512 matches
-
același program. Cât timp am lucrat la Ministerul Culturii, a existat un singur mare avantaj: Direcția Teatrelor ne oferea săptămânal, pe bază de liste cu înscrieri, bilete gratis la spectacolele de teatru. Erau în special piese sovietice și românești - Aurel Baranga, Paul Everac -, dar și clasice. Mă du ceam la un spectacol în fiecare săptămână. Doi colegi de-ai mei, traducători plini de simțul umorului - italienistul Florin Chirițescu și Constantin Olariu, traducătorul din maghiară - , mi-au înmânat pe un for mular
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
clipa de față viitorul spiritual al României.“ (Virgil Ierunca, în rubrica „Antologia rușinii“, România Muncitoare, nr. 90-91/octombrie-noiembrie 1959) „În cultură, domnule, noi nu admitem decât români proști sau foarte proști, cu condiția să fie cât mai mari lichele.“ (Aurel Baranga către I.D. Sîrbu, în Jurnalul unui jurnalist fără jurnal) Înainte de amnistierea generală din 1964, dar mai ales după această dată, puterea comunistă a folosit diverse tertipuri pentru ademenirea și subordonarea intelectualității: permisiunea de publicare, posibilitatea de a călători pentru studii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
activității sociale din România, în toate domeniile, va dezbate principalele probleme de actualitate și de perspectivă și va trasa căile, mijloacele de dezvoltare ale societății din care facem parte, pentru ani și ani, de aici înainte.“ (Luceafărul, 15 iulie 1972) BARANGA Aurel Revoluția lui Baranga (nota V. I.) „Prejudecățile au fost înfrânte și legile anchilozate date deoparte. Bătrâni și tineri laolaltă sunt prețuiți nu după actul lor de naștere, ci după maturitatea de gândire și de creație. Este în această înfrățire
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în toate domeniile, va dezbate principalele probleme de actualitate și de perspectivă și va trasa căile, mijloacele de dezvoltare ale societății din care facem parte, pentru ani și ani, de aici înainte.“ (Luceafărul, 15 iulie 1972) BARANGA Aurel Revoluția lui Baranga (nota V. I.) „Prejudecățile au fost înfrânte și legile anchilozate date deoparte. Bătrâni și tineri laolaltă sunt prețuiți nu după actul lor de naștere, ci după maturitatea de gândire și de creație. Este în această înfrățire a vârstelor peste limite
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de gândire și de creație. Este în această înfrățire a vârstelor peste limite artificiale și peste îngrădiri, un semn al unei adânci revoluții culturale înnoitoare și puternice.“ (România liberă, 17 august 1958) Istoria s-a cuibărit în inima lui Aurel Baranga (nota V. I.) „Trăiesc zilele de încordare de dinaintea lui 6 Martie, când nimeni și nimic nu putea stăvili avântul de luptă al mulțimilor conduse de Partid. ...Îmi țiuie în urechi gloanțele trase de legionari împotriva conducătorilor noștri; văd caldarâmul roșit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
scenă La data de 28 decembrie 1955, s-a auzit primul semnal al gongului la Bârlad, cu ocazia deschiderii primei stagiuni a noului Teatru de Stat. Atunci, s-a jucat În premieră pe țară piesa „Mielul turbat” scrisă de Aurel Baranga. La Împlinirea unui an de activitate, la cerere i s-a adăugat noii unități teatrale și sufixul „Victor Ion Popa” jucându-se cu acest prilej celebra-i piesă „Take, Ianke și Cadâr”. Cu toate că nimănui din țară nu i-ar fi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În scris, sau În caz de forță majoră telefonic”. Într-o altă listă trimisă de la București la Bârlad am numărat nu mai puțin de 148 de titluri, În mare majoritate având ca autori scriitori români „de tip nou” ca: Aurel Baranga, Ion Lucian, Sică Alexandrescu, Mihai Beniuc, ș.a. dar și de „tip vechi” (ex.: Vasile Alecsandri) Însă fără nicio inflexiune politică. Își mai găsiseră locul În acest bogat repertoriu din care se puteau Înfrupta toate teatrele din țară și autori străini
