalii. Semnalul era următorul. Dej și Tito semnau acordul, ceea ce dovedea lumii întregi relațiile de bună vecinătate ce existau între cele două țări, precum și dorința lor de a extinde relațiile de colaborare în domenii strategice: energia și transporturile, șoseaua peste baraj evidențiind totodată dorința de dezvoltare a relațiilor bilaterale de natură comercială și socială. Mai mult, realizarea în comun a obiectivului de către o țară aliniata și una ce reprezenta un puternic motor al mișcării de nealiniere putea servi că un exemplu
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
straturi au fost săpate în albia Dunării în "ipostază dinamitei" pentru a da fundației tăria necesară pentru a putea face față presiunii la care urma să fie supus obiectivul după ridicarea nivelului apei în lacul de acumulare din amonte de baraj. Această etapă s-a întins pe o perioadă de un an, până în aprilie 1967.275 La fel avea să se efectueze lucrările și la fundația barajului deversor, care vor începe în toamna anului 1969, cu specificația că atunci când s-a
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fie supus obiectivul după ridicarea nivelului apei în lacul de acumulare din amonte de baraj. Această etapă s-a întins pe o perioadă de un an, până în aprilie 1967.275 La fel avea să se efectueze lucrările și la fundația barajului deversor, care vor începe în toamna anului 1969, cu specificația că atunci când s-a lansat atacul împotriva Dunării pentru a putea opri curgerea apei, viteza acesteia era mult mai mare.276 La aceste lucrări a fost necesară prezenta minerilor specializați
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
minerilor specializați în înaintarea-n stâncă; ei și utilizarea dinamitei a permis săparea celor patru straturi ale fundației mărețului obiectiv. La adăpostul batardoului au fost înfipte în marile plăci ale fundației, rădăcinile "pădurii de metal" ce avea să constituie scheletul barajului. Scheletul metalic supraetajat atingea înălțimi considerabile chiar și 70 de metri. Desișul acesta metalic avea rolul de a susține stăvilarele din beton ce trebuiau să reziste la presiune unui colos acvatic că Dunărea. Stăvilarele trebuiau să susțină și greutatea celor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și trepidații, a întregului fluviu. La acel moment această eră o cascadă imensă, de 35 de metri, unica în lume.277 Apoi a urmat marea scenă a Porților de Fier: fază "închiderii Dunării" în 12 august 1969,278 pentru că la barajul deversor să se lucreze începând din decembrie 1969, până în februarie 1971. Construcția pentru închiderea Dunării necesită amplasarea dinspre malul românesc a unui dig din piatră și balast, lung de 128,5 metri (ultimii 46, fiind socotiți de la punctul zero al
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și balast, lung de 128,5 metri (ultimii 46, fiind socotiți de la punctul zero al frontierei au fost construiți tot de români); urma apoi construcția unui pod, de la malul românesc până la joncțiunea cu digul, în lungime de 102 metri.279 Barajul deversor s-a ridicat în decurs de 15 luni, lucrându-se într-un ritm alert, turnându-se 442 000 mc de beton (un camion la 2-3 minute) și fără întrerupere, duminică și în zilele de sărbătoare, și acest ritm era
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
442 000 mc de beton (un camion la 2-3 minute) și fără întrerupere, duminică și în zilele de sărbătoare, și acest ritm era impus de presiunea amenințătoare și iminentă a fluviului. Dacă la termenul stabilit prin calcule precise februarie 1971 barajul nu ar fi atins cota finală, pește zidurile de beton neterminate și pește schelele constructorilor ar fi năvălit apele Dunării. Condițiile luptei erau date de fluviu, adversarul constructorilor. Înălțimea totală la care ajunge barajul este de 60 de metri.280
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
stabilit prin calcule precise februarie 1971 barajul nu ar fi atins cota finală, pește zidurile de beton neterminate și pește schelele constructorilor ar fi năvălit apele Dunării. Condițiile luptei erau date de fluviu, adversarul constructorilor. Înălțimea totală la care ajunge barajul este de 60 de metri.280 Construcția ecluzelor era de asemenea o problemă de o mare complexitate tehnică. Această lucrare constă din construcția și asamblarea unor imense tăblii de metal, cinci la număr, fiecare având o lungime de 34 de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