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Glafira Kupavina în comedia Lupii și oile de A.N. Ostrovski (în regia lui G. Măruță); a fost o sensibilă Ioana Neagu în Ziua cea mare de Maria Banuș (1950), Sofia în artificiala Intr-o noapte de vară de Aurel Baranga (1953) și o cuceritoare Beatrice în Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni (1954). A jucat cu egală naturalețe, roluri de energice tinere colhoznice (în comedia Nuntă cu zestre de G.Diaconov și în Stepele Ucrainei de Korneiciuk). A fost
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la dânsul la Comandament și a zis: "Băiete, ne-am gândit să te numim comandant de Regiment de tancuri". În 1984-1985 au fost foarte mulți ofițeri tineri care au fost numiți comandanți la gradul de căpitan. De exemplu: Gimi Carp, Barangă, Feraru, Palaghia, Ilie Marin ș.a. S. B.: Mai avuseserăți vreo funcție până atunci? M. M.: Când am absolvit școala în 1970, am fost șef de promoție. Majoritatea celor care au fost numiți erau plasați pe primele locuri la absolvire. În
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
să spună "nu", nu au avut cum să inventeze motive ca să nu fie acolo, până pe 22 decembrie. M. M.: Ce se întâmplă, tanchiști nu au fost. N-am cu nimeni nimic dar din Divizia de Tancuri nu au fost. Maiorul Barangă, care era Comandantul Regimentului 22 Tancuri de pe Olteniței, a primit ordin să iasă, să meargă. A ajuns numai până la Piață, la Big Berceni, unde a ieșit populația în fața tancurilor și, ce să facă cu ele, să-i calce? S-a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
să știi și tu, i-am informat pe ai mei!" În rest, nu. Vecini din stânga n-am avut, de la Biserica Crețulescu până către Palatul Telefoanelor n-am avut vecini. Iar în dreapta aveam Regimentul de Tancuri de pe Olteniței. Comandant era căpitanul Barangă Petrică, un coleg de-al meu. Deci, el era dispus pe străduța aia, în laterala Muzeului. Și el era într-o frizerie, acolo. Chiar acolo este o frizerie și-acum. În rest, alți vecini n-am avut. S. B.: Cât
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
un eventual împlinit spectacol cu „În largul mării” de Mrozjek. Curat și de ținută. Mihai Drăgoi, puțin cam desuet. Vasilica Stamatin, deși statică, mie mi-a plăcut prin sensibilitatea cu care a interpretat „Scene din viața unei femei” după A. Baranga. A vorbit puțin cam încet. Diana Vacaru, cu „Ioana Zănateca”, din „Cruciada copiilor” de Blaga, cu tinerețe și spaimă; poate că n-a ales tocmai ceea ce i se potrivea. Și Irina Wincze, căreia, ca să fiu sinceră, i-aș fi dat
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Integral” (1925-1928), „Urmuz” (1928) ș.a., dar producțiile lor dobândesc caractere distinct suprarealiste doar în revista „unu” (1928-1932, 1935), nici ea diferențiată întru totul în contextul avangardismului. Publicație pur suprarealistă va fi „Alge” (1930-1931), în care semnează Hans Mattis-Teutsch (grafică), Aurel Baranga, Sesto Pals, Gherasim Luca, Paul Păun. Ultimii doi, împreună cu Gellu Naum, Virgil Teodorescu și D. Trost se constituie, în 1945, într-o grupare ce nu reușește să scoată o revistă, dar editează volume și broșuri-manifeste, precum Critica mizeriei, Dialectique de la
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