cotelor Dunării, potrivit comunicatelor recepționate prin radio de la Belgrad și Budapesta, ceea ce evidențiază o colaborare atât cu partea iugoslavă, cât și cu Budapesta, unde se află sediul Comisiei Dunării. Imaginea pe care o percepe omul când privește în amonte de baraj este aceea a unui lac, care seamănă cu o enormă oglindă în care se reflectă munții din jur. Creșterea mărimii fluviului în sector de 10 ori după realizarea obiectivului care a dus la formarea unui lac de acumulare ce se
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
așa cum s-a văzut mai sus, din volumul lucrărilor, dar și din analiza cantității de material și echipamente care au fost necesare în timpul acestor lucrări. Aceste materiale și echipamente privesc: 1. Excavații, total 4 708 000 mc, din care: la baraj 426.000 mc; la centrale 1512000 mc; la ecluze și avanporturi 1516000 mc; la batardouri 1254000 mc. 2. Beton simplu și armat, total 2269000 mc, din care: la baraj 442 000 mc; la centrala 618 000 mc; la ecluze și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
privesc: 1. Excavații, total 4 708 000 mc, din care: la baraj 426.000 mc; la centrale 1512000 mc; la ecluze și avanporturi 1516000 mc; la batardouri 1254000 mc. 2. Beton simplu și armat, total 2269000 mc, din care: la baraj 442 000 mc; la centrala 618 000 mc; la ecluze și avanporturi 1 209 000 mc. 3. Echipamente, total 63 400 tone, din care: la baraj 6500 tone; la centrala 50600 tone; la ecluze 6300 tone. Principalele materiale utilizate au
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
batardouri 1254000 mc. 2. Beton simplu și armat, total 2269000 mc, din care: la baraj 442 000 mc; la centrala 618 000 mc; la ecluze și avanporturi 1 209 000 mc. 3. Echipamente, total 63 400 tone, din care: la baraj 6500 tone; la centrala 50600 tone; la ecluze 6300 tone. Principalele materiale utilizate au fost următoarele: ciment 720000 tone; fier 100000 tone; lemn 100 000 mc; agregate pentru beton 6 700 000 mc. Aceste cantități de materiale, echipament și manopera
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Fier Efortul depus de cele două țări pentru realizarea megaproiectului de la Porți reiese astfel din analiza tuturor realizărilor din sectorul comun româno-sârb. În amplasamentul Gură Văii-Sip se prevedea realizarea a doua uzine hidroelectrice (UHE), una pentru fiecare țară, a unui baraj care va permite exploatarea nivelului biefului amonte variabil, până la cota 69,5 metri deasupra Mării Adriatice, astfel că debitul instalat va fi de 8 500 mc/sec, puterea instalată în cele două centrale electrice de 2 100 MW, iar producția
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
iar producția medie anuală totală de energie electrică de cca. 10 000 GW/h. Lățimea Dunării în profilul hidrocentralei este de 1 050 metri la cota de retenție de 63 metri deasupra Mării Adriatice și locul unde este amplasat axul barajului este km 942+950. Amenajarea constă în principal din: ▪ Barajul deversor masiv din beton, lung de 460 metri, cu înălțimea de la fundație de 40,5 metri. Peretele din amonte este vertical, iar cel din aval are o înclinație de 1
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
10 000 GW/h. Lățimea Dunării în profilul hidrocentralei este de 1 050 metri la cota de retenție de 63 metri deasupra Mării Adriatice și locul unde este amplasat axul barajului este km 942+950. Amenajarea constă în principal din: ▪ Barajul deversor masiv din beton, lung de 460 metri, cu înălțimea de la fundație de 40,5 metri. Peretele din amonte este vertical, iar cel din aval are o înclinație de 1/0,75, înclinație care se continuă cu disipatorul de energie
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
duble cu cârlig, având 25 m lungime și 9,35 m înălțime. Deservirea stavilelor se face cu ajutorul unei macarale portal de 75 tone și 14 m deschidere. Două stavile sunt prevăzute cu mecanisme proprii de ridicare. În deschiderile extreme ale barajului deversor s-au proiectat goliri de fund cu secțiunea de 32 mc, care se deschid cu ajutorul unei macarale mobile. ▪ În corpul barajului în partea din amonte se află galeria de injecții. ▪ Pe prelungirile din aval ale pilelor este prevăzut un
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
tone și 14 m deschidere. Două stavile sunt prevăzute cu mecanisme proprii de ridicare. În deschiderile extreme ale barajului deversor s-au proiectat goliri de fund cu secțiunea de 32 mc, care se deschid cu ajutorul unei macarale mobile. ▪ În corpul barajului în partea din amonte se află galeria de injecții. ▪ Pe prelungirile din aval ale pilelor este prevăzut un pod de șosea și cale ferată care leagă cele două maluri. ▪ Două centrale electrice, amplasate fiecare pe un mal al fluviului, cu
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]