de redacție: Camil Petrescu (1956-1957), redactori-șefi: Horia Deleanu (1956-1969), Radu Popescu (1969-1987), Ion Cristoiu (1987-1989), Dumitru Solomon (1990-1997), Florica Ichim (din 1998). Din colegiul redacțional au mai făcut parte Florin Tornea, Theodor Mănescu, Marian Popescu (redactori-șefi adjuncți), Simion Alterescu, Aurel Baranga, Margareta Bărbuță, Radu Beligan, Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius, Dan Nasta, George Vraca, Laurențiu Fulga, Mihnea Gheorghiu, Horia Lovinescu, Matei Călinescu, Paul Everac, Gheorghe Ionescu-Gion, Alecu Popovici, Dinu Săraru, Natalia Stancu, Mira Iosif, Virgil Munteanu, Victor Parhon, Ilie Rusu, Paul Tutungiu
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
fiind promovate originalitatea și diversitatea în creația propriu-zisă. Se publică sporadic povestiri, schițe și fragmente de jurnal, semnate de Valentin Silvestru și Nicolae Țic, precumpănitoare rămânând însă literatura dramatică, ilustrată de autori contemporani: Horia Lovinescu, Marin Sorescu, Paul Everac, Aurel Baranga, Titus Popovici, Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius, Teodor Mazilu, Eugen Barbu, Laurențiu Fulga, Radu Cosașu, Tudor Mușatescu, Gellu Naum, Dumitru Radu Popescu, Ion D. Sîrbu, Miron Radu Paraschivescu, Alexandru Sever, Dan Tărchilă, Romulus Guga, Petre Sălcudeanu, Platon Pardău, Ecaterina Oproiu, Radu
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
grași și binedispuși, care băteau într-o tobă, în două timpane, suflau în trompete, parcă era într-un film de Geo Saizescu ori la vreo nuntă a uneia dintre rudele primului-secretar (cumnat cu Ceaușescu). Vorba nu știu cui dintr-o piesă de Baranga: Ăștia-s oamenii, cu ăștia defilăm ori Asta-i orchestra, cu ea demonstrăm. Pe urmă, programul a alternat cu cel din Capitală. Au mai avut fericirea unui text general și a unor imagini terne (că n-am văzut color) Sibiul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de autorități, și zguduitoarele cazuri reale menționate la p. 138. În această subterană a vieții proliferând Între degradare stătută și energie malefică, procesul plagiatului Barbu, asaltul „celor 13” condeieri visând o Uniune a Scriitorilor Comuniști, macabra farsă a funeraliilor lui Baranga, Întâlnirile Conducătorului cu „scriitorii țării” (admirabil prezise În lamentabilul vechi cântecel al lui Alecu Văcărescu: „Ah, stăpânul meu, iată că mi se ia și călimara, fie-ți milă de mine!”), aliajul de comunism și neofascism În „doaga mistico-rasisto-etnică”, până și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
români contemporani (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor) are în vedere „teatrul ca mișcare literară”, autorul considerând că piesa de teatru trebuie să fie viabilă și în afara scenei. Dramaturgii români sunt grupați și comentați sub diverse formule: O epocă de tranziție (Aurel Baranga, Teodor Mazilu, Ion Băieșu, Tudor Popescu), O viziune a destinului (Horia Lovinescu, Marin Sorescu, D. R. Popescu), De la radiografia cotidianului la tensiunea etică (I. D. Sârbu, D. Solomon, Mircea Radu Iacoban, Paul Everac), Între document și ficțiune istorică (Mihnea Gheorghiu, Paul
DIACONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
pref. Irina Mavrodin, București, 1976. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, II, 422-429; Sebastian, Eseuri, 380-384; Lovinescu, Scrieri, II, 445-449; Perpessicius, Opere, VII, 300-302, VIII, 85-88, 327, 328, XI, 234-239; Biberi, Études, 190-192; Călinescu, Ist. lit. (1982), 936; Papadima, Creatorii, 354-356; Aurel Baranga, Lucia Demetrius, CNT, 1952, 40; Aurel Martin, Despre dramaturgia Luciei Demetrius, RITL, 1953, 175-200; Eugen Luca, De la comanda socială la realizarea artistică, TTR, 1956, 2; Valeriu Râpeanu, Un valoros volum de nuvele, „Scânteia”, 1956, 22 decembrie; H. Zalis, „Drum fără
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
a fost un animator de cursă lungă. A descoperit și a lansat interpreți (Gr. Vasiliu Birlic, Marcel Anghelescu, Radu Beligan ș.a.), a încurajat și a promovat dramaturgi (Tudor Mușatescu, Mircea Ștefănescu, Mihail Sebastian, Nicolae Kirițescu, Gh. Costăchescu, Nicușor Constantinescu, Aurel Baranga ș.a.). Îl preocupa, mai mult decât orice, succesul („primul paragraf din constituția teatrului”), firește, cu deliciile lui pecuniare. În descendența lui Paul Gusty și însușindu-și metoda lui Stanislavski, A., spirit limpede, echilibrat, era adeptul unei regii de factură tradițională
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
Lear de Shakespeare, iar împreună cu Gabriela Leonte, Revizorul de Gogol și, în colaborare cu Alf Adania, M-am născut ieri de Garson Kanin și Viraj periculos de J. M. Priestley. Un cuplu eficient formează la un moment dat cu Aurel Baranga, ei transpunând în românește Poveștile reginei Margareta de Navarra de E. Scribe, Regele de Robert de Flers și E. Caillavet, O zi de odihnă de Valentin Kataev, Cavalerul din Olmedo de Lope de Vega. Ultimele două traduceri sunt tipărite, la
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
1969; Povestiri. Marea și mica bătălie teatrală, București, 1970; Tovarășul meu de drum, tutunul, București, 1973; Un drum în teatru, îngr. și introd. Margareta Andreescu, București, 1980. Traduceri: Valentin Kataev, O zi de odihnă, București, 1948 (în colaborare cu Aurel Baranga); Lope de Vega, Cavalerul din Olmedo, București, 1949 (în colaborare cu Aurel Baranga); N. V. Gogol, Revizorul, București, 1952 (în colaborare cu Gabriela Leonte); Jean de Beer, Fiica omului, București, 1958; Aleksis Kivi, Cei șapte frați, pref. Modest Morariu, București, 1963
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
tutunul, București, 1973; Un drum în teatru, îngr. și introd. Margareta Andreescu, București, 1980. Traduceri: Valentin Kataev, O zi de odihnă, București, 1948 (în colaborare cu Aurel Baranga); Lope de Vega, Cavalerul din Olmedo, București, 1949 (în colaborare cu Aurel Baranga); N. V. Gogol, Revizorul, București, 1952 (în colaborare cu Gabriela Leonte); Jean de Beer, Fiica omului, București, 1958; Aleksis Kivi, Cei șapte frați, pref. Modest Morariu, București, 1963. Repere bibliografice: Gaby Michailescu, Culise și reflectoare, București, 1937, 27-37; Aurel Baranga, Scriitorul
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
Aurel Baranga); N. V. Gogol, Revizorul, București, 1952 (în colaborare cu Gabriela Leonte); Jean de Beer, Fiica omului, București, 1958; Aleksis Kivi, Cei șapte frați, pref. Modest Morariu, București, 1963. Repere bibliografice: Gaby Michailescu, Culise și reflectoare, București, 1937, 27-37; Aurel Baranga, Scriitorul și regizorul, CNT, 1962, 5; Ist. teatr. Rom., III, 306-308, passim; Amza Săceanu, Fața nevăzută a teatrului, București, 1974, 97-102; Mircea Grigorescu, Cheia succeselor lui Sică Alexandrescu, TTR, 1974, 9; Massof, Teatr. rom., VII, 247-249, 284-286, VII, passim; Ioan
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
, revistă care a apărut la București, lunar, din septembrie 1930 până în iulie 1931 (șapte numere), având ca director pe Aurel Baranga. Promovând suprarealismul cu tonalități provocatoare, violent contestatare, valorificând, prin dicteul automat, delirul verbal sau „grafismele subconștientului”, publicația, subintitulată „Revistă de artă modernă”, nu are un articol-program explicit. Totuși, poate fi citită următoarea Prefață: „Subliniați subiectul cu o linie și predicatul
ALGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285257_a_286586]